Recitale
(1) În temeiul articolului 51 din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013, Comisia, pe baza conturilor anuale prezentate de statele membre, însoțite de informațiile necesare pentru verificarea conturilor și de o opinie de audit privind integralitatea, acuratețea și veridicitatea conturilor, și pe baza rapoartelor întocmite de organismele de certificare, trebuie să verifice conturile agențiilor de plăți menționate la articolul 7 din regulamentul respectiv.
(2) În conformitate cu articolul 39 din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013, exercițiul financiar agricol începe la data de 16 octombrie a anului N-1 și se încheie la data de 15 octombrie a anului N. La verificarea conturilor pentru exercițiul financiar 2016, pentru a alinia perioada de referință privind cheltuielile din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) la cea a Fondului european de garantare agricolă (FEGA), ar trebui să se țină seama de cheltuielile suportate de statele membre între 16 octombrie 2015 și 15 octombrie 2016, în conformitate cu articolul 11 alineatul (1) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 908/2014 al Comisiei (2).
(3) Articolul 33 alineatul (2) al doilea paragraf din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 908/2014 prevede că sumele care trebuie recuperate de la fiecare stat membru sau plătite acestuia, în conformitate cu decizia privind verificarea conturilor menționată la articolul 33 alineatul (1) primul paragraf din regulamentul respectiv, se calculează prin scăderea plăților intermediare pentru exercițiul financiar în cauză din cheltuielile recunoscute pentru același exercițiu în conformitate cu articolul 33 alineatul (1). Comisia urmează să scadă suma respectivă din următoarea plată intermediară sau să o adauge la aceasta.
(4) Comisia a verificat informațiile prezentate de statele membre și le-a comunicat acestora, înainte de 30 aprilie 2017, rezultatele verificărilor sale, însoțite de modificările necesare.
(5) În cazul anumitor agenții de plăți, conturile anuale și documentele însoțitoare permit Comisiei să ia o decizie în ceea ce privește integralitatea, exactitatea și veridicitatea conturilor anuale prezentate.
(6) Informațiile prezentate de alte agenții de plăți necesită investigații suplimentare, conturile acestora neputând fi validate prin prezenta decizie.
(7) În conformitate cu articolul 83 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (3), termenul-limită pentru plățile intermediare, precum cel prevăzut la articolul 36 alineatul (5) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013, poate fi întrerupt pentru o perioadă maximă de șase luni, în scopul efectuării de verificări suplimentare în urma informațiilor primite cu privire la faptul că aceste plăți sunt afectate de o neregularitate care are consecințe financiare grave. La adoptarea prezentei decizii, Comisia ar trebui să țină seama de sumele întrerupte, pentru a evita orice plată necorespunzătoare sau neefectuată la timp.
(8) Articolul 54 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 impune statelor membre să atașeze, la conturile anuale pe care trebuie să le prezinte Comisiei în temeiul articolului 29 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 908/2014, un tabel certificat reflectând sumele pe care urmează să le suporte în temeiul articolului 54 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013. Normele de aplicare privind obligația statelor membre de raportare a sumelor care trebuie recuperate sunt stabilite în Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 908/2014. Anexa II la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 908/2014 stabilește modelul de tabel pe care statele membre trebuie să îl utilizeze pentru a furniza informații cu privire la sumele care trebuie să fie recuperate. Pe baza tabelelor completate de statele membre, Comisia ar trebui să decidă asupra consecințelor financiare ale nerecuperării sumelor corespunzătoare neregularităților mai vechi de patru ani sau, respectiv, de opt ani.
(9) În conformitate cu articolul 54 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013, pe baza unor argumente bine justificate, statele membre pot decide să nu inițieze procedurile de recuperare. O asemenea decizie poate fi luată numai în cazul în care costurile deja suportate și cele susceptibile de a fi suportate se ridică la o sumă mai mare decât suma care trebuie recuperată sau în cazul în care recuperarea se dovedește a fi imposibilă din cauza insolvenței, înregistrate și recunoscute în temeiul dreptului național, a debitorului sau a persoanelor responsabile din punct de vedere juridic pentru neregularitate. Dacă decizia a fost luată în decurs de patru ani de la data cererii de recuperare sau în decurs de opt ani în cazul în care se inițiază o acțiune de recuperare în fața unei instanțe naționale, consecințele financiare ale nerecuperării ar trebui suportate în proporție de 100 % din bugetul Uniunii. Sumele pentru care un anumit stat membru a decis să nu inițieze procedurile de recuperare și motivele deciziei sale se includ în raportul de sinteză menționat la articolul 54 alineatul (4) coroborat cu articolul 102 alineatul (1) litera (c) punctul (iv) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013. Prin urmare, aceste sume nu ar trebui suportate de statele membre respective și, în consecință, trebuie suportate din bugetul Uniunii.
(10) Articolul 36 alineatul (3) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 prevede că plățile intermediare se efectuează fără a se depăși contribuția financiară totală programată din FEADR. În temeiul articolului 23 alineatul (2) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 908/2014, atunci când totalul combinat al declarațiilor de plată depășește contribuția totală programată pentru un program de dezvoltare rurală, suma care trebuie plătită este limitată la suma programată, fără a aduce atingere plafonului prevăzut la articolul 34 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013. Suma limitată va face obiectul unei rambursări ulterioare de către Comisie în urma adoptării planului financiar modificat sau la încheierea perioadei de programare.
(11) În conformitate cu articolul 51 din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013, prezenta decizie nu aduce atingere deciziilor ulterioare pe care le-ar putea lua Comisia pentru a exclude de la finanțarea de către Uniune cheltuielile care nu au fost efectuate în conformitate cu normele Uniunii,