Recitale
(1) Regulamentul (CE) nr. 690/2008 al Comisiei (2) prevede că anumite state membre și anumite zone ale statelor membre au fost recunoscute ca fiind zone protejate în ceea ce privește anumite organisme dăunătoare. În anumite cazuri, recunoașterea a fost făcută pentru o perioadă limitată de timp, pentru a permite statului membru în cauză să furnizeze informațiile complete care să demonstreze că organismele dăunătoare în cauză nu sunt prezente în statul membru sau în regiunea respectivă sau pentru a finaliza eforturile de eradicare a organismului în cauză. De atunci, au avut loc evoluții importante în ceea ce privește starea de sănătate a plantelor în anumite zone protejate din unele state membre.
(2) Anumite comune din regiunea Ribatejo e Oeste din Portugalia au fost recunoscute ca zone protejate în ceea ce privește Bemisia tabaci Genn. (populații europene). Portugalia a transmis informații care indică prezența Bemisia tabaci (populații europene) în comunele respective. Așadar, comunele respective nu ar trebui să mai fie recunoscute ca zone protejate în ceea ce privește Bemisia tabaci (populații europene).
(3) Teritoriul Greciei a fost recunoscut, până la 30 aprilie 2016, ca zonă protejată în ceea ce privește Dendroctonus micans Kugelan, Gilpinia hercyniae (Hartig), Gonipterus scutellatus Gyll., Ips amitinus Eichhof, Ips cembrae Heer și Ips duplicatus Sahlberg. Din alte informații furnizate de Grecia rezultă că teritoriul Greciei continuă să fie indemn de organismele menționate. Prin urmare, Grecia ar trebui să fie recunoscută ca zonă protejată în ceea ce privește respectivele organisme dăunătoare fără vreo limită de timp.
(4) Teritoriile Irlandei și ale Regatului Unit au fost recunoscute, până la 30 aprilie 2016, ca zone protejate în ceea ce privește Dryocosmus kuriphilus Yasumatsu. Din alte informații furnizate de Irlanda și de Regatul Unit rezultă că aceste teritorii continuă să fie indemne de organismul menționat. Prin urmare, Irlanda și Regatul Unit ar trebui să fie recunoscute ca zone protejate în ceea ce privește respectivul organism dăunător fără vreo limită de timp.
(5) Teritoriul Portugaliei a fost recunoscut, până la 30 aprilie 2016, ca zonă protejată în ceea ce privește Dryocosmus kuriphilus Yasumatsu. Portugalia a transmis informații care indică prezența Dryocosmus kuriphilus pe teritoriul său. Așadar, Portugalia nu ar trebui să mai fie recunoscută ca zonă protejată în ceea ce privește Dryocosmus kuriphilus.
(6) Portugalia a solicitat ca teritoriul Azorelor să fie recunoscut ca zonă protejată în ceea ce privește Globodera pallida (Stone) Behrens și Globodera rostochiensis (Wollenweber) Behrens. Pe baza anchetelor desfășurate începând din 2006, Portugalia a furnizat elemente de probă care atestă că organismele dăunătoare în cauză nu sunt prezente pe teritoriul Azorelor, în pofida condițiilor care favorizează instalarea organismelor respective pe acest teritoriu. Totuși, este necesară desfășurarea unor anchete suplimentare. Aceste anchete ar trebui să fie monitorizate în continuare de către experți aflați sub autoritatea Comisiei. Prin urmare, Azorele ar trebui să fie recunoscute ca zonă protejată în ceea ce privește Globodera pallida și Globodera rostochiensis numai până la 30 aprilie 2018.
(7) Irlanda, Malta și Regatul Unit au solicitat ca teritoriile lor să fie recunoscute ca zone protejate în ceea ce privește Paysandisia archon (Burmeister). Pe baza anchetelor desfășurate începând din 2007, Irlanda, Malta și Regatul Unit au furnizat elemente de probă care atestă că organismul dăunător în cauză nu este prezent pe teritoriile lor, în pofida condițiilor care favorizează instalarea organismului respectiv pe aceste teritorii. Totuși, este necesară desfășurarea unor anchete suplimentare. Aceste anchete ar trebui să fie monitorizate în continuare de către experți aflați sub autoritatea Comisiei. Prin urmare, Irlanda, Malta și Regatul Unit ar trebui să fie recunoscute ca zone protejate în ceea ce privește Paysandisia archon numai până la 30 aprilie 2018.
(8) Irlanda și Regatul Unit au solicitat ca teritoriile lor să fie recunoscute ca zone protejate în ceea ce privește Rhynchophorus ferrugineus (Olivier). Pe baza anchetelor desfășurate începând din 2007, Irlanda și Regatul Unit au furnizat elemente de probă care atestă că organismul dăunător în cauză nu este prezent pe teritoriile lor, în pofida condițiilor care favorizează instalarea organismului respectiv pe aceste teritorii. Totuși, este necesară desfășurarea unor anchete suplimentare. Aceste anchete ar trebui să fie monitorizate în continuare de către experți aflați sub autoritatea Comisiei. Prin urmare, Irlanda și Regatul Unit ar trebui să fie recunoscute ca zone protejate în ceea ce privește Rhynchophorus ferrugineus numai până la 30 aprilie 2018.
(9) Portugalia a solicitat ca teritoriul Azorelor să fie recunoscut ca zonă protejată în ceea ce privește Rhynchophorus ferrugineus (Olivier). Pe baza anchetelor desfășurate începând din 2007, Portugalia a furnizat elemente de probă care atestă că organismul dăunător în cauză nu este prezent pe teritoriul Azorelor, în pofida condițiilor care favorizează instalarea organismului respectiv pe acest teritoriu. Totuși, este necesară desfășurarea unor anchete suplimentare. Aceste anchete ar trebui să fie monitorizate în continuare de către experți aflați sub autoritatea Comisiei. Prin urmare, Azorele ar trebui să fie recunoscute ca zonă protejată în ceea ce privește Rhynchophorus ferrugineus numai până la 30 aprilie 2018.
(10) Regatul Unit a solicitat ca teritoriul său să fie recunoscut ca zonă protejată în ceea ce privește Thaumetopoea pityocampa Denis & Schiffermüller. Pe baza anchetelor desfășurate începând din 2013, Regatul Unit a furnizat elemente de probă care atestă că organismul dăunător în cauză nu este prezent pe teritoriul său, în pofida condițiilor care favorizează instalarea organismului respectiv pe acest teritoriu. Totuși, este necesară desfășurarea unor anchete suplimentare. Aceste anchete ar trebui să fie monitorizate în continuare de către experți aflați sub autoritatea Comisiei. Prin urmare, Regatul Unit ar trebui să fie recunoscut ca zonă protejată în ceea ce privește Thaumetopoea pityocampa numai până la 30 aprilie 2018.
(11) Teritoriul Irlandei a fost recunoscut, până la 30 aprilie 2016, ca zonă protejată în ceea ce privește Thaumetopoea processionea L. Din alte informații furnizate de Irlanda rezultă că teritoriul Irlandei continuă să fie indemn de organismul menționat. Prin urmare, Irlanda ar trebui să fie recunoscută ca zonă protejată în ceea ce privește respectivul organism dăunător fără vreo limită de timp.
(12) Teritoriul Regatului Unit, cu excepția anumitor entități administrative locale, a fost recunoscut ca zonă protejată în ceea ce privește Thaumetopoea processionea L. până la 30 aprilie 2016. Regatul Unit a transmis informații care indică prezența Thaumetopoea processionea în entitățile administrative locale Guildford și Woking. Prin urmare, aceste entități nu ar mai trebui să fie recunoscute drept parte din zona protejată a Regatului Unit. Respectivele informații indică, de asemenea, că restul teritoriului Regatului Unit, care a fost recunoscut ca zonă protejată în ceea ce privește Thaumetopoea processionea continuă să fie indemn de acest organism dăunător. Totuși, este necesară desfășurarea unor anchete suplimentare. Aceste anchete ar trebui să fie monitorizate în continuare de către experți aflați sub autoritatea Comisiei. Prin urmare, Regatul Unit, cu excepția anumitor entități administrative locale, inclusiv Guildford și Woking, ar trebui să fie recunoscut ca zonă protejată în ceea ce privește Thaumetopoea processionea numai până la 30 aprilie 2018.
(13) Regatul Unit a solicitat ca teritoriul său să fie recunoscut ca zonă protejată în ceea ce privește „Candidatus Phytoplasma ulmi”. Pe baza anchetelor desfășurate începând din 2013, Regatul Unit a furnizat elemente de probă care atestă că organismul dăunător în cauză nu este prezent pe teritoriul său, în pofida condițiilor care favorizează instalarea organismului respectiv pe acest teritoriu. Totuși, este necesară desfășurarea unor anchete suplimentare. Aceste anchete ar trebui să fie monitorizate în continuare de către experți aflați sub autoritatea Comisiei. Prin urmare, Regatul Unit ar trebui să fie recunoscut ca zonă protejată în ceea ce privește „Candidatus Phytoplasma ulmi” numai până la 30 aprilie 2018.
(14) Teritoriul Portugaliei a fost recunoscut ca zonă protejată în ceea ce privește Curtobacterium flaccumfaciens pv. flaccumfaciens (Hedges) Col. Întrucât, în Portugalia, producția națională de semințe de Phaseolus vulgaris și Dolichos (plantele-gazdă relevante) a devenit neglijabilă, Portugalia a solicitat retragerea statutului de zonă protejată care i-a fost acordat în ceea ce privește Curtobacterium flaccumfaciens pv. flaccumfaciens (Hedges) Col. Așadar, Portugalia nu ar trebui să mai fie recunoscută ca zonă protejată în ceea ce privește Curtobacterium flaccumfaciens pv. flaccumfaciens (Hedges) Col.
(15) Spania a fost recunoscută ca zonă protejată în ceea ce privește Erwinia amylovora (Burr.) Winsl. et al. cu excepția anumitor părți ale teritoriului său. Spania a solicitat retragerea statutului de zonă protejată pentru Comunitatea autonomă Madrid, din cauza interesului economic scăzut. Prin urmare, Comunitatea autonomă Madrid nu ar trebui să mai fie recunoscută drept parte din zona protejată a Spaniei în ceea ce privește Erwinia amylovora.
(16) De asemenea, Spania a transmis informații care indică prezența Erwinia amylovora în Comunitatea autonomă Andaluzia și în districtele (comarcas) Segrià, Noguera, Pla d'Urgell, Garrigues și Urgell din provincia Lleida (Comunitatea autonomă Catalonia). Măsurile luate din 2013 până în 2015 în vederea eradicării organismului dăunător respectiv s-au dovedit a fi ineficiente. Comunitatea autonomă Andaluzia și districtele (comarcas) Segrià, Noguera, Pla d'Urgell, Garrigues și Urgell din provincia Lleida (Comunitatea autonomă Catalonia) nu ar trebui să mai fie recunoscute drept parte din zona protejată a Spaniei în ceea ce privește Erwinia amylovora.
(17) Anumite părți din teritoriul Italiei au fost recunoscute ca zone protejate în ceea ce privește Erwinia amylovora (Burr.) Winsl. et al. Italia a transmis informații care indică prezența Erwinia amylovora în comunele Busca, Centallo și Tarantasca din provincia Cuneo (Piemont). Prin urmare, comunele Busca, Centallo și Tarantasca din provincia Cuneo (Piemont) nu ar trebui să mai fie recunoscute drept parte din zona protejată a Italiei în ceea ce privește Erwinia amylovora.
(18) Teritoriul Irlandei de Nord a fost recunoscut drept parte din zona protejată a Regatului Unit în ceea ce privește Erwinia amylovora (Burr.) Winsl. et al. Regatul Unit a transmis informații care indică prezența Erwinia amylovora în diviziunile administrative (townlands) Ballinran Upper, Carrigenagh Upper, Ballinran și Carrigenagh din comitatul Down și în circumscripția electorală Dunmurry Cross din Belfast, comitatul Antrim, Irlanda de Nord. Diviziunile administrative (townlands) Ballinran Upper, Carrigenagh Upper, Ballinran și Carrigenagh din comitatul Down și circumscripția electorală Dunmurry Cross din Belfast, comitatul Antrim din Irlanda de Nord nu ar trebui să mai fie recunoscute drept parte din zona protejată a Regatului Unit în ceea ce privește Erwinia amylovora.
(19) Anumite părți din teritoriul Italiei au fost recunoscute, până la 30 aprilie 2016, ca zone protejate în ceea ce privește Erwinia amylovora (Burr.) Winsl. et al. Italia a transmis informații care indică prezența Erwinia amylovora în provinciile Milano și Varese din Lombardia. Prin urmare, aceste provincii nu ar mai trebui să fie recunoscute drept parte din zona protejată a Italiei. Respectivele informații indică, de asemenea, că restul teritoriului Italiei, care a fost recunoscut ca zonă protejată în ceea ce privește Erwinia amylovora până la 30 aprilie 2016, continuă să fie indemn de acest organism dăunător. Totuși, este necesară desfășurarea unor anchete suplimentare. Aceste anchete ar trebui să fie monitorizate în continuare de către experți aflați sub autoritatea Comisiei. Prin urmare, Italia, cu excepția anumitor provincii, inclusiv Milano și Varese din Lombardia, ar trebui să fie recunoscută ca zonă protejată în ceea ce privește Erwinia amylovora numai până la 30 aprilie 2018.
(20) Teritoriul Slovaciei, cu excepția unor comune din anumite județe, a fost recunoscut, până la 30 aprilie 2016, ca zonă protejată în ceea ce privește Erwinia amylovora (Burr.) Winsl. et al. Slovacia a transmis informații care indică prezența Erwinia amylovora pe întregul teritoriu al județului Dunajská Streda. Respectivele informații indică, de asemenea, că restul teritoriului Slovaciei, care a fost recunoscut ca zonă protejată în ceea ce privește Erwinia amylovora până la 30 aprilie 2016, continuă să fie indemn de acest organism dăunător. Totuși, este necesară desfășurarea unor anchete suplimentare. Aceste anchete ar trebui să fie monitorizate în continuare de către experți aflați sub autoritatea Comisiei. Prin urmare, Slovacia, cu excepția unor comune din anumite județe, inclusiv județul Dunajská Streda, ar trebui să fie recunoscută ca zonă protejată în ceea ce privește Erwinia amylovora numai până la 30 aprilie 2018.
(21) Regatul Unit a solicitat ca teritoriul său să fie recunoscut ca zonă protejată în ceea ce privește Xanthomonas arboricola pv. pruni (Smith) Vauterin et al. Pe baza anchetelor desfășurate începând din 2013, Regatul Unit a furnizat elemente de probă care atestă că organismul dăunător în cauză a fost eradicat sau era în curs de eradicare în părțile din teritoriul său unde au existat focare ale acestui organism, și că nu este prezent în restul teritoriului său, în pofida condițiilor care favorizează instalarea organismului respectiv pe acest teritoriu. Totuși, este necesară desfășurarea unor anchete suplimentare. Aceste anchete ar trebui să fie monitorizate în continuare de către experți aflați sub autoritatea Comisiei. Prin urmare, Regatul Unit ar trebui să fie recunoscut ca zonă protejată în ceea ce privește Xanthomonas arboricola pv. pruni numai până la 30 aprilie 2018.
(22) Irlanda a solicitat ca teritoriul său să fie recunoscut ca zonă protejată în ceea ce privește Ceratocystis platani (J.M. Walter) Engelbr. & T.C. Harr. Pe baza anchetelor desfășurate începând din 2013, Irlanda a demonstrat că organismul dăunător în cauză nu este prezent pe teritoriul său, în pofida condițiilor care favorizează instalarea organismului respectiv pe acest teritoriu. Totuși, este necesară desfășurarea unor anchete suplimentare. Aceste anchete ar trebui să fie monitorizate în continuare de către experți aflați sub autoritatea Comisiei. Prin urmare, Irlanda ar trebui să fie recunoscută ca zonă protejată în ceea ce privește Ceratocystis platani numai până la 30 aprilie 2018.
(23) Teritoriul Regatului Unit a fost recunoscut, până la 30 aprilie 2016, ca zonă protejată în ceea ce privește Ceratocystis platani (J.M. Walter) Engelbr. & T.C. Harr. Din alte informații furnizate de Regatul Unit rezultă că teritoriul său continuă să fie indemn de organismul dăunător menționat. Prin urmare, Regatul Unit ar trebui să fie recunoscut ca zonă protejată în ceea ce privește respectivul organism dăunător fără vreo limită de timp.
(24) Teritoriul Insulei Man din Regatul Unit a fost recunoscut, până la 30 aprilie 2016, ca zonă protejată în ceea ce privește Cryphonectria parasitica (Murill) Barr. Din alte informații furnizate de Regatul Unit rezultă că teritoriul Insulei Man continuă să fie indemn de organismul dăunător menționat. Prin urmare, Insula Man din Regatul Unit ar trebui să fie recunoscută ca zonă protejată în ceea ce privește respectivul organism dăunător fără vreo limită de timp.
(25) Teritoriul Finlandei a fost recunoscut ca zonă protejată în ceea ce privește virusul petelor de bronz (TSWV). Finlanda a prezentat informații conform cărora nu poate împiedica introducerea repetată a virusului petelor de bronz pe teritoriul său și solicită să nu mai fie recunoscută ca zonă protejată în ceea ce privește respectivul organism dăunător. Așadar, Finlanda nu ar trebui să mai fie recunoscută ca zonă protejată în ceea ce privește virusul petelor de bronz.
(26) Teritoriul Portugaliei, cu excepția anumitor zone, a fost recunoscut ca zonă protejată în ceea ce privește virusul Citrus tristeza (tulpini europene). Portugalia a transmis informații care indică prezența virusului Citrus tristeza (tulpini europene) în județul Odemira din Alentejo. Așadar, județul Odemira din Alentejo nu ar mai trebui să fie recunoscut ca zonă protejată în ceea ce privește virusul Citrus tristeza (sușe europene).
(27) Regiunile Apulia și Sardinia din Italia au fost recunoscute ca zone protejate în ceea ce privește Grapevine flavescence dorée MLO. Din alte informații furnizate de Italia rezultă că regiunile Apulia și Sardinia continuă să fie indemne de organismul menționat. Prin urmare, regiunile Apulia și Sardinia din Italia ar trebui să fie recunoscute ca zone protejate în ceea ce privește respectivul organism dăunător fără vreo limită de timp.
(28) Din motive de claritate, trebuie înlocuită integral anexa la Regulamentul (CE) nr. 690/2008.
(29) Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 690/2008 ar trebui modificat în consecință.
(30) Întrucât anumite zone au fost recunoscute ca zone protejate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 690/2008 până la 30 aprilie 2016, prezentul regulament ar trebui să se aplice de la 1 mai 2016, pentru a asigura continuitatea juridică și pentru a evita orice perturbare a comerțului.
(31) Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,