Recitale
(1) Articolul 7 alineatul (1) din Directiva 2014/40/UE prevede că statele membre trebuie să interzică introducerea pe piață a produselor din tutun cu o aromă caracteristică.
(2) Pentru a se asigura că aceste interdicții sunt aplicate în mod uniform pe întreg teritoriul Uniunii, este oportun să se prevadă, în conformitate cu articolul 7 alineatul (3) din Directiva 2014/40/UE, proceduri comune pentru a stabili dacă un produs din tutun are sau nu o aromă caracteristică.
(3) În cazul în care un stat membru (denumit în continuare „statul membru inițiator”) sau Comisia consideră că un produs din tutun ar putea avea o aromă caracteristică, acesta (aceasta) ar trebui să solicite producătorului sau importatorului să comunice evaluarea sa în ceea ce privește produsul. Procedura de stabilire a existenței unui produs cu aromă caracteristică ar trebui să fie inițiată de statele membre în ceea ce privește produsele care sunt comercializate doar într-un singur stat membru sau într-un mic număr de state membre. În cazul în care un stat membru consideră că un produs este comercializat pe scară largă în mai multe state membre diferite, acesta ar trebui să aibă posibilitatea de a solicita Comisiei să inițieze procedura.
(4) Pentru a evita proceduri paralele, statele membre și Comisia ar trebui să se informeze reciproc cu privire la inițierea procedurilor. În cazul în care un stat membru inițiază o procedură, toate celelalte state membre ar trebui să se abțină de la inițierea unei proceduri pentru același produs. Alternativ, statele membre pot conveni ca un alt stat membru să devină stat membru inițiator. Toate procedurile inițiate în alte state membre decât statul membru inițiator ar trebui suspendate până la adoptarea deciziei de către statul membru inițiator.
(5) Comisia ar trebui să fie în măsură să inițieze o procedură în orice moment, inclusiv după adoptarea unei decizii potrivit căreia un produs nu are o aromă caracteristică. În cazul în care Comisia inițiază o procedură, toate procedurile naționale referitoare la același produs ar trebui să înceteze.
(6) În cazul în care producătorul sau importatorul nu contestă faptul că produsul are o aromă caracteristică sau în cazul în care nu răspunde la o cerere de evaluare a prezenței unei arome caracteristice într-un produs, ar trebui să fie posibil să se ia o decizie pe baza unei proceduri simplificate.
(7) În cazul în care producătorul sau importatorul contestă faptul că produsul are o aromă caracteristică, statul membru inițiator sau Comisia ar trebui să lanseze o evaluare aprofundată. În acest scop, poate fi consultat comitetul consultativ independent și pot fi colectate informații din alte surse. De asemenea, poate avea loc un schimb de informații cu alte state membre și cu Comisia.
(8) În urma evaluării aprofundate și înainte de luarea unei decizii pentru a stabili dacă un produs are o aromă caracteristică, producătorului sau importatorului produsului ar trebui să i se ofere posibilitatea de a prezenta observații în scris. În observațiile sale scrise, producătorul sau importatorul ar trebui să indice, după caz, dacă societatea sa mamă a fost consultată. De asemenea, importatorii ar trebui să fie încurajați să consulte producătorul.
(9) Statul membru inițiator ar trebui să prezinte Comisiei un proiect al deciziei sale, inclusiv, după caz, o copie a avizului emis de comitetul consultativ independent. O copie a acestor documente ar trebui să fie transmisă tuturor celorlalte state membre, însoțită de un rezumat într-o limbă de largă circulație.
(10) Comisia și celelalte state membre pot face observații pe marginea proiectului de decizie. Ar trebui făcut un efort pentru a ajunge la un consens cu privire la proiectul de decizie și la principalele motive care stau la baza deciziei. În cazul în care opiniile statelor membre diferă în ceea ce privește chestiunea dacă un produs are sau nu o aromă caracteristică, Comisia ar trebui să vizeze ajungerea la un consens. În lipsa unui consens și în cazul în care este necesar pentru a se garanta că interdicția prevăzută la articolul 7 alineatul (1) din Directiva 2014/40/UE este aplicată în mod uniform, Comisia ar trebui să stabilească dacă produsul în cauză are sa nu o aromă caracteristică.
(11) Având în vedere considerentele de sănătate publică care stau la baza interzicerii produselor care au o aromă caracteristică și ținând seama în mod corespunzător de principiul precauției, este necesar ca statul membru inițiator să aibă posibilitatea de a adopta măsuri de interdicție, de îndată ce se stabilește, în conformitate cu procedura prevăzută în prezentul regulament, că un produs are o aromă caracteristică. Cu toate acestea, în cazul în care Comisia adoptă ulterior o decizie în ceea ce privește respectivul produs, statul membru inițiator ar trebui să ia măsuri imediate pentru a garanta că legislația și practica sa sunt în conformitate cu decizia respectivă, astfel încât interdicția prevăzută la articolul 7 alineatul (1) din Directiva 2014/40/UE să fie aplicată în mod uniform în întreaga Uniune.
(12) Statele membre și Comisia ar trebui să pună la dispoziția publicului versiunile neconfidențiale ale deciziilor adoptate în conformitate cu prezentul regulament. O atenție deosebită ar trebui acordată solicitărilor ca informațiile sensibile din punct de vedere comercial să rămână confidențiale. În cazul în care astfel de solicitări sunt considerate justificate, informațiile în cauză ar trebui să fie comunicate numai prin mijloace securizate de transmitere a datelor.
(13) Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul comitetului menționat la articolul 25 din Directiva 2014/40/UE,