Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/623 al Comisiei din 21 aprilie 2016 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 498/2012 privind alocarea contingentelor tarifare aplicabile exporturilor de lemn din Federația Rusă către Uniunea Europeană

Articolul 1

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 498/2012 se modifică după cum urmează: 1. Articolul 3 se înlocuiește cu următorul text: „Articolul 3 Metoda de alocare a contingentului tarifar depinde de data depunerii cererii de către importator, după cum urmează: (a) pentru toate cererile depuse până la data de 31 mai a fiecărui an (perioadă denumită în continuare «prima parte a perioadei contingentare»), Comisia alocă contingente tarifare în funcție de categoriile de importatori «tradiționali» sau «noi», în conformitate cu articolul 5 alineatul (2) litera (b) din protocol; și (b) pentru toate cererile depuse de la 1 iunie (perioadă denumită în continuare «a doua parte a perioadei contingentare»), Comisia repartizează cantitățile rămase ale contingentelor tarifare în funcție de ordinea cronologică de primire de către Comisie a notificărilor din partea autorităților competente din statele membre [denumite în continuare «birou(ri) pentru licențe»] privind cererile depuse de importatori individuali, în conformitate cu articolul 5 alineatul (2) litera (a) din protocol.” 2. La articolul 6, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text: „(2) Plafonul unui importator tradițional pentru fiecare grup de produse aplicabil în următoarea perioadă contingentară («perioada contingentară n+1») se calculează în funcție de media importurilor efective pentru grupul de produse vizat realizate de importatorul respectiv în cele două perioade contingentare care au precedat anul de calcul al acestui plafon, pe baza formulei următoare: Ci = T * (Īi/ΣĪi) unde: «Ci» reprezintă plafonul pentru grupul de produse vizat (molid sau pin) pentru importatorul i în cursul perioadei contingentare n+1; «T» reprezintă cota pentru importatorii tradiționali disponibilă pentru grupul de produse în cauză în anul de calcul al plafonului («perioada contingentară n»); «Īi » reprezintă media importurilor efective ale importatorului tradițional i pentru grupul de produse în cauză, în cele două perioade contingentare care precedă calculul («perioada contingentară n-2» și, respectiv, «perioada contingentară n-1»), după cum urmează: [(importurile efective ale importatorului i în perioada contingentară n-2) + (importurile efective ale importatorului i în perioada contingentară n-1)]/2 «ΣĪi » reprezintă suma importurilor medii Īi ale tuturor importatorilor tradiționali pentru grupul de produse în cauză.” 3. Articolul 7 se înlocuiește cu următorul text: „Articolul 7 (1) În fiecare an, Comisia stabilește plafoanele aplicabile fiecărui importator tradițional pentru următoarea perioadă contingentară în conformitate cu metoda stabilită la articolul 6 alineatul (2). Dacă plafonul calculat al unui importator tradițional pentru un anumit grup de produse este mai mare decât 0 %, dar mai mic decât nivelul maxim de 1,5 % din contingentul tarifar acordat noilor importatori în conformitate cu articolul 4 alineatul (3), plafonul importatorului tradițional în cauză se stabilește la nivelul de 1,5 % din contingentul tarifar pentru grupul de produse în cauză. (2) Birourile pentru licențe transmit Comisiei, până cel târziu la data de 31 martie a perioadei contingentare n, informații privind importurile efective ale produselor reglementate în perioada contingentară n-1 care le-au fost notificate în conformitate cu articolul 11 alineatul (1). Rezumatul se prezintă în format electronic, în conformitate cu sistemul de tehnologie a informației stabilit de Comisie. (3) Comisia informează birourile pentru licențe în legătură cu plafoanele care rezultă din calculele efectuate în conformitate cu articolul 6 alineatul (2) și cu articolul 7 alineatul (1) până cel târziu la data de 30 aprilie din perioada contingentară n.” 4. La articolul 11, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text: „(1) La cel mult 15 zile calendaristice de la sfârșitul fiecărei a treia luni, importatorii informează biroul pentru licențe din statul membru care le-a acordat o autorizație de contingent cu privire la importurile lor efective de produse reglementate în Uniunea Europeană în cursul ultimelor trei luni. În acest scop, importatorul prezintă biroului pentru licențe o copie a declarațiilor vamale pentru importurile în cauză. Birourile pentru licențe furnizează Comisiei, în termen de cel mult 30 de zile calendaristice de la sfârșitul fiecărei a treia luni, un rezumat al importurilor efective ale produselor reglementate în Uniunea Europeană în cursul ultimelor trei luni notificate de către importatori.” 5. Articolele 12, 13 și 14 se înlocuiesc cu următorul text: „Articolul 12 (1) Dacă o autorizație de contingent nu a fost încă utilizată la șase luni de la emitere, importatorul fie informează biroul pentru licențe în legătură cu intenția sa de a o utiliza în perioada contingentară rămasă, fie returnează autorizația de contingent biroului pentru licențe relevant. În cazul în care importatorul nu este în măsură să recupereze autorizația de contingent neutilizată de la autoritățile din Federația Rusă, el poate depune la biroul pentru licențe o declarație pe propria răspundere, folosind formularul stabilit în anexa IV, în care să afirme că nu a fost în măsură să recupereze autorizația de contingent neutilizată, în ciuda eforturilor depuse. În orice caz, cel târziu până la sfârșitul perioadei contingentare n, importatorul returnează orice autorizație de contingent neutilizată sau prezintă, dacă este cazul, declarația (declarațiile) pe proprie răspundere corespunzătoare, folosind formularul prevăzut în anexa IV. Dacă o autorizație de contingent a fost eliberată înainte de începutul perioadei contingentare, în conformitate cu articolul 4 din protocol, termenul de șase luni se calculează începând cu data de 1 ianuarie din anul corespunzător perioadei contingentare. (2) Birourile pentru licențe notifică de îndată Comisiei orice autorizație de contingent sau orice declarație pe propria răspundere returnată de importatori în conformitate cu alineatul (1). Plafoanele importatorilor tradiționali rămase disponibile pentru grupul de produse în cauză se modifică luând în calcul cantitatea corespunzătoare. Articolul 13 (1) Dacă importurile efective ale unui importator tradițional în cursul perioadei contingentare n-1 sunt mai mici decât 75 % din cantitățile acoperite de toate autorizațiile de contingent pentru un grup de produse acordate respectivului importator în aceeași perioadă contingentară, plafoanele de import ale importatorului pentru grupul de produse în cauză în perioada contingentară n+1 se reduc cu o cantitate proporțională cu volumul efectiv al importurilor care nu au fost realizate. (2) Reducerea menționată la alineatul (1) se calculează după cum urmează: ri = (0,75*ΣΑi – Ii)/ΣΑi unde: «ri » reprezintă reducerea aplicabilă plafonului de import al importatorului i, pentru grupul de produse vizat, în perioada contingentară n+1; «ΣΑi » reprezintă suma cantităților acoperite de autorizațiile de contingent acordate importatorului tradițional i pentru grupul de produse vizat în cursul perioadei contingentare n-1; «Ii » reprezintă importurile efective pentru grupul de produse vizat realizate de importatorul i în perioada contingentară n-1. Articolul 14 (1) Dacă o autorizație de contingent care nu a fost returnată sau acoperită de o declarație pe propria răspundere corespunzătoare în temeiul articolului 12 nu a fost încă folosită la sfârșitul perioadei contingentare n-1, plafoanele de import ale importatorului pentru grupul de produse vizat în perioada contingentară n+1 se reduc cu un volum proporțional cu volumul autorizației de contingent neutilizate. (2) Reducerea menționată la alineatul (1) se calculează după cum urmează: Ri = ΣUi/ΣΑi unde: «Ri » reprezintă reducerea aplicabilă plafonului de import al importatorului i, pentru grupul de produse vizat, în perioada contingentară n+1; «ΣUi » reprezintă suma cantităților neutilizate acoperite de autorizațiile de contingent acordate importatorului i pentru grupul de produse vizat, în cursul perioadei contingentare n-1; «ΣΑi » reprezintă suma cantităților acoperite de autorizațiile de contingent acordate importatorului i pentru grupul de produse vizat, în cursul perioadei contingentare n-1.” 6. La articolul 15, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text: „(2) Dispozițiile articolelor 13 și 14 nu se aplică în primele trei perioade contingentare după perioada tranzițională.” 7. Anexa IV se înlocuiește cu textul următor: „ANEXA IV Declarație pe proprie răspundere Importator: Statul membru al UE: Număr TVA: Persoană de contact: Telefon: E-mail: Subsemnatul, declar prin prezenta că, în ciuda eforturilor depuse, nu a fost posibil să recuperez autorizațiile de contingent neutilizate enumerate mai jos de la autoritățile din Federația Rusă. Autorizația de contingent 1: Autorizația de contingent nr.: Data eliberării autorizației de contingent: Importator (nume, țară, număr TVA): Exportator (nume, număr TVA): Autorizația de contingent 2 etc.: Subsemnatul, declar solemn că, după cunoștințele mele, informațiile din declarația de mai sus sunt adevărate și exacte și că nicio parte din aceasta nu este falsă. Locul/data Semnătura”

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.