Recitale
(1) Atunci când evaluează caracterul complet al cererii în legătură cu anumite aprobări prudențiale, înainte de a decide dacă să acorde sau nu aprobările menționate la articolul 20 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, supraveghetorul consolidant și autoritățile competente relevante ar trebui să asigure o cooperare reciprocă promptă și eficientă și să ajungă la o înțelegere comună în ceea ce privește primirea unei cereri complete sau aspectele cererii pe care le consideră incomplete.
(2) Supraveghetorul consolidant ar trebui să confirme solicitantului și autorităților competente relevante data primirii cererii complete, pentru a asigura claritatea cu privire la data exactă la care începe să curgă termenul de șase luni pentru adoptarea deciziei comune și a reduce la minimum riscul unor eventuale controverse cu privire la acest punct de plecare.
(3) Evaluarea caracterului complet al cererii ar trebui realizată pe baza aspectelor pe care trebuie să le evalueze autoritățile competente atunci când decid în legătură cu acordarea aprobării solicitate. Asigurarea legăturii între evaluarea care trebuie efectuată de autoritățile competente și informațiile care trebuie să fie incluse în cererile depuse este esențială pentru a îmbunătăți calitatea cererilor și asigură coerența între colegiile de supraveghere, atât în ceea ce privește conținutul cererilor, cât și evaluarea caracterului complet al acestora.
(4) Pentru a se asigura o aplicare coerentă a procesului de adoptare a unei decizii comune, este important ca fiecare etapă să fie bine definită. Un proces clar definit facilitează schimbul prompt de informații, asigură alocarea proporțională și gestionarea eficientă a resurselor de supraveghere, promovează înțelegerea reciprocă, dezvoltă relații de încredere între autoritățile de supraveghere și promovează o supraveghere eficace.
(5) Evaluarea caracterului complet al cererii nu ar trebui să se extindă la evaluarea cererii, pe care autoritățile competente o efectuează pentru a hotărî în legătură cu acordarea aprobării. Timpul prevăzut pentru fiecare etapă a procesului de adoptare a deciziei comune ar trebui, prin urmare, să fie proporțional cu complexitatea și domeniul de aplicare ale etapei respective, ținând seama de faptul că termenul pentru adoptarea unei decizii comune nu poate fi prelungit sau suspendat.
(6) Supraveghetorul consolidant ar trebui să fie în măsură să evalueze dacă și în ce mod modelul pentru care se solicită aprobarea include expunerile deținute în jurisdicții din afara Uniunii. În acest context, ar trebui promovată interacțiunea dintre autoritățile competente și autoritățile de supraveghere din țări terțe, pentru a permite autorităților competente să realizeze o evaluare completă a performanței modelului.
(7) Planificarea promptă și realistă a procesului de adoptare a deciziei comune este esențială. Fiecare autoritate competentă implicată ar trebui să transmită supraveghetorului consolidant contribuția sa la decizia comună în mod prompt și eficient.
(8) Pentru a se asigura condiții uniforme de aplicare, ar trebui stabilite etapele de urmat pentru a efectua evaluarea și a adopta decizia comună, recunoscându-se că unele sarcini aferente acestui proces pot fi efectuate în paralel, iar altele succesiv.
(9) Pentru a se facilita adoptarea deciziilor comune, este important ca autoritățile competente implicate în procesul decizional să comunice între ele, în special înainte de finalizarea deciziilor comune.
(10) Pentru a se asigura instituirea unui proces eficace, supraveghetorul consolidant ar trebui să aibă responsabilitatea finală pentru a stabili ce pași trebuie urmați pentru adoptarea unei decizii comune privind aprobarea modelelor interne.
(11) Prin stabilirea unor dispoziții clare privind conținutul deciziilor comune ar trebui să se asigure că deciziile comune sunt pe deplin motivate și contribuie la monitorizarea eficientă a oricăror termeni și condiții.
(12) Pentru clarificarea procesului care trebuie urmat după adoptarea deciziei comune, pentru asigurarea tratării transparente a rezultatului procesului decizional și pentru facilitarea desfășurării, dacă este necesar, a unor acțiuni subsecvente adecvate, ar trebui stabilite standarde privind comunicarea deciziei comune.
(13) Calendarul procesului de adoptare a unei decizii comune privind cererile de aprobare legate de extinderile sau modificările importante ale modelelor, precum și împărțirea sarcinilor între supraveghetorul consolidant și autoritățile competente relevante ar trebui să fie proporționale cu domeniul de aplicare al respectivelor extinderi sau modificări importante ale modelelor.
(14) Procesul de adoptare a deciziei comune în temeiul articolului 20 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 include procedura care trebuie urmată dacă nu se ajunge la o decizie comună. Pentru a se asigura condiții uniforme de aplicare a acestui aspect al procesului și, în special, pentru a se asigura articularea unor decizii pe deplin motivate și a clarifica tratamentul aplicat eventualelor opinii sau rezerve exprimate de autoritățile competente relevante, ar trebui stabilite standarde referitoare la calendarul pentru adoptarea deciziilor în absența unei decizii comune și la comunicarea acestor decizii.
(15) Prezentul regulament se bazează pe proiectele de standarde tehnice de punere în aplicare prezentate Comisiei Europene de către autoritatea europeană de supraveghere (Autoritatea Bancară Europeană – ABE).
(16) ABE a efectuat consultări publice deschise cu privire la proiectele de standarde tehnice de punere în aplicare pe care se bazează prezentul regulament, a analizat costurile și beneficiile potențiale aferente și a solicitat avizul Grupului părților interesate din domeniul bancar, instituit în conformitate cu articolul 37 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 al Parlamentului European și al Consiliului (2),