Recitale
(1) Cadrul pentru calcularea perioadelor de risc de marjă (MPOR) utilizat pentru a stabili cerințele de fonduri proprii ale membrilor compensatori pentru expunerile față de clienții lor ar trebui să fie adecvat atât pentru instituțiile care utilizează metoda modelului intern (IMM), cât și pentru cele care folosesc metodele standardizate. De asemenea, acesta ar trebui să reflecte modificările condițiilor de piață pentru a constitui o abordare solidă din punct de vedere prudențial, fără să impună, totodată, o sarcină operațională excesivă asupra respectivelor instituții.
(2) Deși definiția perioadelor de lichidare utilizată de contrapărțile centrale (CCP) nu este identică cu definiția MPOR utilizată de membrii compensatori în scopul de a calcula cerințele de fonduri proprii pentru expunerile față de clienții lor, cele dintâi sunt totuși foarte asemănătoare celor din urmă din punctul de vedere al conținutului lor. Într-adevăr, perioadele de lichidare reflectă modificările condițiilor de piață și iau în considerare perioadele de închidere ale contractelor și ale tranzacțiilor. Prin urmare, estimările CCP privind perioadele de lichidare ar trebui să servească drept substituent pentru MPOR în scopul de a calcula cerințele de fonduri proprii ale membrilor compensatori pentru expunerile față de clienții lor.
(3) Utilizarea perioadelor de lichidare ar asigura, de asemenea, acoperirea completă a tuturor tipurilor de produse și de tranzacții prevăzute la articolul 301 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 care sunt compensate de CCP și ar avea avantajul suplimentar de a nu fi necesar ca prezentul regulament delegat să facă obiectul unor actualizări de fiecare dată când o CCP ar începe compensarea unui nou tip de produs sau de tranzacție.
(4) Spre deosebire de MPOR, perioadele de lichidare făcute publice de CCP includ uneori perioade suplimentare pentru a permite novația pozițiilor unui membru compensator care își respectă obligațiile. Deoarece respectivele perioade suplimentare sunt specifice perioadelor de lichidare și nu reflectă nicio diferență în ceea ce privește riscurile suportate de membrii compensatori, nu este necesar ca acestea să fie adăugate la MPOR pe care instituțiile le pot utiliza în scopul calculării cerințelor de fonduri proprii pentru expunerile lor față de un client atunci când acționează ca membri compensatori.
(5) În vederea asigurării faptului că estimările respective fac obiectul aprobării de către autoritățile de supraveghere, numai perioadele de lichidare estimate de contrapartidele centrale calificate, astfel cum sunt definite la articolul 4 alineatul (1) punctul 88 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, ar trebui să poată fi utilizate ca substituenți pentru MPOR în scopul calculării cerințelor de fonduri proprii ale membrilor compensatori pentru expunerile față de clienții lor.
(6) Deoarece MPOR are ca scop identificarea variațiilor valorii de piață a unui set de compensare de tranzacții în perioada de la ultimul schimb de garanții reale care acoperă respectivul set de compensare cu o contrapartidă aflată în stare de nerambursare până la momentul la care tranzacțiile sunt închise și riscul de piață rezultat face obiectul unei noi acoperiri împotriva riscurilor și deoarece este posibil ca piețele să fie închise în anumite zile calendaristice, MPOR ar trebui exprimate în zile lucrătoare. În acest mod se va asigura faptul că cerința de fonduri proprii pentru tranzacțiile respective reflectă pe deplin riscurile la care este expusă instituția pe durata MPOR. Prin urmare, este oportun să se prevadă că plafonul MPOR care trebuie utilizat în sensul articolului 304 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 este egal cu cinci zile lucrătoare, și anume are o durată mai lungă decât perioada minimă de cinci zile prevăzută la articolul respectiv. Astfel, plafonul MPOR ar fi aliniat și la dispozițiile prevăzute în partea a treia titlul II capitolul 6 secțiunea 6 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 care se referă la cerințele de utilizare a IMM.
(7) În conformitate cu articolul 304 alineatele (3) și (4) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, instituțiile pot aplica MPOR mai scurte atunci când calculează cerințele de fonduri proprii pentru expunerile lor față de un client numai în cazul în care acționează ca membri compensatori. Prin urmare, normele privind MPOR pe care instituțiile le pot utiliza în temeiul dispozițiilor respective nu se aplică în situația în care instituțiile calculează cerințele de fonduri proprii pentru expunerile față de un client, fără a acționa însă ca membri compensatori pentru expunerile respective. Acest lucru este valabil indiferent dacă instituțiile respective aplică sau nu IMM și indiferent dacă expunerile relevante față de clienți sunt sau nu compensate la nivel central.
(8) Prezentul regulament se bazează pe proiectele de standarde tehnice de reglementare prezentate Comisiei de către Autoritatea Bancară Europeană.
(9) Autoritatea Bancară Europeană a efectuat consultări publice deschise cu privire la proiectele de standarde tehnice de reglementare pe care se bazează prezentul regulament, a analizat costurile și beneficiile potențiale aferente și a solicitat avizul Grupului părților interesate din domeniul bancar, instituit în conformitate cu articolul 37 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 al Parlamentului European și al Consiliului (2),