Recitale
(1) Regulamentul (UE) nr. 575/2013 stabilește, printre altele, cerințele prudențiale pentru firmele de investiții, pentru a se asigura faptul că aceste firme sunt sigure și solide și că respectă în orice moment cerințele de fonduri proprii. Cerințele de fonduri proprii stabilite prin regulamentul menționat au scopul de a garanta faptul că riscurile legate de activitățile economice sunt acoperite de un volum suficient de fonduri proprii. În conformitate cu articolul 97 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, firmele [și anume firmele de investiții și entitățile menționate la articolul 4 alineatul (1) punctul 2 litera (c)] pot utiliza o metodă alternativă bazată pe costuri fixe pentru a calcula expunerea totală la risc. Prin urmare, este necesar să se stabilească metodologia pentru calculul cheltuielilor generale fixe și lista elementelor care ar urma să fie incluse în calcule pentru a avea o abordare comună în toate statele membre.
(2) Pentru a se asigura faptul că firmele au capacitatea de a organiza o lichidare sau o restructurare ordonată a activităților lor, acestea ar trebui să dețină suficiente resurse financiare pentru a susține cheltuielile operaționale pe o perioadă de timp adecvată. Pe perioada lichidării sau a restructurării, o firmă trebuie să își continue activitatea și să fie în măsură să absoarbă pierderile care nu sunt acoperite de un volum suficient al profiturilor, pentru a-i proteja pe investitori. În timp ce unele costuri (cum ar fi primele pentru personal) pot diminua, alte costuri (cum ar fi cheltuielile judiciare) pot crește. Având în vedere că nu toate firmele utilizează standardele internaționale de raportare financiară (IFRS) și pentru a se evita arbitrajul de reglementare, este esențial să se urmeze o abordare prudentă pentru a calcula fondurile proprii pentru firme, abordare în cadrul căreia modificările aduse cadrului contabil să fie în mod automat luate în considerare și să nu poată face obiectul arbitrajului prin schimbarea categoriei contabile. Pentru a reflecta mai bine efectul cheltuielilor variabile la nivelul fondurilor proprii, normele privind fondurile proprii ale firmelor ar trebui să se bazeze pe o abordare prin care costurile variabile să fie deduse din cheltuielile totale.
(3) Având în vedere că firmele utilizează agenți afiliați și că activitatea desfășurată prin intermediul agenților afiliați expune aceste firme riscurilor în același mod ca și activitatea desfășurată de firmele însele, normele corespunzătoare privind cerințele de fonduri proprii pentru firme calculate pe baza cheltuielilor generale fixe ar trebui să prevadă includerea costurilor aferente agenților afiliați, astfel încât să se reflecte riscurile respective. Cu toate acestea, având în vedere că respectivele costuri aferente agenților afiliați nu pot fi considerate drept un element de cost pe deplin variabil, deși prezintă un oarecare element de variabilitate, și că, în același timp, ar fi nepotrivit să se includă în cerințele de fonduri proprii cuantumul total al costurilor aferente agenților afiliați, aceste norme ar trebui să prevadă includerea doar a unui procent din aceste costuri în cerințele de fonduri proprii. În plus, pentru a se evita dubla contabilizare a cuantumurilor aferente comisioanelor agenților afiliați, aceste norme ar trebui să prevadă deducerea comisioanelor aferente agenților afiliați înainte de adăugarea acestui procent la cerințele de fonduri proprii.
(4) Regulamentul (UE) nr. 575/2013 prevede că autoritățile competente pot ajusta cerințele de fonduri proprii în cazul în care a avut loc o modificare semnificativă a activităților economice ale firmei. Pentru a se asigura că autoritățile competente aplică aceleași condiții în întreaga Uniune, este necesar să se stabilească criterii care să precizeze în ce constă o modificare semnificativă. Având în vedere că firmele pot avea dimensiuni diferite, există unele firme foarte mici sau unele firme aflate în faza de demarare a activității pentru care impunerea de ajustări ale cerințelor de fonduri proprii ar constitui o sarcină inutil de împovărătoare, dat fiind că este foarte probabil ca acestea să se confrunte cu modificări frecvente. Prin urmare, ar trebui stabilite praguri minime, astfel încât aceste firme să fie exceptate de la ajustările cerințelor de fonduri proprii în cazul în care cerințele lor de fonduri proprii se află sub pragurile respective.
(5) Regulamentul delegat (UE) nr. 241/2014 al Comisiei (2) stabilește standardele tehnice de reglementare pentru cerințele de fonduri proprii în cazul instituțiilor. Prezentul regulament stabilește metodologia pentru calculul cheltuielilor generale fixe pentru firme. Pentru a asigura coerența și a facilita o imagine de ansamblu și un acces compact la toate dispozițiile privind fondurile proprii pentru persoanele care fac obiectul acestor obligații, este de dorit ca toate standardele tehnice de reglementare impuse prin Regulamentul (UE) nr. 575/2013 privind fondurile proprii să fie incluse într-un singur regulament. Regulamentul delegat (UE) nr. 241/2014 ar trebui, prin urmare, modificat în consecință.
(6) Prezentul regulament se bazează pe proiectele de standarde tehnice de reglementare prezentate Comisiei de către Autoritatea Bancară Europeană.
(7) Autoritatea Bancară Europeană a efectuat consultări publice deschise cu privire la proiectele de standarde tehnice de reglementare pe care se bazează prezentul regulament, a analizat costurile și beneficiile potențiale aferente și a solicitat avizul Grupului părților interesate din domeniul bancar, instituit în conformitate cu articolul 37 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 al Parlamentului European și al Consiliului (3). Autoritatea Bancară Europeană a consultat, de asemenea, Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe înainte de a prezenta proiectele de standarde tehnice pe care se bazează prezentul regulament,