Recitale
(1) La 13 decembrie 2003, Consiliul European a adoptat strategia europeană de securitate care identifică cinci provocări majore cu care se confruntă Uniunea: terorismul, proliferarea armelor de distrugere în masă, conflictele regionale, eșecul statal și criminalitatea organizată. Consecințele fabricării, transferului și circulației ilicite de arme convenționale, inclusiv arme de calibru mic și armament ușor („SALW”), precum și acumularea excesivă și proliferarea necontrolată a acestora sunt esențiale pentru patru dintre aceste cinci provocări. Acestea alimentează insecuritatea în Africa Subsahariană, Orientul Mijlociu și multe alte regiuni din lume, exacerbând conflictele și subminând consolidarea păcii în urma conflictelor, reprezentând astfel o amenințare gravă la adresa păcii și securității.
(2) La 15 și 16 decembrie 2005, Consiliul a adoptat Strategia UE de combatere a acumulării ilicite și a traficului ilicit de SALW și de muniție aferentă („Strategia UE privind SALW”), care stabilește liniile directoare pentru acțiunea UE în domeniul SALW. Strategia UE privind SALW subliniază faptul că SALW contribuie la agravarea terorismului și a criminalității organizate și că sunt un factor major în producerea și propagarea conflictelor, precum și al colapsului structurilor statului.
(3) Strategia UE privind SALW prevede, de asemenea, că Uniunea ar trebui să consolideze și să sprijine mecanismele pentru monitorizarea sancțiunilor și să sprijine consolidarea controlului exporturilor, precum și promovarea Poziției comune 2008/944/PESC a Consiliului (1), printre altele prin promovarea de măsuri pentru îmbunătățirea transparenței.
(4) Odată cu Programul de acțiune al Organizației Națiunilor Unite pentru prevenirea, combaterea și eradicarea comerțului ilicit cu SALW sub toate aspectele sale („Programul de acțiune al ONU”), adoptat la 20 iulie 2001, toate statele membre ale ONU s-au angajat să prevină traficul ilicit de SALW, inclusiv deturnarea acestora către beneficiari neautorizați și, în special, să țină seama de riscul deturnării de SALW către comerțul ilegal atunci când evaluează cereri de autorizații pentru export.
(5) La 8 decembrie 2005, Adunarea generală a ONU a adoptat un instrument internațional care permite statelor să identifice și să urmărească SALW ilicite, în mod rapid și fiabil.
(6) Cu ocazia celei de a doua Conferințe de revizuire din 2012 privind Programul de acțiune al ONU, toate statele membre ale ONU și-au reafirmat angajamentul de a preveni traficul ilicit de SALW, inclusiv deturnarea acestora către beneficiari neautorizați, precum și angajamentele cuprinse în Programul de acțiune al ONU referitor la evaluarea cererilor de autorizații pentru export.
(7) La 2 aprilie 2013, Adunarea generală a ONU a adoptat textul Tratatului privind comerțul cu arme („TCA”). Obiectul TCA constă în instituirea de standarde internaționale comune la cel mai înalt nivel posibil pentru reglementarea sau pentru ameliorarea reglementării comerțului internațional cu arme convenționale, în prevenirea și eradicarea comerțului ilicit cu arme convenționale și în prevenirea deturnării armelor convenționale. Uniunea ar trebui să sprijine toate statele membre ale ONU să pună în aplicare controale eficace ale transferurilor de arme pentru a se asigura că TCA este cât mai eficace posibil, în special în ceea ce privește punerea în aplicare a articolului 11din respectivul tratat.
(8) Uniunea a sprijinit anterior Conflict Armament Research Ltd. (CAR) prin Decizia 2013/698/PESC a Consiliului (2).
(9) Uniunea dorește să finanțeze a doua etapă a unui mecanism global de raportare privind SALW și alte arme și muniții convenționale ilicite pentru a reduce riscul comerțului ilicit cu acestea și pentru a contribui la realizarea obiectivelor menționate mai sus,