Recitale
(1) Articolul 10 alineatul (4) din Tratatul privind Uniunea Europeană („TUE”) și articolul 12 alineatul (2) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene („Carta”) prevăd că partidele politice la nivel european contribuie la formarea conștiinței politice europene și la exprimarea voinței politice a cetățenilor Uniunii.
(2) Articolele 11 și 12 din Cartă prevăd că dreptul la libertatea de asociere la toate nivelurile, de exemplu în domeniile politic și civic, precum și dreptul la libertatea de exprimare, care cuprinde libertatea de opinie și libertatea de a primi sau de a transmite informații sau idei fără amestecul autorităților publice și fără a ține seama de frontiere, sunt drepturi fundamentale ale oricărui cetățean al Uniunii.
(3) Cetățenii europeni ar trebui să aibă posibilitatea de a utiliza aceste drepturi de a participa pe deplin la viața democratică a Uniunii.
(4) Partidele politice europene cu adevărat transnaționale și fundațiile politice europene afiliate acestora au de îndeplinit un rol esențial pentru ca cetățenii să se poată exprima la nivel european prin reducerea diferențelor între politicile de la nivel național și cele de la nivelul Uniunii.
(5) Partidele politice europene și fundațiile politice europene afiliate acestora ar trebui încurajate și sprijinite în efortul lor de a asigura o legătură puternică între societatea civilă europeană și instituțiile Uniunii, în special Parlamentul European.
(6) Experiența dobândită de partidele politice europene și de fundațiile politice europene afiliate acestora în ceea ce privește aplicarea Regulamentului (CE) nr. 2004/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (5), precum și a Rezoluției Parlamentului European din 6 aprilie 2011 referitoare la aplicarea Regulamentului (CE) nr. 2004/2003 (6) arată necesitatea îmbunătățirii cadrului juridic și financiar al partidelor politice europene și al fundațiilor politice europene afiliate acestora, astfel încât acestea să devină actori mai vizibili și mai eficienți în cadrul sistemului politic pe mai multe niveluri al Uniunii.
(7) Ca o recunoaștere a misiunii conferite partidelor politice europene prin TUE și în scopul de a facilita activitatea acestora, ar trebui stabilit un statut juridic european specific pentru partidele politice europene și pentru fundațiile politice europene afiliate acestora.
(8) Ar trebui înființată o autoritate pentru partidele și fundațiile politice europene („Autoritatea”) în scopul înregistrării, controlului și impunerii de sancțiuni asupra partidelor politice europene și a fundațiilor politice europene. Înregistrarea ar trebui să fie necesară pentru obținerea statutului juridic european, care atrage după sine o serie de drepturi și obligații. Pentru a se evita orice posibile conflicte de interese, Autoritatea ar trebui să fie independentă.
(9) Ar trebui stabilite procedurile care trebuie urmate de către partidele politice europene și de către fundațiile politice europene afiliate acestora pentru a obține un statut juridic european în temeiul prezentului regulament, precum și procedurile și criteriile care trebuie respectate pentru a se ajunge la o decizie cu privire la acordarea unei astfel de statut juridic european. De asemenea, este necesar să se stabilească procedurile pentru cazurile în care un partid politic european sau o fundație politică europeană poate pierde sau renunța la propriul statut juridic european.
(10) Pentru a facilita supravegherea entităților juridice care urmează să intre atât sub incidența dreptului Uniunii, cât și sub aceea a legislației naționale, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene („TFUE”) ar trebui să fie delegată Comisiei, în ceea ce privește funcționarea unui registru privind partidele politice europene și fundațiile politice europene care urmează să fie gestionat de Autoritate („registrul”), îndeosebi în ceea ce privește informațiile și documentele justificative înregistrate în registru. Este deosebit de important ca, în timpul lucrărilor pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți. Comisia, atunci când pregătește și elaborează acte delegate, ar trebui să asigure o transmitere simultană, în timp util și adecvată a documentelor relevante către Parlamentul European și Consiliu.
(11) Pentru a asigura condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, ar trebui să fie conferite competențe de executare Comisiei în ceea ce privește dispozițiile referitoare la sistemul numeric de înregistrare și la punerea de către Autoritate la dispoziția terților, la solicitarea acestora, de extrase standard din registru. Respectivele competențe ar trebui să fie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (7).
(12) Partidele politice europene și fundațiile politice europene afiliate acestora, care doresc să obțină recunoașterea ca atare la nivelul Uniunii în virtutea deținerii statutului juridic european și să primească fonduri publice din bugetul general al Uniunii Europene, ar trebui să respecte anumite principii și să îndeplinească anumite condiții. În special, este necesar ca partidele politice europene și fundațiile politice europene afiliate acestora să respecte valorile pe care se întemeiază Uniunea, astfel cum sunt formulate la articolul 2 din TUE.
(13) Deciziile privind anularea înregistrării unui partid politic european sau a unei fundații politice europene pe motiv de neconformitate cu valorile pe care se întemeiază Uniunea, astfel cum sunt formulate la articolul 2 din TUE, ar trebui să fie luate numai în caz de încălcare evidentă și gravă a acestor valori. Atunci când decide anularea înregistrării, Autoritatea ar trebui să respecte pe deplin Carta.
(14) Statutul unui partid politic european sau al unei fundații politice europene ar trebui să conțină o serie de dispoziții de bază. Ar trebui ca statelor membre să li se permită să impună cerințe suplimentare cu privire la statutele partidelor politice europene și ale fundațiilor politice europene care și-au stabilit sediul pe teritoriul lor, cu condiția ca aceste cerințe suplimentare să nu contravină prezentului regulament.
(15) Autoritatea ar trebui să verifice cu regularitate dacă condițiile și cerințele privind înregistrarea partidelor politice europene sau a fundațiilor politice europene continuă să fie îndeplinite. Deciziile referitoare la respectarea valorilor pe care se întemeiază Uniunea, astfel cum sunt formulate la articolul 2 din TUE, ar trebui să fie luate în conformitate cu o procedură concepută exclusiv în acest sens, în urma consultării cu un comitet de personalități independente.
(16) Autoritatea este un organ al Uniunii în sensul articolului 263 din TFUE.
(17) Independența și transparența Comitetului de personalități independente ar trebui să fie garantată.
(18) Statutul juridic european acordat partidelor politice europene și fundațiilor afiliate acestora ar trebui să le confere capacitate juridică și recunoaștere în toate statele membre. Astfel de capacitate juridică și recunoaștere nu le conferă dreptul de a numi candidați pentru alegerile naționale sau pentru Parlamentul European și nici dreptul de a participa la campanii pentru referendumuri. Atribuirea unor astfel de drepturi rămâne în competența statelor membre.
(19) Activitățile partidelor politice europene și ale fundațiilor politice europene ar trebui să fie reglementate de prezentul regulament, iar în ceea ce privește aspectele nereglementate de prezentul regulament, de dispozițiile pertinente din legislația națională a statelor membre. Statutul juridic al unui partid politic european sau al unei fundații politice europene ar trebui să fie reglementat de prezentul regulament și de dispozițiile aplicabile din legislația națională a statului membru în care își are sediul („statul membru de sediu”). Statul membru de sediu ar trebui să poată să determine ex ante legea aplicabilă sau să lase acest aspect la latitudinea partidelor politice europene și a fundațiilor politice europene. De asemenea, statul membru de sediu ar trebui să poată să impună cerințe suplimentare sau diferite de cele prevăzute în prezentul regulament, inclusiv prevederi referitoare la înregistrarea și integrarea partidelor și a fundațiilor politice europene ca atare în sistemele administrative și de control naționale și la organizarea și statutele lor, inclusiv sub aspectul răspunderii, cu condiția ca aceste prevederi să nu contravină prezentului regulament.
(20) Ca element esențial al deținerii statutului juridic european, partidele politice europene și fundațiile politice europene ar trebui să aibă personalitate juridică europeană. Dobândirea personalității juridice europene ar trebui condiționată de cerințe și proceduri menite să protejeze interesele statului membru de sediu, ale solicitantului de statut juridic european („solicitantul”) și ale terților interesați. În special, orice personalitate juridică națională preexistentă ar trebui transformată într-o personalitate juridică europeană și orice drepturi și obligații ale fostei entități juridice naționale ar trebui transferate noii entități juridice europene. De asemenea, pentru a facilita continuarea activității, ar trebui create garanții care să împiedice statul membru în cauză să aplice condiții prohibitive pentru o astfel de transformare. Statul membru de sediu ar trebui să poată să specifice tipurile de persoane juridice naționale care se pot transforma în persoane juridice europene și să își rezerve acordul cu privire la dobândirea personalității juridice europene în temeiul prezentului regulament până la prezentarea unor garanții corespunzătoare, îndeosebi sub aspectul legalității statutelor solicitantului în raport cu legile statului membru respectiv sau al protejării creditorilor sau titularilor de alte drepturi legate de orice personalitate juridică națională preexistentă.
(21) Încetarea personalității juridice europene ar trebui condiționată de cerințe și proceduri menite să protejeze interesele Uniunii, ale statului membru de sediu, ale partidului politic european sau fundației politice europene și ale terților interesați. În special, dacă un partid politic european sau o fundație politică europeană dobândește personalitate juridică în conformitate cu legislația statului membru de sediu, ar trebui să se considere că a avut loc o transformare a personalității juridice europene și orice drepturi și obligații ale fostei entități juridice europene ar trebui transferate entității juridice naționale. De asemenea, pentru a facilita continuarea activității, ar trebui create garanții care să împiedice statul membru în cauză să aplice condiții prohibitive pentru o astfel de transformare. În cazul în care partidul politic european sau fundația politică europeană nu dobândește personalitate juridică în statul membru de sediu, acesta/aceasta ar trebui dizolvat(ă) în conformitate cu legislația statului membru respectiv și cu respectarea condiției de a nu avea un scop lucrativ. Autoritatea și ordonatorul de credite al Parlamentului European ar trebui să poată ajunge la un acord cu statul membru în cauză cu privire la modalitățile de încetare a personalității juridice europene, în special pentru a asigura recuperarea fondurilor primite de la bugetul general al Uniunii Europene și orice sancțiuni financiare.
(22) În cazul în care un partid politic european sau o fundație politică europeană încalcă în mod grav legislația națională pertinentă și dacă încălcarea este legată de elemente care afectează respectarea valorilor fundamentale pe care se întemeiază Uniunea, astfel cum sunt formulate la articolul 2 din TUE, Autoritatea ar trebui să decidă, la cererea statului membru în cauză, să aplice procedurile stabilite prin prezentul regulament. De asemenea, Autoritatea ar trebui să decidă, la cererea statului membru de sediu, radierea din registru a partidului politic european sau a fundației politice europene care a încălcat, în mod grav, legislația națională relevantă sub orice alt aspect.
(23) Eligibilitatea pentru finanțare din bugetul general al Uniunii Europene ar trebui să se limiteze la partidele politice europene și la fundațiile politice europene afiliate acestora, care au fost recunoscute ca atare și care au obținut un statut juridic european. Cu toate că este crucial să se asigure că nu se prevăd condiții excesive pentru înființarea unui partid politic european și că acestea pot fi îndeplinite în cel mai scurt timp de către alianțele transnaționale, organizate și serioase, de partide politice sau de persoane fizice sau ambele, este necesar să se stabilească, de asemenea, criterii proporționale de alocare a unor resurse limitate din bugetul general al Uniunii Europene, care să reflecte în mod obiectiv ambiția europeană și sprijinul electoral efectiv al unui partid politic european. Astfel de criterii se întemeiază cel mai bine pe rezultatul alegerilor pentru Parlamentul European, la care partidelor politice europene sau deputaților din cadrul acestora le revine obligația de a participa în temeiul prezentului regulament, care oferă un indiciu clar cu privire la recunoașterea electorală a unui partid politic european. Criteriile ar trebui să reflecte rolul Parlamentului European de reprezentare directă a cetățenilor Uniunii, atribuit în temeiul articolului 10 alineatul (2) din TUE, precum și obiectivul partidelor politice europene de a participa pe deplin la viața democratică a Uniunii și de a deveni actori activi în democrația reprezentativă a Europei, pentru a exprima în mod real părerile, opiniile și voința politică a cetățenilor Uniunii. Prin urmare, eligibilitatea pentru finanțare din bugetul general al Uniunii Europene ar trebui limitată la partidele politice europene care sunt reprezentate în Parlamentul European de cel puțin unul dintre membrii săi și la fundațiile politice europene care depun o solicitare printr-un partid politic european care este reprezentat în Parlamentul European de cel puțin unul dintre membrii săi.
(24) Pentru a spori transparența finanțării partidelor politice europene și pentru a evita posibilele abuzuri privind normele de finanțare, un deputat în Parlamentul European ar trebui, exclusiv în scopul finanțării, să fie considerat drept membru al unui singur partid politic european, care ar trebui, atunci când este relevant, să fie cel la care este afiliat partidul său politic național sau regional la data finală de depunere a cererilor de finanțare.
(25) Ar trebui stabilite procedurile care trebuie urmate de către partidele politice europene și de către fundațiile politice europene afiliate acestora atunci când solicită finanțare din bugetul general al Uniunii Europene, precum și procedurile, criteriile și normele care trebuie respectate pentru a se ajunge la o decizie privind acordarea acestei finanțări.
(26) Pentru a mări independența, gradul de responsabilizare și responsabilitatea partidelor politice europene și a fundațiilor politice europene, anumite tipuri de donații și contribuții, din alte surse decât bugetul general al Uniunii Europene, ar trebui să fie interzise sau supuse unor limitări. Orice restricție impusă liberei circulații a capitalului care ar putea surveni în urma unor astfel de limitări se justifică din rațiuni legate de politica publică și este strict necesară pentru atingerea acestor obiective.
(27) Partidele politice europene ar trebui să poată finanța campanii desfășurate în contextul alegerilor pentru Parlamentul European, în timp ce finanțarea și limitarea cheltuielilor electorale în legătură cu partidele și candidații la aceste alegeri ar trebui să fie reglementate de normele aplicabile în fiecare stat membru.
(28) Partidele politice europene nu ar trebui să finanțeze, în mod direct sau indirect, alte partide politice și, în special, partide naționale sau candidați naționali. Fundațiile politice europene nu trebuie să finanțeze, în mod direct sau indirect, partide politice europene sau naționale și nici candidați europeni sau naționali. În plus, partidele politice europene și fundațiile politice europene afiliate acestora nu ar trebui să finanțeze campanii pentru referendumuri. Aceste principii sunt o reflectare a Declarației nr. 11 privind articolul 191 din Tratatul de instituire a Comunității Europene, anexată Actului final al Tratatului de la Nisa.
(29) Ar trebui să fie stabilite norme și proceduri specifice de repartizare a creditelor disponibile în fiecare an din bugetul general al Uniunii Europene, ținând cont, pe de o parte, de numărul beneficiarilor și, pe de altă parte, de proporția deputaților aleși în Parlamentul European din fiecare partid politic european beneficiar și, prin extensie, din fundația politică europeană afiliată. Respectivele norme ar trebui să prevadă măsuri stricte privind transparența, răspunderea, auditarea și controlul financiar al partidelor politice europene și al fundațiilor politice europene afiliate acestora, precum și privind impunerea de sancțiuni proporționale, inclusiv în caz de încălcare de către un partid politic european sau o fundație politică europeană a valorilor pe care se întemeiază Uniunea, astfel cum sunt formulate la articolul 2 din TUE.
(30) Pentru a asigura respectarea obligațiilor prevăzute în prezentul regulament cu privire la finanțarea și cheltuielile partidelor politice europene și ale fundațiilor politice europene și cu privire la alte aspecte, este necesară instituirea unor mecanisme de control eficace. În acest scop, Autoritatea, ordonatorul de credite al Parlamentului European și statele membre ar trebui să coopereze și să împărtășească toate informațiile necesare. Cooperarea reciprocă dintre autoritățile statelor membre ar trebui, de asemenea, încurajată, pentru a se asigura un control eficace și eficient al obligațiilor ce decurg din legislația națională aplicabilă.
(31) Este necesar să se prevadă un sistem de sancțiuni clar, ferm și disuasiv, pentru a se asigura respectarea efectivă, proporțională și uniformă a obligațiilor privind activitățile partidelor politice europene și ale fundațiilor politice europene. Un astfel de sistem ar trebui să respecte principiul ne bis in idem, conform căruia același delict nu poate fi sancționat de două ori. Este de asemenea necesar să se definească rolul Autorității și, respectiv, acela al ordonatorului de credite al Parlamentului European în ceea ce privește controlul și verificarea conformității cu prezentul regulament, precum și mecanismul de cooperare dintre aceștia și autoritățile statelor membre.
(32) Pentru a contribui la creșterea conștiinței politice europene a cetățenilor și pentru a intensifica transparența procesului electoral european, partidele politice europene ar trebui să fie încurajate să informeze cetățenii în timpul alegerilor pentru Parlamentul European cu privire la legăturile lor cu partidele politice naționale afiliate și candidații naționali.
(33) Din motive de transparență și pentru consolidarea controlului și a răspunderii democratice a partidelor politice europene și a fundațiilor politice europene, informațiile considerate a fi de interes public major privind, în special, statutul lor, calitatea de membru, declarațiile financiare, donatorii și donațiile, contribuțiile și granturile primite de la bugetul general al Uniunii Europene, precum și informațiile legate de deciziile adoptate de Autoritate și de ordonatorul de credite al Parlamentului European cu privire la înregistrare, finanțare și sancțiuni ar trebui publicate. Stabilirea unui cadru de reglementare de natură să asigure că aceste informații sunt disponibile pentru public reprezintă mijlocul cel mai eficace de promovare a unor condiții de egalitate și a unei concurențe echitabile la nivelul forțelor politice, precum și de desfășurare a unor procese legislative și electorale deschise, transparente și democratice, consolidându-se astfel încrederea cetățenilor și a alegătorilor în democrația reprezentativă la nivel european și, la nivel general, prevenindu-se cazurile de corupție și abuz de putere.
(34) În conformitate cu principiul proporționalității, obligația de a se publica identitatea donatorilor care sunt persoane fizice nu ar trebui să se aplice donațiilor în valoare de 1 500 EUR sau mai puțin, pe an și pe donator. De asemenea, obligația respectivă nu ar trebui să vizeze donațiile cu valoarea cuprinsă între 1 500 și 3 000 EUR pe an, decât în cazul în care donatorul și-a exprimat în prealabil acordul în scris în vederea publicării. Aceste praguri asigură un echilibru adecvat între dreptul fundamental la protejarea datelor cu caracter personal, pe de o parte, și interesul public legitim pentru transparență în ceea ce privește finanțarea partidelor politice europene și a fundațiilor politice europene, pe de altă parte, așa cum se reflectă în recomandările internaționale referitoare la evitarea corupției legate de finanțarea partidelor și fundațiilor politice. Dezvăluirea donațiilor a căror valoare depășește 3 000 EUR pe an și pe donator ar trebui să permită controlul și supravegherea publică efectivă a relațiilor dintre donatori și partidele politice europene. De asemenea, în conformitate cu principiul proporționalității, informațiile referitoare la donații ar trebui publicate anual, cu excepția perioadei în care au loc campaniile pentru Parlamentul European sau cu excepția donațiilor care depășesc 12 000 EUR, caz în care publicarea ar trebui să aibă loc în regim de urgență.
(35) Prezentul regulament respectă drepturile fundamentale și principiile consacrate în Cartă, în special articolele 7 și 8, care prevăd că orice persoană are dreptul la respect pentru viața privată și la protecția datelor cu caracter personal care privesc persoana respectivă, și trebuie pus în aplicare cu respectarea deplină a acestor drepturi și principii.
(36) Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului (8) se aplică prelucrării datelor cu caracter personal, efectuată de Autoritate, Parlamentul European și Comitetul de personalități independente, în aplicarea prezentului regulament.
(37) Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului (9) se aplică prelucrării datelor cu caracter personal efectuată în aplicarea prezentului regulament.
(38) Din motive de securitate juridică, este necesar să se clarifice faptul că Autoritatea, Parlamentul European, partidele politice europene și fundațiile politice europene, autoritățile naționale competente pentru exercitarea controlului privind aspectele legate de finanțarea partidelor politice europene și a fundațiilor politice europene, precum și alte părți terțe relevante menționate sau prevăzute în prezentul regulament sunt operatori de date, în sensul Regulamentului (CE) nr. 45/2001 sau al Directivei 95/46/CE. De asemenea, este necesar să se specifice perioada maximă în care se pot păstra datele cu caracter personal colectate în scopul de a asigura legalitatea, regularitatea și transparența finanțării partidelor politice europene și a fundațiilor politice europene, precum și componența partidelor politice europene. În calitate de operatori de date, Autoritatea, Parlamentul European, partidele politice europene și fundațiile politice europene, autoritățile naționale competente și părțile terțe relevante trebuie să ia toate măsurile corespunzătoare pentru a se conforma obligațiilor impuse de Regulamentul (CE) nr. 45/2001 și de Directiva 95/46/CE, în special cele privind legalitatea prelucrării datelor, securitatea activităților de prelucrare, furnizarea de informații și drepturile persoanelor vizate de a avea acces la propriile date cu caracter personal, precum și de a obține corectarea și ștergerea datelor lor cu caracter personal.
(39) În ceea ce privește prelucrarea datelor, efectuată în aplicarea prezentului regulament, se aplică capitolul III din Directiva 95/46/CE privind acțiunile în justiție, răspunderea și sancțiunile. Autoritățile naționale competente sau părțile terțe relevante ar trebui să răspundă, în conformitate cu legislația internă aplicabilă, pentru orice prejudicii pe care le produc. În plus, statele membre ar trebui să se asigure că autorităților naționale competente sau părților terțe relevante li se aplică sancțiuni corespunzătoare în cazul încălcării prezentului regulament.
(40) Asistența tehnică acordată de Parlamentul European partidelor politice europene ar trebui să aibă ca fundament principiul egalității de tratament, ar trebui să fie furnizată pe bază de factură și de plată și să facă obiectul unui raport public periodic.
(41) Informațiile esențiale privind aplicarea prezentului regulament ar trebui să fie puse la dispoziția publicului pe un site web dedicat.
(42) Controlul judiciar din partea Curții de Justiție a Uniunii Europene va contribui la asigurarea aplicării corecte a prezentului regulament. De asemenea, ar trebui prevăzută posibilitatea ca partidele politice europene sau fundațiile politice europene să fie audiate și să adopte măsuri corective, înainte de a le fi impuse sancțiuni.
(43) Statele membre ar trebui să asigure existența unor prevederi naționale care să contribuie la aplicarea efectivă a prezentului regulament.
(44) Statele membre ar trebui să dispună de timp suficient pentru a adopta prevederi care să asigure aplicarea lipsită de dificultăți și efectivă a prezentului regulament. În consecință, ar trebui prevăzută o perioadă de tranziție între intrarea în vigoare a prezentului regulament și punerea sa în aplicare.
(45) Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor a fost consultată și a adoptat un aviz (10).
(46) Având în vedere necesitatea operării unor modificări și completări semnificative ale normelor și procedurilor aplicabile în prezent partidelor politice și fundațiilor politice la nivelul Uniunii, este necesar ca Regulamentul (CE) nr. 2004/2003 să fie abrogat,