Recitale
(1) Articolul 29 alineatul (2) litera (a) din Directiva 2014/17/UE prevede ca intermediarii de credite să dețină o asigurare de răspundere civilă profesională („PII”) care să acopere teritoriile în care aceștia oferă servicii sau o altă garanție comparabilă pentru răspunderea care decurge din neglijența profesională.
(2) Cu toate că, la nivelul Uniunii, prevederea conform căreia intermediarii de credite ipotecare trebuie să dețină o asigurare de răspundere civilă profesională sau o garanție comparabilă este o cerință de reglementare nouă, această obligație există la nivel național în anumite state membre. Într-adevăr, jurisdicțiile cu experiență în ceea ce privește cerințele legate de asigurarea de răspundere civilă profesională dețin cea mai mare cotă de vânzări din Uniune în domeniul intermedierii creditelor ipotecare, sunt cele în care intermediarii de credit dețin de mult timp o rată semnificativă a penetrării pe piață și care, în consecință, au, de asemenea, o abordare mai specifică în privința reglementării acestui sector. Prin urmare, ar trebui ca normele Uniunii privind suma minimă a asigurării de răspundere civilă profesională sau a garanției comparabile să se bazeze pe experiența jurisdicțiilor menționate pentru a stabili cea mai potrivită abordare privind calcularea acestei sume minime.
(3) Această abordare ar fi adecvată pentru Uniune în ansamblul său, inclusiv pentru jurisdicțiile cu piețe ipotecare mai mici. Acest lucru se explică prin faptul că solicitările de daune înaintate intermediarilor de credit nu sunt corelate cu valoarea subiacentă a creditelor ipotecare, care pot varia considerabil, în întreaga Uniune, ci se bazează pe neglijența profesională, diferențele dintre prejudiciile cauzate de aceasta din urmă variind mult mai puțin.
(4) Articolul 29 alineatul (2) litera (a) al treilea paragraf din Directiva 2014/17/UE prevede o revizuire, la intervale regulate, a sumei minime a asigurării de răspundere profesională sau a garanției comparabile. În consecință, în viitor ar putea fi posibil ca alte opțiuni sau metodologii să fie mai adecvate pentru stabilirea nivelului acestor obligații pentru intermediarii de credit și, în special, ar putea fi disponibile mai multe date istorice și ar exista o experiență sporită în materie de supraveghere în ceea ce privește funcționarea sistemului de asigurări de răspundere civilă profesională.
(5) Pentru stabilirea în mod clar a sumei minime a asigurării de răspundere civilă profesională sau a garanției comparabile și pentru a se asigura o abordare mai armonizată în întreaga Uniune, ar fi oportun să se precizeze aplicarea respectivei sume minime pe solicitare de daune și pe an. Directiva 2002/92/CE a Parlamentului European și a Consiliului (2) stabilește cerința privind suma minimă a asigurării de răspundere civilă profesională sau a garanției comparabile pe an și pe solicitare de daune. Prin urmare, cei mai mulți intermediari de asigurări care efectuează activități de intermediere, precum și asigurătorii acestora sunt familiarizați cu această abordare și, prin urmare, este oportun să se instituie un sistem similar pentru intermediarii de credit. În plus, majoritatea statelor membre ale căror legislații naționale impun asigurări de răspundere civilă profesională în cazul intermediarilor de credite utilizează, de asemenea, o astfel de abordare. Prin urmare, normele referitoare la asigurarea de răspundere civilă profesională pentru intermediarii de credite ar trebui, de asemenea, să propună o distincție între suma pe an și suma pe solicitare de daune.
(6) Prezentul regulament se bazează pe proiectele de standarde tehnice de reglementare prezentate Comisiei de către Autoritatea Bancară Europeană.
(7) Autoritatea Bancară Europeană a efectuat consultări publice deschise cu privire la proiectele de standarde tehnice de reglementare pe care se bazează prezentul regulament, a analizat costurile și beneficiile potențiale aferente și a solicitat avizul Grupului părților interesate din domeniul bancar, instituit în conformitate cu articolul 37 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 al Parlamentului European și al Consiliului (3),