Recitale
(1) Directiva 2013/36/UE, în special articolul 74, impune instituțiilor obligația de a aplica măsuri solide în materie de guvernanță și proceduri eficace de identificare, gestionare, monitorizare și raportare a riscurilor la care sunt sau pot fi expuse. Aceste măsuri și proceduri trebuie să fie cuprinzătoare și proporționale cu natura, amploarea și complexitatea riscurilor inerente modelului de afaceri și activităților instituției. Acestea trebuie să țină seama, printre altele, de riscurile specifice identificate la articolele 79-87 din directivă. Măsurile și procedurile sunt evaluate de autoritățile competente ca parte a procesului de supraveghere prudențială și evaluare realizat în temeiul articolului 97 din respectiva directivă. Riscurile identificate sunt analizate de către instituții în contextul procesului de evaluare a adecvării capitalului intern, în temeiul articolului 73 din respectiva directivă.
(2) Cadrul pentru supravegherea prudențială stabilit de Directiva 2013/36/UE prevede ca toate instituțiile să îi identifice pe toți membrii personalului ale căror activități profesionale au un impact semnificativ asupra profilului de risc al instituției. Criteriile care sunt utilizate pentru a evalua importanța influenței activităților profesionale ale personalului asupra profilului de risc ar trebui să țină seama de impactul potențial al membrilor personalului asupra profilului de risc al instituției, evaluat în funcție de nivelul de autoritate și de responsabilitățile acestora, precum și pe baza indicatorilor de risc și de performanță ai instituției. Organizarea internă a instituției și natura, amploarea și complexitatea activităților sale ar trebui să se numere printre factorii luați în considerare în cadrul evaluării. Criteriile ar trebui să reflecte pe deplin toată gama de riscuri la care este sau poate fi expusă instituția sau grupul. Acest lucru ar trebui să permită, de asemenea, instituțiilor să stabilească stimulente adecvate în cadrul politicii de remunerare pentru a asigura un comportament prudent al personalului și ar trebui să garanteze faptul că identificarea acelor membri ai personalului ale căror activități profesionale au un impact semnificativ asupra profilului de risc al instituției reflectă nivelul de risc al diferitelor activități din cadrul instituției.
(3) În 2012, Autoritatea Bancară Europeană (ABE) a publicat rezultatele unui sondaj privind punerea în aplicare la nivel național și aplicarea practică a orientărilor elaborate de Comitetul Supraveghetorilor Bancari Europeni în ceea ce privește politicile și practicile de remunerare (Orientările CEBS), care conțin criterii generale pentru evaluarea importanței pe care o are influența personalului asupra profilului de risc al instituției. Sondajul a indicat că punerea în aplicare de către instituțiile și autoritățile competente a dispozițiilor referitoare la remunerație prevăzute de Directiva 2006/48/CE a Parlamentului European și a Consiliului (2)nu a avut drept rezultat un grad suficient de armonizare. Există în continuare o diversitate exagerat de mare a practicilor în materie de remunerare și, în special criteriile utilizate pentru a identifica personalul nu țin seama întotdeauna într-o măsură suficientă de impactul activităților profesionale ale personalului asupra profilului de risc al instituției. Persistă discrepanțe semnificative între abordările adoptate de diferite instituții și state membre pentru identificarea acestor categorii de personal. Prezentele standarde tehnice de reglementare ar trebui, prin urmare, să se bazeze pe experiența acumulată în aplicarea Directivei 2006/48/CE și a Orientărilor CEBS și să încerce să asigure un nivel mai înalt de armonizare. ABE va emite noi orientări privind politici solide de remunerare care sunt conforme cu principiile prevăzute de Directiva 2013/36/UE, în temeiul articolului 75 alineatul (2) din directiva respectivă.
(4) Ar trebui stabilit un set clar de criterii calitative și cantitative corespunzătoare în vederea identificării principalelor categorii de personal ale căror activități profesionale au un impact semnificativ asupra profilului de risc al unei instituții, astfel încât să se garanteze o abordare armonizată în întreaga Uniune, care să acopere un set comun de riscuri selectate dintre riscurile cele mai relevante. În conformitate cu articolul 94 alineatul (2) din Directiva 2013/36/UE, toate categoriile de personal identificate cu ajutorul acestor criterii trebuie să fie categorii ale personalului ale căror activități profesionale au un impact semnificativ asupra profilului de risc ale unei instituții. De asemenea, instituțiile trebuie să țină seama și de rezultatele propriilor evaluări de risc efectuate în cadrul procedurilor lor interne. Autoritățile competente ar trebui să asigure o identificare completă a tuturor membrilor personalului ale căror activități profesionale au un impact semnificativ asupra profilului de risc al unei instituții.
(5) Membrii structurii de conducere au responsabilitatea finală pentru instituție, pentru strategia și activitățile sale și, prin urmare, aceștia sunt întotdeauna susceptibili să aibă un impact semnificativ asupra profilului de risc al instituției. Acest lucru este valabil atât pentru membrii funcției de conducere a structurii de conducere, care au atribuții de luare a deciziilor, cât și pentru membrii funcției de supraveghere a structurii de conducere, care au atribuții de supraveghere a procesului de luare a deciziilor și de contestare a deciziilor luate.
(6) Direcția generală și membrii structurilor de conducere responsabili de unități operaționale importante, însărcinați cu gestionarea anumitor categorii specifice de riscuri, cum ar fi riscul de lichiditate, riscul operațional sau riscul ratei dobânzii, și cu exercitarea funcției de control în cadrul unei instituții răspund de gestionarea curentă a activității, a riscurilor asociate sau a funcțiilor de control ale acesteia. Aceștia au, de asemenea, responsabilitatea luării unor decizii strategice sau a altor decizii fundamentale cu privire la activitățile întreprinderii sau la cadrul de control aplicat. Riscurile asumate de întreprinderi și modul în care sunt gestionate sunt factorii cei mai importanți pentru profilul de risc al instituției.
(7) Pe lângă funcțiile responsabile de crearea de activitate suplimentare, cele responsabile de furnizarea de sprijin intern, care sunt esențiale pentru buna funcționare a activității și care au autoritatea de a lua decizii în domeniile respective expun instituția unor riscuri operaționale importante, precum și altor categorii de riscuri. Prin urmare, activitățile profesionale ale membrilor personalului care exercită astfel de funcții au, de asemenea, un impact semnificativ asupra profilului de risc al instituției.
(8) Riscul de credit și riscul de piață sunt, de obicei, asumate pentru a genera activitate, prin urmare impactul activităților care generează aceste riscuri asupra profilului de risc poate fi evaluat utilizând criterii bazate pe limite ale autorității, care se calculează cel puțin o dată pe an, pe baza cifrelor legate de capital și a abordărilor utilizate în scopuri de reglementare, aplicând totodată un prag de minimis pentru riscul de credit, pentru a asigura aplicarea proporțională a criteriilor în cadrul instituțiilor mici.
(9) Criteriile pentru identificarea categoriilor de personal ale căror activități profesionale au un impact important asupra profilului de risc al instituției ar trebui să țină seama de faptul că se poate renunța la cerințele referitoare la portofoliul de tranzacționare în cazul anumitor instituții, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (3), și că există diferențe între instituții în ceea ce privește stabilirea limitelor ca urmare a abordării diferite utilizate de fiecare dintre acestea pentru calcularea cerințelor de capital.
(10) Având în vedere că rezultatul deciziilor este influențat adesea de personalul care inițiază decizia, în timp ce competența decizională formală revine membrilor structurii de conducere din eșalonul superior sau comitetelor, criteriile ar trebui să țină seama de factorii importanți în astfel de procese decizionale.
(11) Membrii personalului care au funcții de conducere răspund de activitățile economice din domeniul lor de responsabilitate. Prin urmare, definirea unor criterii corespunzătoare ar trebui să garanteze faptul că membrii personalului sunt identificați ca având un impact semnificativ asupra profilului de risc al instituției în cazul în care aceștia sunt responsabili pentru grupuri de membri ai personalului ale căror activități ar putea avea un impact semnificativ asupra profilului de risc al instituției. Același raționament se aplică și în situațiile în care activitățile membrilor personalului aflați sub conducerea acestora nu au în mod separat un impact semnificativ asupra profilului de risc al instituției, dar amploarea globală a activităților lor ar putea avea un astfel de impact.
(12) Pe lângă criteriile calitative, ar trebui stabilite și criterii cantitative corespunzătoare pentru identificarea categoriilor de personal ale căror activități profesionale au un impact semnificativ asupra profilului de risc ale instituției. Remunerația totală acordată depinde în principal de contribuția adusă de membrii personalului la îndeplinirea cu succes a obiectivelor economice ale instituției și, în consecință, de responsabilitățile, sarcinile, aptitudinile și competențele acestora, precum și de rezultatele lor și ale instituției. În cazul în care unui membru al personalului i se acordă o remunerație totală care depășește un anumit prag, este rezonabil să se presupună că acest lucru este legat de contribuția membrului personalului la îndeplinirea obiectivelor de afaceri ale instituției și de impactul activităților profesionale ale acestuia asupra profilului de risc al instituției. În consecință, este adecvat ca aceste criterii cantitative să se bazeze pe remunerația totală pe care o primește un membru al personalului, atât în termeni absoluți, cât și în raport cu alți membri ai personalului din cadrul aceleiași instituții. La aplicarea acestor criterii cantitative, ar trebui, după caz, să se aibă în vedere faptul că nivelurile de remunerare diferă de la o țară la alta. Ar trebui să fie stabilite praguri clare și adecvate pentru a identifica categoriile de personal ale căror activități profesionale au un impact semnificativ asupra profilului de risc al instituției, ținând seama de datele colectate de către ABE și de către autoritățile competente. Dacă aceste criterii cantitative sunt îndeplinite, este foarte probabil că personalul în cauză are un impact semnificativ asupra profilului de risc al instituției. Cu toate acestea, astfel de ipoteze bazate pe criterii cantitative nu ar trebui să se aplice în cazul în care instituțiile stabilesc, pe baza unor condiții obiective suplimentare, că membrii personalului nu au de fapt un impact semnificativ asupra profilului de risc al instituției, luând în considerare toate riscurile la care instituția este sau poate fi expusă. Excluderea celor mai bine remunerați membri ai personalului, identificați pe baza acestor criterii, ar trebui să fie condiționată de aprobarea autorității competente, pentru a se garanta aplicarea eficientă și consecventă a acestor criterii. Pentru membrii personalului care primesc remunerații de peste 1 000 000 EUR (persoanele cu remunerații importante), autoritățile competente ar trebui să informeze ABE înainte să aprobe excluderile, pentru a asigura aplicarea coerentă a acestor criterii, în special în astfel de circumstanțe excepționale. Procesul de identificare a membrilor personalului, inclusiv aplicarea excluderilor, ar trebui, cu toate acestea, să fie întotdeauna supus supravegherii prudențiale, în conformitate cu articolul 92 alineatul (2) din Directiva 2013/36/UE.
(13) Faptul că membrii personalului intră în aceeași categorie de remunerare ca și persoanele din eșalonul superior de conducere și persoanele care își asumă riscuri poate fi, de asemenea, un indiciu al faptului că activitățile profesionale ale membrilor personalului au un impact semnificativ asupra profilului de risc al instituției. La stabilirea categoriei de remunerare, nu ar trebui să fie luate în considerare remunerațiile plătite personalului care exercită funcții de control, de sprijin și membrilor structurii de conducere cu atribuții de supraveghere. Când se aplică acest criteriu, ar trebui să se aibă în vedere și faptul că nivelurile de remunerare diferă de la o țară la alta. Ar trebui să li se permită instituțiilor să demonstreze faptul că personalul care intră în această categorie de remunerare, dar nu îndeplinește niciunul dintre criteriile calitative sau dintre celelalte criterii cantitative, nu are un impact semnificativ asupra profilului de risc al instituției, luând în considerare toate riscurile la care instituția este sau poate fi expusă. Excluderea aplicării acestui criteriu în cazul membrilor personalului cu un nivel ridicat al remunerației totale ar trebui să facă obiectul unei proceduri de notificare, pentru a permite o supraveghere în timp util, astfel încât acest criteriu să fie aplicat în mod consecvent.
(14) Autoritățile competente ar trebui să se asigure că instituțiile țin evidența evaluărilor efectuate și a membrilor personalului ale căror activități profesionale au fost identificate ca având un impact semnificativ asupra profilului de risc, pentru a permite autorității competente și auditorilor să examineze evaluarea. Documentația ar trebui să îi includă, de asemenea, pe membrii personalului care au fost identificați în conformitate cu criterii bazate pe remunerația acestora, dar ale căror activități profesionale sunt evaluate ca neavând un impact semnificativ asupra profilului de risc al instituției.
(15) Prezentul regulament se bazează pe proiectele de standarde tehnice de reglementare transmise Comisiei de ABE.
(16) ABE a efectuat consultări publice deschise cu privire la proiectele de standarde tehnice de reglementare pe care se bazează prezentul regulament, a analizat costurile și beneficiile potențiale aferente și a solicitat avizul Grupului părților interesate din domeniul bancar, instituit în conformitate cu articolul 37 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 al Parlamentului European și al Consiliului (4),