Recitale
(1) Regulamentul (CE) nr. 1881/2006 al Comisiei (2) stabilește nivelurile maxime pentru cadmiu într-o serie de produse alimentare.
(2) Grupul științific pentru contaminanții din lanțul alimentar (Grupul CONTAM) din cadrul Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a adoptat, la 30 ianuarie 2009, un aviz privind cadmiul în produsele alimentare (3). În avizul respectiv, EFSA a stabilit o doză săptămânală tolerabilă (DST) de 2,5 μg/kg de greutate corporală pentru cadmiu. În declarația sa privind doza săptămânală tolerabilă pentru cadmiu (4), EFSA a ținut cont de recenta evaluare a riscului realizată de Comitetul mixt FAO/OMS de experți pentru aditivi alimentari (JECFA) (5) și a confirmat DST de 2,5 μg/kg de greutate corporală.
(3) În avizul său științific privind cadmiul din produsele alimentare, Grupul CONTAM a concluzionat că expunerile medii la cadmiu prin alimentație din țările europene sunt apropiate de DST de 2,5 μg/kg de greutate corporală sau o depășesc ușor. Anumite subgrupuri ale populației ar putea depăși DST, fiind expuse la o doză reprezentând aproximativ dublul acesteia. Grupul CONTAM a concluzionat, de asemenea, că, deși este puțin probabil ca efectele adverse asupra funcției renale să apară în cazul unei persoane expuse la acest nivel, expunerea populației la cadmiu ar trebui redusă.
(4) Conform avizului științific privind cadmiul din alimente al Grupului CONTAM, grupele alimentare care contribuie la cea mai mare parte a expunerii la cadmiu prin alimentație, în principal din cauza unui consum ridicat, sunt cerealele și produsele pe bază de cereale, legumele, fructele cu coajă lemnoasă și leguminoasele, rădăcinoasele cu amidon sau cartofii, precum și carnea și produsele din carne. Cele mai ridicate concentrații de cadmiu au fost detectate în produse alimentare precum algele marine, peștele și fructele de mare, ciocolata și alimentele destinate dietelor speciale, precum și în ciuperci, în semințele oleaginoase și în organele comestibile.
(5) O evaluare detaliată a expunerii efectuată de către EFSA în raportul său științific privind „expunerea la cadmiu prin alimentație a populației europene” (6), utilizând noua bază de date complexă privind consumul de alimente care conține informații actualizate privind cifrele referitoare la consumul alimentar pentru diferitele state membre și pentru diferitele grupe de vârstă ale populației, oferă informații mai detaliate, în funcție de grupa de vârstă, cu privire la produsele alimentare care contribuie la expunere. În cazul adulților, rădăcinoasele cu amidon și tuberculii, cerealele și produsele pe bază de cereale, precum și legumele și produsele pe bază de legume sunt principalele alimente care contribuie la expunere. În cazul copiilor și al adolescenților, rădăcinoasele cu amidon și tuberculii, cerealele și produsele pe bază de cereale, precum și zahărul și produsele zaharoase sunt principalele alimente care contribuie la expunere, în timp ce, în cazul sugarilor și al copiilor de vârstă mică, alimentele care contribuie cel mai mult la expunere sunt rădăcinoasele cu amidon și tuberculii, cerealele și produsele pe bază de cereale, legumele și produsele pe bază de legume, laptele și produsele lactate, precum și alimentele pentru sugari și copii de vârstă mică. Evaluarea detaliată a expunerii arată că expunerea totală nu este datorată doar câtorva alimente principale, ci efectului combinat al mai multor alimente aparținând unor grupe alimentare diferite.
(6) Au fost stabilite niveluri maxime pentru cadmiu într-o gamă largă de alimente, inclusiv în cereale, legume, carne, pește, fructele de mare, organele comestibile și suplimentele alimentare. Pentru unele produse alimentare care contribuie în mare măsură la expunerea anumitor categorii ale populației (ciocolata și produsele pe bază de cacao, alimentele pentru sugari și copii de vârstă mică) nu au fost încă stabilite niveluri maxime. Prin urmare, este necesar să se stabilească nivelurile maxime de cadmiu în cazul acestor produse alimentare.
(7) Nivelurile maxime de contaminanți sunt stabilite conform principiului ALARA (as low as reasonably achievable, nivelul cel mai scăzut posibil) atât în cazul produselor pentru care există deja niveluri maxime de cadmiu (precum legumele, carnea, peștele, fructele de mare, organele și suplimentele alimentare), cât și în cazul produselor pentru care nivelurile maxime au fost stabilite recent (precum produsele pe bază de cacao și de ciocolată), ținând cont de datele privind prezența substanței în cauză și de modelele de consum ale cetățenilor Uniunii Europene.
(8) Ciocolata și pudra de cacao vândute consumatorului final pot conține niveluri ridicate de cadmiu și constituie o sursă importantă de expunere umană. Ele sunt consumate frecvent de către copii, de exemplu, sub formă de ciocolată ca atare sau de pudră de cacao îndulcită utilizată în băuturile care conțin cacao. La stabilirea nivelurilor maxime de cadmiu, ar trebui luate în considerare datele privind prezența substanței în cauză în diferite tipuri de ciocolată și de pudră de cacao vândute consumatorului final. Întrucât nivelurile de cadmiu din produsele pe bază cacao sunt legate de conținutul de cacao al acestor produse, este oportun să se stabilească niveluri maxime de cadmiu diferite pentru produsele care conțin procente de cacao diferite. Astfel ar trebui să se asigure posibilitatea respectării nivelurilor maxime și în cazul ciocolatelor care conțin un procent mai ridicat de cacao.
(9) În anumite regiuni din țările producătoare de cacao, nivelurile de cadmiu din sol pot fi în mod natural ridicate. Prin urmare, datele privind prezența substanței în cauză în produsele pe bază de cacao și de ciocolată furnizate de țările care prezintă niveluri de cadmiu ridicate în sol ar trebui luate în considerare în momentul stabilirii nivelurilor maxime de cadmiu.
(10) Formulele de început pentru sugari și formulele de continuare contribuie în mod semnificativ la expunerea la cadmiu a sugarilor și a copiilor de vârstă mică. Formulele de început pentru sugari și formulele de continuare pe bază de izolate din proteine din soia, singure sau în amestec cu proteine din lapte de vacă, pot conține niveluri de cadmiu mai ridicate decât produsele pe bază de lapte, întrucât boabele de soia absorb în mod natural cadmiul din sol. Formulele pe bază de soia sunt o alternativă importantă pentru copiii de vârstă mică cu intoleranță la lactoză, în consecință trebuie să se asigure o aprovizionare suficientă a pieței. Prin urmare, este oportun să se stabilească un nivel maxim mai ridicat pentru produsele pe bază de soia.
(11) Preparatele pe bază de cereale prelucrate și alte alimente pentru copii destinate sugarilor și copiilor de vârstă mică constituie o sursă importantă de expunere la cadmiu a sugarilor și a copiilor de vârstă mică. Prin urmare, ar trebui stabilit un nivel maxim de cadmiu specific pentru preparatele pe bază de cereale prelucrate și alte alimente pentru copii.
(12) O expunere redusă a unui grup de consumatori foarte vulnerabil ar putea fi obținută prin stabilirea unui nivel maxim pentru anumite categorii de alimente destinate unei alimentații speciale (de exemplu, alimentele pentru utilizări medicale speciale destinate sugarilor). Cu toate acestea, în lipsa datelor care să justifice acest nivel maxim, ar trebui colectate datele privind prezența substanței în cauză în vederea stabilirii eventuale a unui nivel maxim specific în viitor.
(13) Pentru anumite legume (barba-caprei, păstârnac, țelină, hrean), respectarea nivelurilor maxime actuale este dificilă și datele privind prezența substanței în cauză furnizate de statele membre arată că nivelurile de fond naturale sunt mai ridicate, fiind comparabile cu cele ale țelinei de rădăcină. Întrucât consumul acestor produse este scăzut și efectele asupra expunerii umane sunt neglijabile, este oportun să se ridice nivelurile maxime de cadmiu pentru păstârnac, barba-caprei, țelină și hrean la nivelul stabilit pentru țelina de rădăcină.
(14) Anumite specii de pești sunt în prezent scutite de respectarea nivelului maxim implicit pentru pești, stabilit la 0,05 mg/kg Pentru pălămidă (Sarda sarda), plătica de mare comună dungată (Diplodus vulgaris), anghilă (Anguilla anguilla), chefalul cenușiu (Mugil labrosus labrosus), macrou (specia Trachurus), luvar (Luvarus imperialis), sardeluțe (specia Sardinops) și limba-de-mare (Dicologoglossa cuneata), noile date privind prezența substanței în cauză arată că scutirea nu mai este necesară și că nivelul maxim implicit poate fi respectat prin urmarea unor bune practici piscicole. Prin urmare, nivelurile maxime specifice nu mai sunt necesare pentru aceste specii de pești.
(15) Pentru tonul negru (specia Auxis), hamsia europeană (specia Engraulis) și peștele-spadă (Xiphias gladius), noile date privind prezența substanței în cauză arată că un nivel maxim mai mic poate fi respectat prin urmarea unor bune practici piscicole. Prin urmare, nivelurile maxime pentru aceste specii de pești ar trebui modificate.
(16) Pentru sardine (Sardina pilchardus) și Sicyopterus lagocephalus, datele privind prezența substanței în cauză arată că este dificil să se respecte nivelurile maxime existente, deoarece nivelurile de fond naturale pot fi mai ridicate. În cazul acestor două specii de pești, consumul este scăzut și are efecte neglijabile asupra expunerii umane. Prin urmare, este oportun să se stabilească niveluri maxime mai ridicate în cazul acestor două specii de pești pentru a garanta aprovizionarea pieței.
(17) Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 1881/2006 ar trebui modificat în consecință.
(18) Statelor membre și operatorilor din industria alimentară ar trebui să li se acorde timpul necesar pentru a se adapta la noile niveluri maxime stabilite prin prezentul regulament pentru produsele pe bază de cacao și pentru alimentele pentru sugari și copii de vârstă mică. Prin urmare, data aplicării nivelurilor maxime de cadmiu pentru aceste produse ar trebui amânată.
(19) Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală,