Acord între Parlamentul European și Comisia Europeană privind registrul de transparență pentru organizațiile și persoanele care desfășoară activități independente implicate în procesul de elaborare și de punere în aplicare a politicilor Uniunii

Articolul text

Text integral

Acord între Parlamentul European și Comisia Europeană privind registrul de transparență pentru organizațiile și persoanele care desfășoară activități independente implicate în procesul de elaborare și de punere în aplicare a politicilor Uniunii PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI COMISIA EUROPEANĂ (denumite în continuare „părțile”), având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, în special articolul 11 alineatele (1) și (2), Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 295, precum și Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice (denumite în continuare „tratatele”), întrucât factorii de decizie politică la nivel european nu acționează izolat de societatea civilă, ci păstrează un dialog deschis, transparent și sistematic cu asociațiile reprezentative și societatea civilă, întrucât părțile au revizuit registrul de transparență (denumit în continuare „registrul”) instituit prin Acordul dintre Parlamentul European și Comisia Europeană din 23 iunie 2011 privind înființarea unui registru de transparență pentru organizații și persoane care desfășoară activități independente, implicate în procesul de elaborare și de punere în aplicare a politicilor UE (1), în temeiul punctului 30 din acordul respectiv, CONVIN DUPĂ CUM URMEAZĂ: I. PRINCIPIILE REGISTRULUI 1. Înființarea și funcționarea registrului nu afectează sau prejudiciază obiectivele exprimate de Parlamentul European în Rezoluția sa din 8 mai 2008 referitoare la dezvoltarea cadrului de reglementare a activităților reprezentanților de interese (persoane care desfășoară activități de lobby) în instituțiile europene (2) și în Decizia sa din 11 mai 2011 referitoare la încheierea unui acord interinstituțional între Parlamentul European și Comisie privind un registru de transparență comun (3). 2. Funcționarea registrului respectă principiile generale ale dreptului Uniunii, inclusiv principiile proporționalității și nediscriminării. 3. Funcționarea registrului respectă drepturile deputaților Parlamentului European de a-și exercita mandatul parlamentar fără restricții. 4. Funcționarea registrului nu aduce atingere competențelor sau prerogativelor părților și nu le afectează competențele organizaționale. 5. Părțile se angajează să acorde tuturor operatorilor implicați în activități similare un tratament similar și să garanteze condiții echitabile de înregistrare a organizațiilor și a persoanelor care desfășoară activități independente implicate în procesul de elaborare și de punere în aplicare a politicilor Uniunii. II. STRUCTURA REGISTRULUI 6. Registrul are următoarea structură: III. DOMENIUL DE APLICARE AL REGISTRULUI Activități eligibile 7. Domeniul de aplicare al registrului cuprinde toate activitățile, altele decât cele menționate la punctele 10-12, desfășurate cu scopul de a influența direct sau indirect elaborarea sau punerea în aplicare a politicilor, precum și procesele de luare a deciziilor din cadrul instituțiilor Uniunii, indiferent de locul în care sunt desfășurate și de canalul sau mijlocul de comunicare utilizat, de exemplu prin externalizare, mass-media, contracte cu intermediari specializați, grupuri de reflecție, platforme, forumuri, campanii și inițiative la nivel local. În sensul prezentului acord, „influențarea directă” înseamnă influențarea prin intermediul unui contact direct sau al unei comunicări directe cu instituțiile Uniunii sau prin intermediul altor acțiuni prin care se dă curs unor astfel de activități, iar „influențarea indirectă” înseamnă influențarea prin utilizarea de vectori intermediari, precum mass-media, opinia publică, conferințe sau evenimente sociale, care vizează instituțiile Uniunii. Respectivele activități includ îndeosebi: 8. Se urmărește înscrierea tuturor organizațiilor și a persoanelor care desfășoară activități independente care fac obiectul registrului, indiferent dacă activitățile în cauză sunt în curs de desfășurare sau în curs de pregătire. Orice activitate care face obiectul registrului și care este întreprinsă prin contract de către un intermediar care oferă consultanță juridică și alt tip de consultanță de specialitate presupune eligibilitatea în vederea înscrierii în registru atât pentru intermediar, cât și pentru clientul său. Acești intermediari declară toți clienții cu care au semnat astfel de contracte, precum și venitul obținut de la fiecare client în parte pentru activitățile de reprezentare definite la punctul II.C.2.b din anexa II. Această cerință nu îi scutește pe clienți de la înscriere și nici de la includerea în propriile estimări a cheltuielilor cu orice activități subcontractate către un intermediar. Activități care nu fac obiectul registrului 9. O organizație este eligibilă în vederea înscrierii doar dacă desfășoară activități care fac obiectul registrului și care au avut drept rezultat o comunicare directă sau indirectă cu instituțiile Uniunii. O organizație considerată neeligibilă poate fi radiată din registru. 10. Activitățile care au drept obiect acordarea de consultanță juridică și de alte tipuri de consultanță de specialitate nu fac obiectul registrului în măsura în care: În cazul în care o societate și consultanții acesteia sunt parte într-o cauză sau procedură judiciară ori administrativă, nu face obiectul registrului niciuna dintre activitățile direct legate de cauza respectivă prin care nu se urmărește ca atare modificarea cadrului juridic existent. Prezentul paragraf se aplică tuturor sectoarelor de activitate din Uniune. Totuși, următoarele activități care au drept obiect acordarea de consultanță juridică și de alte tipuri de consultanță de specialitate fac obiectul registrului în cazul în care vizează să influențeze instituțiile Uniunii, membrii acestora și asistenții lor, funcționarii sau alți agenți ai instituțiilor respective: 11. Activitățile partenerilor sociali exercitate în calitate de participanți la dialogul social (sindicate, asociații de angajatori etc.) nu fac obiectul registrului atunci când partenerii sociali respectivi își îndeplinesc rolul care le este atribuit prin tratate. Prezentul punct se aplică mutatis mutandis oricărei entități desemnate în mod expres prin tratate să exercite un rol instituțional. 12. Nu fac obiectul registrului activitățile desfășurate ca răspuns la cererea adresată în mod direct și individual de o instituție a Uniunii sau de către un deputat în Parlamentul European, cum ar fi cereri ad-hoc sau periodice de informații concrete, de date sau de consultanță de specialitate. Dispoziții specifice 13. Registrul nu se aplică bisericilor și nici comunităților religioase. Cu toate acestea, se urmărește înscrierea reprezentanțelor sau a entităților juridice, a birourilor și a rețelelor înființate pentru a reprezenta bisericile și comunitățile religioase în relațiile lor cu instituțiile Uniunii, precum și a asociațiilor acestora. 14. Registrul nu se aplică partidelor politice. Cu toate acestea, se urmărește înscrierea în registru a tuturor organizațiilor înființate sau sprijinite de acestea, implicate în activități care fac obiectul registrului. 15. Registrul nu se aplică serviciilor guvernamentale ale statelor membre, guvernelor țărilor terțe, organizațiilor interguvernamentale internaționale și nici misiunilor diplomatice ale acestora. 16. Autoritățile publice regionale și reprezentanțele lor nu sunt obligate să se înscrie în registru, dar pot întreprinde acest demers dacă doresc. Se urmărește înscrierea oricărei asociații sau rețele create cu scopul de a reprezenta regiuni cu titlu colectiv. 17. Se urmărește înscrierea tuturor autorităților publice de la nivel subnațional, altele decât cele menționate la punctul 16, precum autoritățile locale și municipale sau orașele, ori reprezentanțele, asociațiile sau rețelele lor. 18. Se urmărește înscrierea rețelelor, a platformelor și a altor forme similare de activitate colectivă fără statut juridic sau personalitate juridică, dar care, în realitate, constituie o sursă de influență organizată și care sunt implicate în activități care fac obiectul registrului. Membrii acestor forme de activitate colectivă desemnează un reprezentant care să acționeze în calitate de persoană de contact responsabilă de asigurarea legăturii cu Secretariatului comun al registrului de transparență (SCRT). 19. Activitățile care trebuie luate în considerare pentru evaluarea eligibilității în vederea înscrierii în registru sunt activitățile care vizează (în mod direct sau indirect) toate instituțiile, agențiile și organismele Uniunii, precum și membrii lor și asistenții acestora, funcționarii și alți agenți. Aceste activități nu includ activitățile care vizează statele membre și, mai ales, pe cele care vizează reprezentanțele permanente ale acestora pe lângă Uniunea Europeană. 20. Rețelele, federațiile, asociațiile sau platformele europene sunt încurajate să redacteze orientări comune și transparente pentru membrii lor, prin care să identifice activitățile care fac obiectul registrului. Este de dorit ca aceste orientări să fie făcute publice. IV. NORME APLICABILE ENTITĂȚILOR ÎNREGISTRATE 21. Prin înregistrare, organizațiile și persoanele în cauză: V. PUNEREA ÎN APLICARE 22. Secretarii generali ai Parlamentului European și Comisiei Europene răspund de supravegherea sistemului și de toate aspectele operaționale principale și iau, de comun acord, măsurile necesare pentru punerea în aplicare a prezentului acord. 23. Deși sistemul este administrat în comun, părțile sunt libere să utilizeze registrul în mod independent în scopuri proprii specifice. 24. Pentru implementarea sistemului, serviciile Parlamentului European și ale Comisiei Europene gestionează o structură operațională comună, desemnată sub denumirea de SCRT. SCRT este alcătuit dintr-un grup de funcționari ai Parlamentului European și ai Comisiei Europene, în temeiul unor dispoziții care sunt convenite de serviciile competente. SCRT funcționează sub coordonarea unui șef de unitate din cadrul Secretariatului General al Comisiei Europene. Sarcinile SCRT includ elaborarea de orientări de punere în aplicare, în limitele prezentului acord, pentru a facilita o interpretare consecventă a normelor de către entitățile înregistrate, și monitorizarea conținutul registrului din punct de vedere calitativ. SCRT utilizează respectivele resurse administrative disponibile pentru a efectua controale ale calității conținutului registrului, fiind însă de la sine înțeles faptul că entitățile înregistrate răspund în ultimă instanță de informațiile pe care le-au furnizat. 25. Părțile organizează proiecte corespunzătoare în materie de instruire și comunicare internă pentru a face mai bine cunoscute membrilor și personalului instituțiilor lor procedurile privind alertele și reclamațiile. 26. Părțile iau măsurile corespunzătoare pentru a face mai bine cunoscut registrul în exterior și pentru a promova utilizarea acestuia. 27. Prin intermediul unui motor de căutare ușor de utilizat, o serie de statistici esențiale provenite din baza de date a registrului se publică regulat pe site-ul de internet consacrat registrului de transparență pe portalul Europa. Conținutul public al acestei baze de date este pus la dispoziție într-un format electronic care poate fi citit automat. 28. Secretarii generali ai Parlamentului European și Comisiei Europene prezintă vicepreședintelui relevant al Parlamentului European și, respectiv, vicepreședintelui relevant al Comisiei Europene un raport anual privind funcționarea registrului. Raportul anual oferă informații faptice în legătură cu registrul, conținutul și evoluția acestuia și se publică în fiecare an pentru anul calendaristic anterior. VI. MĂSURI APLICABILE ENTITĂȚILOR ÎNREGISTRATE CONFORME 29. Permisele de acces în clădirile Parlamentul European se emit numai pentru persoane care reprezintă sau care lucrează pentru organizații care se încadrează în domeniul de aplicare al registrului, dacă respectivele organizații sau persoane s-au înregistrat. Cu toate acestea, înregistrarea nu dă dreptul automat la obținerea unui astfel de permis de acces. Eliberarea și verificarea permiselor prin care se acordă accesul pe termen lung în clădirile Parlamentului European rămân o procedură internă a Parlamentului și de competența sa exclusivă. 30. Părțile la prezentul acord oferă stimulente, în limitele autorității lor administrative, pentru a încuraja înscrierea în registru în cadrul creat prin prezentul acord. Stimulentele oferite de Parlamentul European entităților înregistrate pot include: Stimulentele oferite de Comisia Europeană entităților înregistrate pot include: Părțile la prezentul acord comunică entităților înregistrate stimulentele specifice aflate la dispoziția lor. VII. MĂSURI ÎN CAZ DE NERESPECTARE A CODULUI DE CONDUITĂ 31. Orice persoană poate declanșa alerte și depune reclamații, utilizând formularul-standard de contact disponibil pe site-ul de internet al registrului, cu privire la eventuala nerespectare a codului de conduită prevăzut în anexa III. Alertele și reclamațiile sunt tratate în conformitate cu procedurile stabilite în anexa IV. 32. Un mecanism de alertă este un instrument complementar controalelor de calitate efectuate de SCRT în conformitate cu punctul 24. Orice persoană poate declanșa o alertă în legătură cu erori de fapt care privesc informații oferite de către entitățile înregistrate. Se pot declanșa alerte și în legătură cu înregistrări neeligibile. 33. Orice persoană poate depune o reclamație oficială în cazul în care suspectează nerespectarea codului de conduită de către o entitate înregistrată, mai puțin pentru motiv de eroare de fapt. În susținerea reclamațiilor se invocă fapte concrete legate de suspiciunile de nerespectare a codului. SCRT anchetează presupusa nerespectare a principiilor proporționalității și a bunei administrări. Nerespectarea intenționată a codului de conduită de către entitățile înregistrate sau de către reprezentanții acestora conduce la aplicarea măsurilor menționate în anexa IV. 34. În cazurile în care SCRT a constatat, în cadrul procedurilor menționate la punctele 31-33, lipsa repetată de cooperare, comportamente necorespunzătoare repetate sau încălcări grave ale codului de conduită, entitatea înregistrată în cauză este exclusă din registru pe o perioadă de unul sau doi ani, iar măsura va fi menționată în mod public în registru, astfel cum se prevede în anexa IV. VIII. IMPLICAREA ALTOR INSTITUȚII ȘI ORGANISME 35. Consiliul European și Consiliul sunt invitate să se alăture la acest registru. Celelalte instituții, organisme și agenții ale Uniunii sunt încurajate să utilizeze, la rândul lor, cadrul creat prin prezentul acord drept instrument de referință pentru propria interacțiune cu organizațiile și persoanele care desfășoară activități independente implicate în procesul de elaborare și de punere în aplicare a politicilor Uniunii. IX. DISPOZIȚII FINALE 36. Prezentul acord înlocuiește acordul dintre Parlamentul European și Comisia Europeană din 23 iunie 2011, care încetează să producă efecte cu începere de la data aplicării prezentului acord. 37. Registrul face obiectul unei revizuiri în anul 2017. 38. Prezentul acord intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și se aplică cu începere de la 1 ianuarie 2015. Entitățile deja înregistrate la data aplicării prezentului acord își modifică înregistrarea pentru a se conforma la noile cerințe care decurg din prezentul acord într-un termen de trei luni de la data în cauză. Adoptat la Strasbourg, 16 aprilie 2014. Pentru Parlamentul European Președintele M. SCHULZ Pentru Comisia Europeană Vicepreședintele M. ŠEFČOVIČ (1) JO L 191, 22.7.2011, p. 29. (2) JO C 271 E, 12.11.2009, p. 48. (3) JO C 377 E, 7.12.2012, p. 176. (4) Codul de conduită profesional pe care o entitate înregistrată trebuie să-l respecte poate impune obligații care sunt mai stricte decât cerințele codului de conduită prevăzut în anexa III. (5) Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei (JO L 145, 31.5.2001, p. 43). ANEXA I „Registrul de transparență” Organizații și persoane care desfășoară activități independente, implicate în procesul de elaborare și de punere în aplicare a politicilor Uniunii ANEXA II INFORMAȚII FURNIZATE DE CĂTRE ENTITĂȚILE ÎNREGISTRATE I. INFORMAȚII GENERALE ȘI DE BAZĂ II. INFORMAȚII SPECIFICE A. Activități care fac obiectul registrului Se oferă detalii concrete cu privire la principalele propuneri legislative sau politici vizate de activitățile entității înregistrate și care fac obiectul registrului. Se pot menționa și alte activități specifice, precum manifestări sau publicații. B. Legături cu instituții ale Uniunii C. Informații financiare în legătură cu activitățile care fac obiectul registrului (1) Entitățile înregistrate pot solicita autorizație de acces în clădirile Parlamentului European la încheierea procesului de înregistrare. Numele persoanelor care primesc permise de acces în clădirile Parlamentului European se înscriu în registru. Înregistrarea nu acordă dreptul automat la obținerea unui astfel de permis de acces. (2) http://ec.europa.eu/comm/eti/index_ro.htm ANEXA III COD DE CONDUITĂ Părțile la prezentul acord consideră că toți reprezentanții de interese care interacționează cu ele, indiferent dacă aceste contacte au loc cu o singură ocazie sau cu o frecvență mai mare și indiferent dacă reprezentanții de interese sunt sau nu înscriși în registru, ar trebui să acționeze în conformitate cu prezentul cod de conduită. În contextul relațiilor cu instituțiile Uniunii, precum și cu membrii, funcționarii și alți agenți ai respectivelor instituții, reprezentanții de interese: Persoanele care s-au înregistrat la Parlamentul European în scopul de a li se emite un permis nominal, netransferabil de acces în clădirile Parlamentului European: ANEXA IV PROCEDURI ÎN CAZ DE ALERTE ȘI DE ANCHETARE ȘI TRATAREA RECLAMAȚIILOR I. Alerte Orice persoană poate declanșa o alertă în atenția SCRT, completând formularul standard de contact disponibil pe site-ul internet al registrului, cu privire la informații care figurează în registru și la înscrieri neeligibile. În cazul în care alertele se referă la informațiile înscrise în registru, acestea sunt considerate drept imputații privind nerespectarea literei (d) din codul de conduită prevăzut în anexa III (1). Entitatea înregistrată vizată va primi solicitarea de a actualiza informațiile sau de a oferi explicații SCRT cu privire la motivele pentru care nu este necesară actualizarea informațiilor. Atunci când entitatea înregistrată nu cooperează, se pot aplica măsurile indicate în tabelul de măsuri de mai jos (rândurile 2-4). II. Reclamații Etapa 1: Depunerea reclamației 1. Orice persoană poate adresa o reclamație în atenția SCRT, completând un formular standard disponibil pe site-ul internet al registrului. Acest formular cuprinde următoarele informații: Reclamațiile anonime nu se iau în considerare. 2. În reclamație se specifică clauzele din codul de conduită care, în opinia reclamantului, nu au fost respectate. Orice reclamație referitoare la cazuri în care, încă de la început, SCRT consideră că, în mod clar, abaterea a fost comisă neintenționat poate fi reclasificată de către SCRT ca „alertă”. 3. Codul de conduită se aplică exclusiv relațiilor dintre reprezentanții de interese și instituțiile Uniunii și nu poate fi utilizat pentru a reglementa relațiile dintre terțe părți sau dintre entitățile înregistrate. Etapa 2: Admisibilitate 4. La primirea reclamației, SCRT: 5. În cazul în care reclamația este considerată inadmisibilă, SCRT informează reclamantul în scris, indicând motivele deciziei. 6. În cazul în care reclamația este considerată admisibilă, atât reclamantul, cât și entitatea înregistrată vizată sunt informați de către SCRT în legătură cu decizia adoptată și cu procedura de urmat, astfel cum este prezentată mai jos. Etapa 3: Tratarea unei reclamații admisibile — examinare și măsuri provizorii 7. SCRT informează entitatea înregistrată vizată în legătură cu conținutul reclamației și cu clauza (clauzele) despre care se presupune că nu a (au) fost respectată (respectate), invitând-o, în același timp, să își prezinte poziția față de reclamația respectivă în termen de 20 de zile lucrătoare. În sprijinul poziției exprimate și în același termen, entitatea înregistrată poate prezenta și un memorandum elaborat de o organizație profesională reprezentativă, îndeosebi în cazul profesiilor reglementate sau al organizațiilor supuse unui cod de conduită profesional. 8. Nerespectarea termenului indicat la punctul 7 are drept efect o suspendare temporară a entității înregistrate vizate din registru până la reluarea cooperării. 9. Toate informațiile culese pe durata investigației sunt examinate de către SCRT, care poate decide să audieze entitatea înregistrată care face obiectul reclamației sau reclamantul ori ambele părți. 10. Dacă examinarea materialului furnizat demonstrează că reclamația este neîntemeiată, SCRT informează atât entitatea înregistrată care face obiectul reclamației, cât și pe reclamant în legătură cu decizia adoptată în acest sens, precizând motivele care stau la baza acesteia. 11. Dacă se constată că reclamația este întemeiată, entitatea înregistrată este suspendată temporar din registru în așteptarea măsurilor de soluționare a problemei (a se vedea etapa 4 de mai jos) și poate face obiectul unei serii de măsuri suplimentare, care includ radierea din registru și, atunci când este cazul, retragerea tuturor autorizațiilor de acces în clădirile Parlamentului European în conformitate cu procedurile interne ale instituției respective (a se vedea etapa 5 și rândurile 2-4 din tabelul de măsuri de mai jos), mai ales în cazurile de necooperare. Etapa 4: Tratarea unei reclamații admisibile — soluționare 12. În cazul în care se recunoaște că reclamația este întemeiată și se detectează aspecte problematice, SCRT ia toate măsurile necesare în cooperare cu entitatea înregistrată vizată pentru a aborda și a soluționa problema. 13. Dacă entitatea înregistrată cooperează, SCRT acordă un termen rezonabil, de la caz la caz, pentru găsirea unei soluții. 14. În cazul în care a fost identificată o posibilă modalitate de soluționare a problemei, iar entitatea înregistrată vizată cooperează în vederea punerii în aplicare a acestei soluții, înregistrarea referitoare la entitatea înregistrată în cauză este reactivată, iar reclamația este clasată. SCRT informează atât entitatea înregistrată vizată, cât și reclamantul în legătură cu decizia adoptată în acest sens, precizând motivele care stau la baza acesteia. 15. În cazul în care a fost identificată o posibilă modalitate de soluționare a problemei, iar entitatea înregistrată vizată nu cooperează în vederea punerii în aplicare a acestei soluții, înregistrarea referitoare la entitatea înregistrată în cauză este eliminată (a se vedea rândurile 2 și 3 din tabelul de măsuri de mai jos). SCRT informează atât entitatea înregistrată vizată, cât și reclamantul în legătură cu decizia adoptată în acest sens, precizând motivele care stau la baza acesteia. 16. În cazul în care o posibilă soluție necesită o decizie a unei terțe părți, inclusiv a unei autorități a unui stat membru, procedura de adoptare a deciziei definitive a SCRT se suspendă până la adoptarea deciziei de către terț. 17. Dacă entitatea înregistrată nu cooperează în termen de 40 de zile lucrătoare de la notificarea reclamației în conformitate cu punctul 7, se aplică măsurile referitoare la cazurile de abatere (a se vedea punctele 19-22 de la etapa 5 și rândurile 2-4 din tabelul de măsuri de mai jos). Etapa 5: Tratarea unei reclamații admisibile — măsuri care trebuie aplicate în caz de nerespectare a codului de conduită 18. În cazul în care entitatea înregistrată vizată ia măsuri corective imediate, atât reclamantul, cât și entitatea înregistrată vizată primesc din partea SCRT o recunoaștere scrisă a faptelor și a măsurilor corective adoptate (a se vedea rândul 1 din tabelul de măsuri de mai jos). 19. În cazul în care nu a reacționat în termenul de 40 de zile prevăzut la punctul 17, entitatea înregistrată este radiată din registru (a se vedea rândul 2 din tabelul de măsuri de mai jos) și pierde accesul la orice stimulente aferente înregistrării. 20. În cazul în care s-a constatat un comportament necorespunzător, entitatea înregistrată vizată este radiată din registru (a se vedea rândul 3 din tabelul de măsuri de mai jos) și pierde accesul la orice stimulente aferente înregistrării. 21. În cazurile menționate la punctele 19 și 20, entitatea înregistrată vizată se poate reînregistra dacă faptele care au motivat radierea au fost îndreptate. 22. În cazurile în care se constată că fie lipsa de cooperare, fie comportamentul necorespunzător sunt repetate și deliberate sau în cazurile în care a fost detectată o abatere gravă (a se vedea rândul 4 din tabelul de măsuri de mai jos), SCRT adoptă o decizie de interzicere a reînregistrării pe o perioadă de unu sau doi ani, în funcție de gravitatea cazului. 23. SCRT notifică entității înregistrate vizate și reclamantului orice măsură adoptată în temeiul punctelor 18-22 sau al rândurilor 1-4 din tabelul de măsuri de mai jos. 24. În cazurile în care o măsură adoptată de către SCRT conduce la o excludere pe termen lung din registru (a se vedea rândul 4 din tabelul de măsuri de mai jos), în termen de 20 de zile lucrătoare de la notificarea măsurii, entitatea înregistrată vizată poate adresa secretarilor generali ai Parlamentului European și Comisiei Europene o cerere motivată de reexaminare a respectivei măsuri. 25. La expirarea termenului de 20 de zile sau după ce secretarii generali au adoptat o decizie definitivă, vicepreședintele relevant al Parlamentului European și vicepreședintele relevant al Comisiei Europene sunt informați, iar măsura este menționată în mod public în registru. 26. În cazul în care decizia de interzicere a reînscrierii în registru pe o anumită perioadă presupune o retragere a posibilității de a solicita autorizația de acces în clădirile Parlamentului European în calitate de reprezentant de interese, Secretarul General al Parlamentului European adresează Colegiului chestorilor o propunere, solicitându-i să permită retragerea autorizației de acces deținute de către persoana vizată sau persoanele vizate pe perioada în cauză. 27. În deciziile sale privind măsurile aplicabile din prezenta anexă, SCRT respectă în mod corespunzător principiile proporționalității și bunei administrări. SCRT își desfășoară activitatea sub coordonarea unui șef de unitate din cadrul Secretariatului General al Comisiei Europene și sub autoritatea secretarilor generali ai Parlamentului European și Comisiei Europene, care sunt informați în mod corespunzător. Tabelul de măsuri aplicabile în caz de nerespectare a codului de conduită (1) La litera (d) se impune reprezentanților de interese obligația ca, în relațiile lor cu instituțiile Uniunii și cu membrii, funcționarii și alți agenți ai acestora, „să se asigure că, după cunoștința lor, informațiile furnizate la înregistrare și ulterior în cadrul activităților care fac obiectul registrului sunt complete, actualizate și nu sunt înșelătoare” și „acceptă că toate informațiile furnizate pot face obiectul unei revizuiri și sunt de acord să coopereze în ceea ce privește solicitările administrative de informații suplimentare și de actualizări;”.