Recitale
(1) Protocolul nr. 4 la Acordul de stabilizare și de asociere dintre Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și fosta Republică iugoslavă a Macedoniei, pe de altă parte (1) (denumit în continuare „acordul”), vizează definirea conceptului de „produse originare” și metodele de cooperare administrativă (denumit în continuare „Protocolul nr. 4”).
(2) Convenția regională cu privire la regulile de origine preferențiale pan-euro-mediteraneene (2) (denumită în continuare „convenția”), stabilește dispoziții cu privire la originea mărfurilor comercializate în temeiul acordurilor relevante încheiate între părțile contractante la convenție. fosta Republică iugoslavă a Macedoniei și alți participanți la procesul de stabilizare și de asociere din Balcanii de Vest au fost invitați să se alăture sistemului de cumul de origine diagonal paneuropean în cadrul Agendei de la Salonic, aprobată de Consiliul European din iunie 2003. Aceștia au fost invitați să se alăture convenției printr-o decizie a Conferinței ministeriale euro-mediteraneene din octombrie 2007.
(3) Uniunea și fosta Republică iugoslavă a Macedoniei au semnat convenția la 15 iunie 2011.
(4) Uniunea și fosta Republică iugoslavă a Macedoniei au depus instrumentele de acceptare pe lângă depozitarul convenției la 26 martie 2012 și, respectiv, la 14 iunie 2012. În consecință, în aplicarea articolului 10 alineatul (3) din convenție, aceasta a intrat în vigoare pentru Uniune și pentru fosta Republică iugoslavă a Macedoniei la 1 mai 2012 și, respectiv, la 1 august 2012.
(5) Conform articolului 6 din convenție, fiecare parte contractantă la convenție ia măsurile adecvate pentru a asigura aplicarea efectivă a convenției. În acest sens, Consiliul de stabilizare și de asociere instituit prin acord ar trebui să adopte o decizie care să înlocuiască Protocolul nr. 4 cu un nou protocol care, în ceea ce privește regulile de origine, să facă trimitere la convenție.
(6) Prin urmare, poziția Uniunii în cadrul Consiliului de stabilizare și de asociere, ar trebui să se bazeze pe proiectul de decizie anexat,
(1) Articolul 40 din Acordul de stabilizare și de asociere dintre Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și fosta Republică iugoslavă a Macedoniei, pe de altă parte (denumit în continuare „acordul”) face trimitere la Protocolul nr. 4 la acord (denumit în continuare „Protocolul nr. 4”), care stabilește regulile de origine și prevede cumulul de origine între Uniune, fosta Republică iugoslavă a Macedoniei, Turcia și orice țară sau teritoriu care participă la procesul de stabilizare și de asociere al Uniunii.
(2) Conform articolului 39 din Protocolul nr. 4, Consiliul de stabilizare și de asociere prevăzut la articolul 108 din acord poate decide să modifice dispozițiile Protocolului nr. 4.
(3) Convenția regională cu privire la regulile de origine preferențiale pan-euro-mediteraneene (2) (denumită în continuare „convenția”), urmărește să înlocuiască protocoalele privind regulile de origine aflate în prezent în vigoare în țările din zona pan-euro-mediteraneeană cu un act juridic unic. fosta Republică iugoslavă a Macedoniei și alți participanți la procesul de stabilizare și de asociere din Balcanii de Vest au fost invitați să se alăture sistemului de cumul de origine diagonal paneuropean în cadrul Agendei de la Salonic, aprobată de Consiliul European din iunie 2003. Aceștia au fost invitați să se alăture convenției printr-o decizie a Conferinței ministeriale euro-mediteraneene din octombrie 2007.
(4) Uniunea și fosta Republică iugoslavă a Macedoniei au semnat convenția la 15 iunie 2011.
(5) Uniunea și fosta Republică iugoslavă a Macedoniei și-au depus instrumentele de acceptare pe lângă depozitarul convenției la 26 martie 2012, respectiv la 14 iunie 2012. În consecință, în aplicarea articolului 10 alineatul (3) din convenție, aceasta a intrat în vigoare pentru Uniunea Europeană și pentru fosta Republică iugoslavă a Macedoniei la 1 mai 2012, respectiv la 1 august 2012.
(6) În cazul în care trecerea la convenție nu are loc simultan pentru toate părțile contractante ale convenției din zona de cumul, acest fapt nu ar trebui să conducă la o situație mai puțin favorabilă decât cea existentă anterior în temeiul Protocolului nr. 4.
(7) Protocolul nr. 4 ar trebui, prin urmare, modificat astfel încât să facă trimitere la convenție,