Recitale
(1) Convenția internațională de la Hong Kong pentru reciclarea sigură și ecologică a navelor (2009) (denumită în continuare „convenția”) a fost adoptată la 15 mai 2009 sub auspiciile Organizației Maritime Internaționale (OMI), ca urmare a deliberărilor din cadrul Conferinței internaționale privind reciclarea sigură și ecologică a navelor. Convenția vizează proiectarea, construirea, exploatarea și pregătirea navelor astfel încât să se faciliteze reciclarea sigură și rațională din punct de vedere ecologic, fără a pune însă în pericol siguranța și eficiența operațională a navelor. Totodată, ea vizează exploatarea instalațiilor de reciclare a navelor într-un mod sigur și rațional din punct de vedere ecologic, precum și stabilirea unui mecanism corespunzător de asigurare a respectării legislației pentru reciclarea navelor.
(2) Convenția intră în vigoare la 24 de luni de la ratificarea sa de către cel puțin 15 state ale căror flote comerciale reprezintă în total cel puțin 40 % din tonajul brut al flotei comerciale mondiale și al căror volum maxim anual de reciclare a navelor din ultimii 10 ani reprezintă în total nu mai puțin de trei la sută din tonajul brut al ansamblului flotelor comerciale aparținând acelorași state.
(3) În cadrul concluziilor sale din 21 octombrie 2009, Consiliul a încurajat ferm statele membre să ratifice cu prioritate convenția pentru a facilita intrarea în vigoare a acesteia cât mai curând posibil și pentru a genera o schimbare reală și tangibilă în domeniu.
(4) Regulamentul (UE) nr. 1257/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (1) urmărește, printre altele, reducerea și, în măsura în care este fezabil, eliminarea efectelor negative asupra sănătății umane și mediului provocate de reciclarea navelor și facilitarea ratificării convenției. Articolul 5 alineatul (9), articolul 7 alineatul (2), articolul 10 alineatele (1) și (2), articolul 12 alineatele (1) și (3) din regulamentul menționat prevăd alinierea dreptului Uniunii la convenție. Articolul 32 alineatul (4) face referire la situația statelor membre care nu au nave care să le arboreze pavilionul sau care să fie înregistrate sub pavilionul acestora sau care și-au închis registrul național al navelor. Statele membre respective pot deroga de la anumite dispoziții ale regulamentului atât timp cât nicio navă nu este înregistrată sub pavilionul lor.
(5) Uniunea nu poate să adere la convenție, întrucât doar statele membre pot fi părți la aceasta.
(6) Astfel, Consiliul ar trebui să autorizeze statele membre care au nave care le arborează pavilionul sau care sunt înregistrate sub pavilionul lor și care intră sub incidența convenției să ratifice convenția sau să adere la ea,