Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1348/2013 al Comisiei din 16 decembrie 2013 de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 2568/91 privind caracteristicile uleiurilor de măsline și ale uleiurilor din resturi de măsline, precum și metodele de analiză a acestora

Articolul 1

Regulamentul (CEE) nr. 2568/91 se modifică după cum urmează: (1) Articolul 2 se înlocuiește cu următorul text: „Articolul 2 1. Caracteristicile uleiurilor prevăzute în anexa I se determină în conformitate cu următoarele metodele de analiză: (a) pentru determinarea acizilor grași liberi, exprimați în procente de acid oleic, metoda prevăzută în anexa II; (b) pentru determinarea indicelui de peroxid, metoda prevăzută în anexa III; (c) pentru determinarea conținutului de ceară, metoda prevăzută în anexa IV; (d) pentru determinarea compoziției și a conținutului de steroli și de dialcoolii triterpenici prin cromatografie în fază gazoasă cu coloană capilară, metoda prevăzută în anexa V; (e) pentru determinarea procentului de monopalmitat de 2-gliceril, metoda prevăzută în anexa VII; (f) pentru analiza spectrofotometrică, metoda prevăzută în anexa IX; (g) pentru determinarea compoziției de acizi grași, metoda prevăzută în anexele X A și X B; (h) pentru determinarea solvenților halogenați volatili, metoda prevăzută în anexa XI; (i) pentru evaluarea caracteristicilor organoleptice ale uleiului de măsline virgin, metoda prevăzută în anexa XII; (j) pentru determinarea stigmastadienelor, metoda prevăzută în anexa XVII; (k) pentru determinarea conținutului de trigliceride cu ECN42, metoda prevăzută în anexa XVIII; (l) pentru determinarea conținutului de alcooli alifatici, metoda prevăzută în anexa XIX; (m) pentru determinarea conținutului de ceruri, esteri metilici ai acizilor grași și esteri etilici ai acizilor grași, metoda descrisă în anexa XX. Pentru a se detecta prezența în uleiurile de măsline a uleiurilor vegetale străine, se aplică metoda de analiză prevăzută în anexa XXa. 2. Verificarea de către autoritățile naționale sau de către reprezentanții acestora a caracteristicilor organoleptice ale uleiurilor virgine se efectuează în cadrul comisiilor de degustători aprobate de statele membre. Caracteristicile organoleptice ale uleiurilor menționate la primul paragraf sunt considerate a fi conforme cu categoria declarată dacă o comisie aprobată de statul membru în cauză confirmă respectiva clasificare. În cazul în care comisia nu confirmă categoria declarată în ceea ce privește caracteristicile organoleptice, autoritățile naționale sau reprezentanții acestora dispun, la cererea părții interesate, să se efectueze fără întârziere două contraanalize de către alte comisii aprobate, din care cel puțin una este aprobată de statul membru producător în cauză. Se consideră că respectivele caracteristici sunt conforme cu caracteristicile declarate dacă cel puțin două contraanalize confirmă clasificarea declarată. În caz contrar, costurile contraanalizelor sunt suportate de partea interesată. 3. Atunci când autoritățile naționale sau reprezentanții acestora verifică caracteristicile uleiului după cum se prevede la alineatul (1), prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu standardele internaționale EN ISO 661 privind pregătirea probei pentru analiză și EN ISO 5555 privind eșantionarea. Cu toate acestea, fără a aduce atingere punctului 6.8 din standardul EN ISO 5555, în cazul loturilor de astfel de uleiuri în ambalaje imediate, probele se prelevă în conformitate cu anexa Ia la prezentul regulament. În cazul uleiurilor în vrac pentru care eșantionarea nu se poate realiza în conformitate cu EN ISO 5555, eșantionarea se efectuează în conformitate cu instrucțiunile furnizate de autoritatea competentă a statului membru. Fără a aduce atingere standardului EN ISO 5555 și capitolului 6 din standardul EN ISO 661, probele prelevate se păstrează cât mai repede posibil într-un loc întunecos și ferit de căldură puternică și se trimit la laborator pentru analiză cel mai târziu în a cincea zi lucrătoare de la prelevarea lor, iar în caz contrar probele se păstrează astfel încât să nu fie degradate sau deteriorate în timpul transportului sau al depozitării, înainte de a fi trimise la laborator. 4. Pentru verificarea prevăzută la alineatul (3), în cazul produselor ambalate, analizele menționate la anexele II, III, IX, XII și XX, precum și, după caz, contraanalizele prevăzute de legislațiile naționale se efectuează înainte de data minimă de valabilitate. În cazul eșantionării de uleiuri în vrac, aceste analize se efectuează cel târziu în a șasea lună care urmează lunii în care a fost prelevată proba. Pentru celelalte analize prevăzute de prezentul regulament nu se prevede nici o limită temporală. Cu excepția cazului în care proba a fost prelevată la mai puțin de două luni de la data minimă de valabilitate, dacă rezultatele analizelor nu corespund caracteristicilor categoriei declarate de ulei de măsline sau de ulei din resturi de măsline, partea în cauză este înștiințată cel mai târziu cu o lună înainte de expirarea perioadei prevăzute la primul paragraf. 5. În scopul determinării caracteristicilor uleiurilor de măsline prin metodele prevăzute la alineatul (1) primul paragraf, rezultatele analizelor se compară direct cu limitele prevăzute de prezentul regulament.” (2) Anexa I se înlocuiește cu textul din anexa I la prezentul regulament. (3) Anexa Ia se înlocuiește cu textul din anexa II la prezentul regulament. (4) Anexa Ib se înlocuiește cu textul din anexa III la prezentul regulament. (5) Anexa V se înlocuiește cu textul din anexa IV la prezentul regulament. (6) Anexa VI se elimină. (7) Anexa XII se înlocuiește cu textul din anexa V la prezentul regulament. (8) După anexa XX, se adaugă anexa XXa, al cărei text este prevăzut în anexa VI la prezentul regulament.

Articolul 2

Produsele fabricate și etichetate legal în Uniunea Europeană sau importate legal în Uniunea Europeană și puse în liberă circulație înainte de 1 martie 2014 pot fi comercializate până la epuizarea stocurilor.

Articolul 3

Prezentul regulament intră în vigoare în a șaptea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Se aplică de la 1 martie 2014.