Recitale
(1) În conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1082/2006 al Parlamentului European și al Consiliului (3), Comisia a adoptat, la 29 iulie 2011, un raport pentru Parlamentul European și pentru Consiliu privind aplicarea respectivului regulament. În raportul respectiv, Comisia și-a anunțat intenția de a propune un număr restrâns de modificări la Regulamentul (CE) nr. 1082/2006 pentru a facilita instituirea și funcționarea GECT-urilor, precum și intenția de a de a propune clarificarea anumitor dispoziții existente. Obstacolele din calea înființării de noi GECT-uri ar trebui eliminate, menținând, în același timp, continuitatea și facilitând funcționarea celor existente, ceea ce ar permite astfel o utilizare mai extinsă a GECT-urilor și ar contribui la o mai bună coerență politică și cooperare între organismele publice fără a crea sarcini suplimentare pentru administrațiile naționale sau ale Uniunii.
(2) Înființarea unei GECT este o problemă care ar trebui decisă de către membrii săi și de autoritățile naționale ale acestora și nu este asociată în mod automat cu niciun avantaj juridic sau financiar la nivelul Uniunii.
(3) Tratatul de la Lisabona a adăugat dimensiunea teritorială la politica de coeziune și a înlocuit termenul de „Comunitate” cu cel de „Uniune”. Prin urmare, noua terminologie ar trebui să fie introdusă în Regulamentul (CE) nr. 1082/2006.
(4) GECT-urile au potențialul de a intensifica promovarea și realizarea unei dezvoltări armonioase a Uniunii în ansamblu și a coeziunii economice, sociale și teritoriale a regiunilor sale în special și de a contribui la realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020 pentru creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii („Strategia Europa 2020”). De asemenea, GECT-urile pot contribui în mod pozitiv la reducerea barierelor din calea cooperării teritoriale dintre regiunile care suferă din cauza unor handicapuri naturale sau demografice severe și permanente, printre care situația specifică a regiunilor ultraperiferice, și pot fi utile în ceea ce privește consolidarea cooperării dintre țările terțe, țările și teritoriile de peste mări („TTPM”) și regiunile frontaliere ale Uniunii, inclusiv prin utilizarea programelor de cooperare externă ale Uniunii.
(5) Experiența de până acum privind înființarea GECT-urilor arată că GECT ca instrument juridic este utilizat, de asemenea, pentru cooperarea în contextul politicilor Uniunii, altele decât politica în domeniul coeziunii, inclusiv punerea în aplicare de programe sau componente de programe cu sprijin financiar din partea Uniunii, altele decât în temeiul politicii de coeziune. Eficiența și eficacitatea GECT ar trebui să fie consolidate prin extinderea naturii GECT-urilor, prin eliminarea barierelor persistente și facilitarea instituirii și a funcționării GECT-urilor, păstrând totodată posibilitatea ca statele membre să limiteze acțiunile pe care GECT-urile le pot derula fără sprijinul financiar din partea Uniunii. În conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1082/2006, GECT dispun, în fiecare stat membru, de cea mai extinsă capacitate juridică acordată persoanelor juridice în temeiul dreptului național, inclusiv posibilitatea de a încheia acorduri cu alte GECT-uri sau cu alte entități juridice, în scopul realizării de proiecte de cooperare comune pentru a asigura, printre altele, o funcționare mai eficientă a strategiilor macroregionale.
(6) Prin definiție, GECT-urile funcționează în mai mult de un stat membru. Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 1082/2006 prevede posibilitatea ca statutul și convenția GECT să determine legea aplicabilă privind anumite chestiuni. Ar trebui clarificate cazurile în care aceste declarații acordă prioritate, în cadrul ierarhiei dreptului aplicabil stabilit în regulamentul respectiv, dreptului național al statului membru în care GECT își are sediul. În același timp, dispozițiile din Regulamentul (CE) nr. 1082/2006 privind dreptul aplicabil ar trebui să fie extinse la actele și activitățile unei GECT care fac obiectul controlului juridic al statelor membre în fiecare caz individual.
(7) Ca urmare a statuturilor diferite ale organismelor locale și regionale din statele membre, competențele care sunt regionale de o parte a frontierei pot fi naționale de cealaltă parte a frontierei, în special în statele membre mai mici sau centralizate. Prin urmare, autoritățile naționale ar trebui să poată deveni membri ai unei GECT alături de statul membru.
(8) Având în vedere că Regulamentul (CE) nr. 1082/2006permite ca organismele de drept privat să poată deveni membre ale unei GECT, cu condiția ca acestea să fie considerate ca fiind „organisme de drept public” astfel cum sunt definite în Directiva 2004/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului (4), ar trebui să fie posibil ca GECT să fie utilizată în viitor pentru gestionarea în comun a serviciilor publice, cu un accent deosebit pe serviciile de interes economic general sau pe infrastructuri. Prin urmare, alți actori de drept privat sau public ar trebui să poată deveni, de asemenea, membri ai GECT. În consecință, „întreprinderile publice”, astfel cum sunt definite în Directiva 2004/17/CE a Parlamentului European și a Consiliului (5), precum și întreprinderile responsabile cu furnizarea de servicii de interes economic general în domenii precum educația și formarea, îngrijirile medicale, nevoile sociale asociate sănătății și îngrijirilor pe termen lung, îngrijirea copiilor, accesul și reintegrarea pe piața muncii, locuințele sociale și sprijinirea și incluziunea socială a grupurilor vulnerabile, ar trebui să fie, de asemenea, reglementate.
(9) Regulamentul (CE) nr. 1082/2006 nu conține norme detaliate referitoare la participarea entităților din țări terțe la o GECT instituită în conformitate cu respectivul regulament, și anume între membri din cel puțin două state membre. Dată fiind continuarea alinierii normelor care reglementează cooperarea dintre unul sau mai multe state membre și una sau mai multe țări terțe, cu preponderență în contextul cooperării transfrontaliere în temeiul Instrumentului european de vecinătate (IEV și al Instrumentului de asistență pentru preaderare (IPA II), precum și în contextul finanțării complementare din Fondul european pentru dezvoltare (FED) și al cooperării transnaționale în temeiul obiectivului de cooperare teritorială europeană, conform căruia alocările din IEV și IPA II vor fi transferate pentru a le comasa cu alocările din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDER) în temeiul programelor comune de cooperare, ar trebui prevăzută explicit participarea membrilor din țări terțe învecinate cu un stat membru, inclusiv cu regiunile sale ultraperiferice, la GECT constituite între cel puțin două state membre. Această posibilitate ar trebui să existe în cazul în care dreptul unei țări terțe sau acordurile dintre cel puțin un stat membru participant și o țară terță o permite.
(10) Pentru a întări coeziunea economică, socială și teritorială a Uniunii și a consolida astfel mai ales eficacitatea cooperării teritoriale, inclusiv una sau mai multe dimensiuni ale cooperării transfrontaliere, transnaționale și interregionale dintre membrii unei GECT, ar trebui să fie permisă participarea la o GECT a țărilor terțe învecinate cu un stat membru, inclusiv cu regiunile sale ultraperiferice. Prin urmare, în cazul în care sunt cofinanțate de Uniune, operațiunile din cadrul programelor de cooperare teritorială europeană ar trebui să urmărească în continuare obiective ale politicii de coeziune ale Uniunii, chiar dacă sunt puse în aplicare, parțial sau integral, în afara teritoriului Uniunii și, în consecință, activitățile unei GECT se desfășoară, cel puțin într-o măsură oarecare, și în afara teritoriului Uniunii. În acest context și în cazul în care este relevant, contribuția pe care o au activitățile unei GECT care are și membri din țări terțe învecinate cu cel puțin un stat membru, inclusiv cu regiunile sale ultraperiferice, la obiectivele politicilor aferente acțiunilor externe ale Uniunii, cum ar fi cooperarea pentru dezvoltare sau obiectivele de cooperare economică, financiară și tehnică, rămâne pur accesorie, deoarece centrul de greutate al programelor de cooperare vizate și, prin urmare, activitățile GECT respective ar trebui să coincidă cu obiectivele politicii de coeziune a Uniunii. Prin urmare, orice obiective de cooperare pentru dezvoltare sau de cooperare economică, financiară și tehnică dintre un singur stat membru, inclusiv regiunile sale ultraperiferice, și una sau mai multe țări terțe nu fac decât să completeze obiectivele de cooperare teritorială, bazate pe politica de coeziune, dintre statele membre, inclusiv regiunile ultraperiferice ale acestora. De aceea, articolul 175 al treilea paragraf din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) reprezintă un temei juridic suficient pentru adoptarea prezentului regulament.
(11) În urma autorizării participării autorităților și organizațiilor naționale, regionale, subregionale și locale, precum și, după caz, a altor organisme sau instituții (inclusiv prestatori de servicii publice) dintr-o TTPM la o GECT, pe baza Deciziei 2013/755/UE a Consiliului (6) și ținând cont de faptul că se intenționează, pentru perioada de programare 2014-2020, ca o alocare financiară suplimentară specială în temeiul cadrului financiar multianual să consolideze cooperarea dintre regiunile ultraperiferice ale Uniunii cu țările terțe învecinate și cu unele TTPM enumerate în anexa II la TFUE și care sunt învecinate cu acele regiuni ultraperiferice, GECT ca instrument juridic ar trebui, de asemenea, să fie accesibil membrilor din TTPM. Pentru securitate juridică și transparență, ar trebui instituite proceduri de aprobare speciale pentru aderarea membrilor dintr-o TTPM la o GECT, inclusiv, în această privință, după caz, norme speciale privind dreptul aplicabil GECT relevante care are membri dintr-o TTPM.
(12) Regulamentul (CE) nr. 1082/2006 face distincție între convenția de stabilire a elementelor constitutive ale viitoarei GECT și statutul care definește elementele de punere în aplicare. Cu toate acestea, în temeiul regulamentului respectiv, statutul trebuie să conțină toate dispozițiile convenției. Deși atât convenția cât și statutul se transmit statelor membre, acestea reprezintă documente distincte și procedura de aprobare ar trebui să fie limitată la convenție. În plus, unele dintre elemente acoperite în prezent de statut ar trebui să fie reglementate în viitor de convenție.
(13) Experiența dobândită din constituirea de GECT-uri arată că termenul de trei luni pentru procedura de aprobare de către un stat membru a fost rareori respectat. Termenul respectiv ar trebui, prin urmare, extins la șase luni. Pe de altă parte, pentru a asigura securitatea juridică după acest termen, convenția ar trebui să se considere a fi aprobată prin acord tacit, după caz, în conformitate cu dreptul intern al statelor membre vizate, inclusiv cu cerințele constituționale ale acestora. Cu toate acestea, statul membru în care urmează să fie situat sediul propus al GECT ar trebui să aprobe convenția în mod oficial. Deși statele membre ar trebui să poată aplica norme naționale privind procedura pentru aprobarea participării la GECT a unui membru potențial sau să poată crea norme specifice în cadrul normelor naționale de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1082/2006, derogările de la dispoziția privind acordul tacit după expirarea termenului de șase luni ar trebui să fie excluse, cu excepția cazului în care există dispoziții în acest sens în prezentul regulament.
(14) Ar trebui să fie specificate motivele pentru care un stat membru nu aprobă participarea unui membru potențial sau convenția. Cu toate acestea, orice drept național care solicită aplicarea altor norme și proceduri decât cele prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1082/2006 nu ar trebui luat în considerare atunci când se decide asupra respectivei aprobări.
(15) Având în vedere faptul că Regulamentul (CE) nr. 1082/2006 nu se poate aplica în țări terțe, statul membru în care se propune stabilirea sediului GECT, atunci când aprobă participarea membrilor potențiali din țări terțe constituiți în conformitate cu dreptul acelor țări terțe, se încredințează, în consultare cu celelalte state membre în cauză, și anume statele membre în baza dreptului cărora au fost constituiți alți membri potențiali ai GECT, că țările terțe au aplicat proceduri și condiții echivalente celor din Regulamentul (CE) nr. 1082/2006 sau au acționat în conformitate cu acordurile bilaterale sau multilaterale internaționale încheiate între statele membre ale Consiliului Europei, fie că sunt sau nu și state membre ale Uniunii, pe baza Convenției-cadru europene privind cooperarea transfrontalieră a colectivităților sau autorităților teritoriale semnată la Madrid la 21 mai 1980 și a protocoalelor adiționale adoptate în temeiul acesteia. În ceea ce privește implicarea mai multor state membre ale Uniunii și a uneia sau mai multor țări terțe, acest lucru ar trebui să fie suficient ca un astfel de acord să fi fost încheiat între respectiva țară terță și un stat membru al Uniunii participant.
(16) Pentru a încuraja aderarea de membri noi la o GECT existentă, procedura de modificare a convențiilor în asemenea cazuri ar trebui să fie simplificată. În consecință, în cazul unui nou membru dintr-un stat membru care a aprobat deja convenția, astfel de modificări nu ar trebui să fie comunicate tuturor statelor membre participante, ci doar statului membru în conformitate cu dreptul căruia este înființat noul membru potențial și statului membru în care este situat sediul GECT. Orice modificare ulterioară a convenției ar trebui notificată tuturor statelor membre vizate. Totuși, această simplificare a procedurii de modificare nu ar trebui să se aplice în cazul unui nou membru potențial dintr-un stat membru care încă nu a aprobat convenția sau dintr-o țară terță sau teritoriu de peste mări, deoarece este necesar să se permită tuturor statelor membre participante să verifice dacă o astfel de aderare este în conformitate cu interesul lor public sau ordinea lor publică.
(17) Date fiind legăturile dintre statele membre și TTPM, ar trebui ca procedurile de aprobare a participării membrilor potențiali din TTPM să implice statele membre respective. În conformitate cu relația de guvernanță specifică dintre statul membru și TTPM, ar trebui ca statul membru fie să aprobe participarea membrului potențial din TTPM, fie să ofere statului membru în care se propune stabilirea sediului GECT o confirmare scrisă a faptului că autoritățile competente din TTPM au aprobat participarea membrului potențial în conformitate cu condiții și proceduri echivalente celor prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1082/2006. Aceeași procedură ar trebui aplicată în cazul unui membru potențial dintr-o TTPM care dorește să se alăture unei GECT existente.
(18) Având în vedere că statutul nu va conține toate dispozițiile convenției, atât convenția, cât și statutul ar trebui să fie înregistrate și/sau publicate. În plus, din motive de transparență, un anunț privind decizia de constituire a unei GECT ar trebui să fie publicat în seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene. Din motive de coerență, acest anunț ar trebui să cuprindă informațiile prevăzute în anexa la Regulamentul (CE) nr. 1082/2006 astfel cum a fost modificat prin prezentul regulament.
(19) Scopul unei GECT ar trebui să fie extins astfel încât să acopere facilitarea și promovarea cooperării teritoriale în general, inclusiv planificarea strategică și gestionarea problemelor regionale și locale, în conformitate cu politica de coeziune și celelalte politici ale Uniunii, contribuind astfel la strategia Europa 2020 sau la punerea în aplicare a strategiilor macroregionale. Prin urmare, o GECT ar trebui să fie în măsură să pună în aplicare operațiuni cu sprijin financiar din alte surse decât politica de coeziune a Uniunii. În plus, fiecare membru din fiecare stat membru sau țară terță reprezentate ar trebui să dețină toate competențele necesare pentru funcționarea eficientă a unei GECT„, cu excepția cazului în care statul membru sau țara terță aprobă participarea unui membru constituit în temeiul dreptului său național chiar și atunci când acel membru nu are competență pentru exercitarea tuturor atribuțiilor precizate în convenție.
(20) GECT ca instrument juridic nu este destinat să eludeze cadrul oferit de acquis-ul Consiliului Europei care oferă diferite posibilități și cadre care permit autorităților regionale și locale să asigure o cooperare transfrontalieră, inclusiv recentele grupări euroregionale de cooperare (7) și nici nu furnizează un ansamblu de norme comune specifice care ar reglementa în mod uniform ansamblul acestor dispoziții în întreaga Uniune.
(21) Atât atribuțiile specifice ale unei GECT, cât și posibilitatea statelor membre de a limita acțiunile pe care GECT-urile le pot realiza fără sprijin financiar din partea Uniunii ar trebui să fie aliniate la dispozițiile care reglementează FEDER, Fondul Social European și fondul de coeziune în perioada de programare 2014-2020.
(22) Cu toate că este prevăzut în Regulamentul (CE) nr. 1082/2006 că atribuțiile unei GECT nu vizează, printre altele, „competențele de reglementare” care pot avea consecințe juridice diferite în state membre diferite, o adunare a unei GECT ar trebui să poată defini, în cazul în care convenția prevede în mod expres acest lucru și în conformitate cu dreptul Uniunii și cu dreptul național, clauzele și condițiile de utilizare a unui element de infrastructură gestionată de GECT sau clauzele și condițiile conform cărora poate fi prestat un serviciu de interes economic general, inclusiv tarifele și onorariile care trebuie plătite de utilizatori.
(23) Ca o consecință a deschiderii GECT către membri din țări terțe sau TTPM, convenția ar trebui să specifice modalități de implicare a acestora.
(24) Convenția ar trebui să cuprindă, în plus față de o trimitere la legea aplicabilă în general, astfel cum se prevede la articolul 2 din Regulamentul (CE) nr. 1082/2006, și o listă cu normele Uniunii și naționale care se aplică GECT. În plus, ar trebui să fie posibil ca dreptul național să fie cel al statului membru în care organele GECT își exercită competențele, în special în cazul personalului care lucrează sub responsabilitatea directorului și care este situat într-un stat membru, altul decât statul membru în care își are sediul GECT. Convenția ar trebui să enumere și reglementările din dreptul Uniunii și dreptul național aplicabile și direct relevante pentru activitățile GECT desfășurate în cadrul atribuțiilor specificate în convenție, inclusiv în cazul în care GECT administrează servicii publice de interes general sau infrastructuri.
(25) Prezentul regulament nu ar trebui să reglementeze probleme legate de achizițiile publice transfrontaliere întâlnite de către GECT.
(26) Având în vedere importanța normelor aplicabile personalului GECT, precum și a principiilor care reglementează modalitățile de gestionare a personalului și cele legate de procedurile de recrutare, convenția, și nu statutul,ar trebui să indice respectivele norme și principii. Ar trebui ca în convenție să poată fi stipulate opțiuni diferite cu privire la alegerea normelor aplicabile personalului GECT. Dispozițiile specifice privind gestionarea personalului și procedurile de recrutare ar trebui să fie abordate în statut.
(27) Statele membre ar trebui să exploateze în continuare posibilitățile prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 883/2004 al Parlamentului European și al Consiliului (8) de a prevedea de comun acord derogări de la stabilirea dreptului aplicabil conform respectivului regulament, în interesul anumitor persoane sau categorii de persoane și să considere că personalul GECT reprezintă o astfel de categorie de persoane.
(28) Având în vedere importanța clauzelor privind răspunderea membrilor unui GECT, convenția, și nu statutul, ar trebui să menționeze clauzele respective..
(29) În cazul în care o GECT are ca obiectiv exclusiv gestionarea unui program de cooperare sau o parte a acestuia sprijinit de FEDER sau în cazul în care o GECT are drept obiect cooperarea sau rețelele interregionale, nu ar trebui să fie necesare informații privind teritoriul pe care GECT își poate desfășura atribuțiile sale. În primul caz, limitele teritoriului ar trebui definite și modificate, dacă este cazul, în cadrul programului de cooperare relevant. În cel de-al doilea caz, deși privește în principal activități imateriale, cerința pentru astfel de informații ar periclita aderarea de noi membri la cooperarea interregională sau la rețelele interregionale.
(30) Diferitele modalități de control al gestionării fondurilor publice, pe de o parte, și de audit al conturilor GECT, pe de altă parte, ar trebui clarificate.
(31) GECT-urile ai căror membri au răspundere limitată trebuie să fie mai bine diferențiate de cele ale căror membri au răspundere nelimitată. În plus, pentru a permite GECT-urilor ai căror membri au răspundere limitată să pună în aplicare activități care ar putea genera datorii, statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a solicita ca astfel de GECT-uri să aibă o asigurare corespunzătoare sau să facă obiectul unei garanții financiare corespunzătoare pentru a acoperi riscurile specifice activităților acestora.
(32) Statele membre ar trebui să transmită Comisiei toate dispozițiile adoptate în vederea punerii în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1082/2006, precum și orice modificări ale acestora. În vederea îmbunătățirii schimbului de informații și coordonării între statele membre, Comisie și Comitetul Regiunilor, Comisia ar trebui să transmită aceste dispoziții statelor membre și Comitetului Regiunilor. Comitetul Regiunilor a constituit o platformă GECT care permite tuturor părților interesate să facă schimb de experiență și de bune practici și să îmbunătățească comunicarea privind posibilitățile și provocările legate de GECT, să faciliteze schimbul de experiență privind crearea de GECT-uri la nivel teritorial și să facă schimb de cunoștințe referitoare la cele mai bune practici privind cooperarea teritorială.
(33) Ar trebui stabilit un nou termen pentru raportul privind aplicarea Regulamentului (CE) nr. 1082/2006. În conformitate cu orientarea adoptată de Comisie în favoarea unei elaborări a politicilor bazată mai mult pe date concrete, acest raport ar trebui să abordeze principalele probleme de evaluare, inclusiv eficacitatea, eficiența, relevanța, valoarea adăugată europeană, potențialul de simplificare și sustenabilitatea. Eficacitatea ar trebui înțeleasă ca referindu-se, printre altele, la natura eforturilor la nivelul diferitelor servicii ale Comisiei și între Comisie și alte organisme, cum ar fi Serviciul European de Acțiune Externă, în vederea diseminării informațiilor despre instrumentul GECT. Comisia ar trebui să transmită raportul respectiv Parlamentului European, Consiliului și, în temeiul articolului 307 din TFUE, Comitetului Regiunilor. Respectivul raport ar trebui transmis până la 1 august 2018. În temeiul articolului 307 primul paragraf din TFUE, respectivul raport ar trebui să fie transmis și Comitetului Regiunilor.
(34) În vederea stabilirii unei liste de indicatori necesari pentru evaluarea și pregătirea raportului privind aplicarea Regulamentului (CE) nr. 1082/2006, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui delegată Comisiei. Este deosebit de important ca în timpul lucrărilor pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți. Comisia, atunci când pregătește și elaborează acte delegate, ar trebui să asigure o transmitere simultană, în timp util și adecvată a documentelor relevante către Parlamentul European și Consiliu.
(35) GECT-urile existente nu ar trebui să fie obligate să își adapteze convenția și statutul la modificările aduse Regulamentului (CE) nr. 1082/2006 prin prezentul regulament.
(36) Este necesar să se specifice în temeiul cărui set de norme ar trebuie să fie aprobată o GECT pentru care a fost deja lansată o procedură de aprobare înainte de data aplicării prezentului regulament.
(37) În vederea adaptării normelor naționale existente pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, înainte ca programele care intră sub incidența obiectivului de cooperare teritorială europeană să fie prezentate Comisiei, prezentul regulament ar trebui să se aplice la șase luni de la data intrării sale în vigoare. În momentul adaptării propriilor norme naționale existente, statele membre ar trebui să se asigure că autoritățile competente responsabile cu aprobarea GECT-urilor sunt desemnate în acest sens și, în conformitate cu propriile regimuri juridice și administrative, respectivele autorități sunt aceleași organisme responsabile cu primirea notificărilor în conformitate cu articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 1082/2006.
(38) Deoarece obiectivul prezentului regulament, și anume îmbunătățirea instrumentului juridic GECT, nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre dar, poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este definit la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este definit la articolul menționat, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivului menționat, recurgerea la o GECT fiind facultativă, în conformitate cu sistemul constituțional al fiecărui stat membru.
(39) Regulamentul (CE) nr. 1082/2006 ar trebui să fie modificat în mod corespunzător,