Recitale
(1) Respectul pentru demnitatea umană este una dintre valorile de bază ale Uniunii Europene, printre obiectivele căreia se regăsește promovarea unei bune calități a vieții cetățenilor săi; Uniunea trebuie să protejeze drepturile copilului, să combată excluziunea socială și discriminarea și să promoveze justiția și protecția socială.
(2) Copiii (1) sunt expuși unui risc mai mare de sărăcie și de excluziune socială decât media populației în marea majoritate a țărilor UE; copiii care cresc în situații de sărăcie sau de excluziune socială au mai puține șanse decât copiii din medii mai înstărite de a avea performanțe școlare bune, de a se bucura de o stare bună de sănătate și de a-și realiza, mai târziu în viață, întregul potențial.
(3) Evitarea transmiterii situației defavorizate de la o generație la alta este o investiție esențială pentru viitorul Europei, precum și o contribuție directă la îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, cu beneficii pe termen lung pentru copii, pentru economie și pentru societate în ansamblu.
(4) Intervenția timpurie și prevenția sunt esențiale pentru dezvoltarea unor politici mai eficace și mai eficiente, întrucât cheltuielile publice implicate de remedierea consecințelor sărăciei și excluziunii sociale a copiilor tind să fie mai mari decât cele necesare pentru intervenții la o vârstă timpurie.
(5) Abordarea în primii ani a situațiilor defavorizate este un mijloc important de intensificare a eforturilor de combatere a sărăciei și a excluziunii sociale în general. Prevenirea este mai eficientă atunci când se utilizează strategii integrate care combină sprijinirea părinților în dobândirea accesului pe piața muncii cu ajutoare pentru venit adecvate și cu acces la serviciile esențiale pentru viitorul copiilor, cum ar fi o educație (preșcolară) de calitate, sănătate, locuințe și servicii sociale, precum și cu posibilitatea de a participa și de a-și exercita drepturile, toate acestea ajutându-i pe copii să-și atingă întregul potențial și dezvoltându-le adaptabilitatea.
(6) Cele mai de succes strategii de abordare a problemei sărăciei copiilor s-au dovedit a fi cele dublate de politici de îmbunătățire a calității vieții tuturor copiilor care au acordat, în același timp, atenție copiilor aflați în situații deosebit de vulnerabile.
(7) Promovarea egalității între sexe, integrarea în politici a principiului egalității între sexe și a șanselor egale, precum și combaterea discriminării cu care se confruntă copiii și familiile lor, indiferent de motive (în special a discriminării pe criterii de sex, rasă sau origine etnică, religie sau credință, handicap, vârstă sau orientare sexuală), ar trebui să stea la baza tuturor eforturilor de combatere a sărăciei și a excluziunii sociale a copiilor.
(8) Criza financiară și economică actuală are un impact considerabil asupra copiilor și a familiilor, cu o creștere a proporției celor care trăiesc în condiții de sărăcie și excluziune socială în mai multe țări.
(9) Eforturile de consolidare bugetară implicate de constrângerile fiscale tot mai mari cu care se confruntă mai multe țări ridică probleme semnificative în ceea ce privește continuarea unor politici sociale adecvate și eficace, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung.
(10) Peste un deceniu de cooperare la nivelul UE a dus la o înțelegere comună a factorilor care determină sărăcia în rândul copiilor, printr-un efort substanțial de elaborare a unor indicatori de monitorizare adecvați, de identificare a problemelor comune și de definire a abordărilor politice de succes, ceea ce a furnizat un impuls politic acestei probleme. Ca urmare, Comisia a anunțat adoptarea unei Recomandări privind sărăcia copiilor în cadrul Comunicării privind Platforma europeană de combatere a sărăciei și a excluziunii sociale (2).
(11) Strategia Europa 2020 a dat un nou elan eforturilor de combatere a sărăciei și a excluziunii sociale în UE, prin stabilirea unui obiectiv european comun de reducere a numărului persoanelor care suferă sau riscă să sufere de pe urma sărăciei și a excluziunii sociale cu cel puțin 20 de milioane până în 2020, precum și prin intensificarea eforturilor de combatere a abandonului școlar timpuriu. Combaterea și prevenirea sărăciei copiilor sunt părți esențiale ale eforturilor statelor membre în această privință și fac parte dintre obiectivele Platformei europene de combatere a sărăciei și a excluziunii sociale.
(12) Guvernanța europeană actuală în cadrul semestrului european asigură punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări privind combaterea sărăciei copiilor și pentru îmbunătățirea calității vieții acestora.
(13) Toate statele membre ale UE au ratificat Convenția Organizației Națiunilor Unite privind drepturile copilului. Standardele și principiile convenției ONU trebuie să continue să ghideze politicile și acțiunile UE care au un impact asupra drepturilor copilului.
(14) Prin intermediul Raportului consultativ al Comitetului pentru protecție socială (3) și al unor mesaje-cheie, precum și al Concluziilor Consiliului Ocuparea Forței de Muncă, Politică Socială, Sănătate și Consumatori (EPSCO) din octombrie 2012, „Prevenirea și combaterea sărăciei și excluziunii sociale în rândul copiilor și promovarea bunăstării copiilor” (4), statele membre și-au reafirmat angajamentul în acest sens și au salutat inițiativa Comisiei de a adopta o recomandare pe această temă.
(15) Au existat mai multe politici la nivelul UE care s-au ocupat de problemele legate de sărăcia în rândul copiilor și de transmiterea situației defavorizate de la o generație la alta, în special în domeniile educației și formării, sănătății, drepturilor copilului și egalității dintre sexe (5).
(16) Deși politicile care abordează problema sărăciei copiilor țin în primul rând de competența statelor membre, un cadru comun european poate consolida sinergiile dintre domeniile politice relevante și poate ajuta statele membre să-și revizuiască politicile și să învețe unele din experiența altora în vederea îmbunătățirii eficienței și eficacității politicilor proprii prin abordări inovatoare, ținând seama de diversitatea problemelor cu care se confruntă, precum și de cea a circumstanțelor locale și regionale.
(17) În contextul viitorului cadru financiar multianual, astfel de orientări pot furniza, de asemenea, baza pentru o cooperare aprofundată și pot orienta utilizarea instrumentelor financiare corespunzătoare, în special a fondurilor structurale, în vederea îndeplinirii obiectivului propus de „promovare a incluziunii sociale și de combatere a sărăciei”,