Articolul 1
Regulamentul (UE) nr. 267/2012 se modifică după cum urmează:
1. Articolul 2 se modifică după cum urmează: (a) alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text: „(2) Anexa I include produsele și tehnologiile, inclusiv produsele software, cu dublă utilizare, astfel cum sunt definite în Regulamentul (CE) nr. 428/2009, cu excepția anumitor produse și tehnologii menționate în partea A din anexa I la prezentul regulament.”; (b) se introduce următorul alineat: „(2a) Statul membru respectiv informează celelalte state membre și Comisia, în termen de patru săptămâni, cu privire la autorizațiile acordate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 428/2009, cu privire la mărfurile și tehnologiile precizate în partea A a anexei I la prezentul regulament.”
2. La articolul 6 se adaugă următoarele litere: „(d) executării, până la 15 aprilie 2013, a contractelor încheiate înainte de 22 decembrie 2012 pentru vânzarea, furnizarea, transferul sau exportul de produse sau de tehnologii, astfel cum se precizează în partea C din anexa I la prezentul regulament, sau a contractelor auxiliare necesare pentru executarea unor astfel de contracte. (e) executării, până la 15 aprilie 2013, a contractelor încheiate înainte de 22 decembrie 2012 pentru acordarea de asistență tehnică, de finanțare sau de asistență financiară cu privire la produse și tehnologii, astfel cum se precizează în partea C din anexa I la prezentul regulament.” În ceea ce privește litera (d), statul membru respectiv informează celelalte state membre și Comisia, în termen de patru săptămâni, cu privire la autorizațiile acordate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 428/2009.
3. Articolul 8 se înlocuiește cu următorul text: „Articolul 8 (1) Se interzice vânzarea, furnizarea, transferul sau exportul, în mod direct sau indirect, al echipamentelor sau tehnologiilor-cheie enumerate în anexele VI și VIA, către orice persoană, entitate sau organism iranian, sau în scopul utilizării în Iran. (2) Anexele VI și VIA cuprind echipamente și tehnologii-cheie pentru următoarele sectoare esențiale ale industriei iraniene a petrolului și gazelor naturale: (a) explorarea țițeiului și a gazelor naturale; (b) producția țițeiului și a gazelor naturale; (c) rafinarea; (d) lichefierea gazelor naturale. (3) Anexele VI și VIA includ, de asemenea, echipamentele și tehnologiile-cheie pentru industria petrochimică din Iran. (4) Anexele VI și VIA nu cuprind articolele incluse în Lista comună a produselor militare sau în anexa I, anexa II sau anexa III.”
4. Articolul 9 se înlocuiește cu următorul text: „Articolul 9 Se interzice: (a) furnizarea de asistență tehnică sau de servicii de brokeraj, în mod direct sau indirect, cu privire la echipamentele și tehnologiile-cheie prevăzute în listele din anexele VI și VIA sau cu privire la furnizarea, producția, întreținerea și utilizarea produselor prevăzute în listele din anexele VI și VIA, către orice persoană, entitate sau organism iranian, sau în scopul utilizării în Iran; (b) acordarea, directă sau indirectă, de finanțare sau de asistență financiară cu privire la echipamentele și tehnologiile-cheie prevăzute în listele din anexele VI și VIA către orice persoană, entitate sau organism iranian, sau în scopul utilizării în Iran.”
5. Articolul 10 se înlocuiește cu următorul text: „Articolul 10 (1) Interdicțiile prevăzute la articolele 8 și 9 nu se aplică: (a) executării, până la 15 aprilie 2013, a tranzacțiilor impuse de un contract comercial referitor la echipamente și tehnologii-cheie pentru explorarea țițeiului și a gazelor naturale, pentru producția de țiței și gaze naturale, pentru activitățile de rafinare și de lichefiere a gazelor naturale, astfel cum sunt enumerate în anexa VI, încheiat înainte de 27 octombrie 2010, sau a contractelor auxiliare necesare pentru executarea unui astfel de contract, ori de un contract sau acord încheiat înainte de 26 iulie 2010 și referitor la o investiție efectuată în Iran înainte de 26 iulie 2010, și nici nu împiedică executarea obligațiilor care decurg din acestea; (b) executării, până la 15 aprilie 2013, a tranzacțiilor impuse de un contract comercial referitor la echipamente și tehnologii-cheie pentru industria petrochimică, astfel cum sunt enumerate în anexa VI, încheiat înainte de 24 martie 2012, sau a contractelor auxiliare necesare pentru executarea unui astfel de contract, ori de un contract sau acord încheiat înainte de 23 ianuarie 2012 și referitor la o investiție efectuată în Iran înainte de 23 ianuarie 2012, și nici nu împiedică executarea unei obligații rezultate din acestea; (c) executării, până la 15 aprilie 2013, a tranzacțiilor impuse de un contract comercial referitor la echipamente și tehnologii-cheie pentru explorarea țițeiului și a gazelor naturale, pentru producția de țiței și gaze naturale, pentru activitățile de rafinare și de lichefiere a gazelor naturale și pentru industria petrochimică, astfel cum sunt enumerate în anexa VIA, încheiat înainte de 16 octombrie 2012 și referitor la o investiție în Iran în explorarea țițeiului și a gazelor naturale, producția de țiței și gaye naturale și rafinarea, lichefierea gazului natural efectuată înainte de 26 iulie 2010, sau referitor la o investiție efectuată în Iran în industria petrochimică înainte de 23 ianuarie 2012, și nici nu împiedică executarea obligațiilor care decurg din acestea; sau (d) furnizării de asistență tehnică destinată doar pentru instalarea echipamentului sau tehnologiei livrate în conformitate cu literele (a), (b) și (c), cu condiția ca persoana fizică sau juridică, entitatea sau organismul care dorește să participe la astfel de tranzacții sau să ofere asistență pentru astfel de tranzacții să fi notificat tranzacția sau asistența respectivă, cu cel puțin 20 de zile lucrătoare în prealabil, autorității competente din statul membru în care este stabilit(ă). (2) Interdicțiile de la articolele 8 și 9 nu aduc atingere executării obligațiilor care decurg din contractele menționate la articolul 12 alineatul (1) litera (b) și la articolul 14 alineatul (1) litera (b), cu condiția ca aceste obligații să decurgă din contracte de prestări de servicii sau din contracte auxiliare necesare pentru executarea acestora și cu condiția ca executarea obligațiilor respective să fi fost autorizată în prealabil de către autoritatea competentă în cauză, iar statul membru respectiv să fi informat celelalte state membre și Comisia cu privire la intenția sa de a acorda o autorizație.”
6. Se introduc următoarele articole: „Articolul 10a (1) Se interzice vânzarea, furnizarea, transferul sau exportul, în mod direct sau indirect, al echipamentelor sau tehnologiilor navale cheie enumerate în anexa VIB, către orice persoană, entitate sau iranian, sau în scopul utilizării în Iran. (2) Anexa VIB cuprinde echipamentele navale esențiale sau tehnologia pentru construcția, întreținerea sau modernizarea navelor, inclusiv echipamentele sau tehnologia utilizată la construcția navelor petroliere. Articolul 10b (1) Se interzice: (a) furnizarea, în mod direct sau indirect, de asistență tehnică sau de servicii de brokeraj cu privire la echipamentele și tehnologiile-cheie enumerate în anexa VIB sau cu privire la furnizarea, producția, întreținerea și utilizarea produselor enumerate în anexa VIB, către orice persoană, entitate sau organism iranian, sau în scopul utilizării în Iran; (b) acordarea, în mod direct sau indirect, de finanțare sau de asistență financiară cu privire la echipamentele și tehnologiile-cheie enumerate în anexa VIB către orice persoană, entitate sau organism iranian, sau în scopul utilizării în Iran. Articolul 10c (1) Interdicțiile prevăzute la articolele 10a și 10b nu aduc atingere furnizării de echipamente navale esențiale și de tehnologie navelor care nu sunt deținute sau controlate de către o persoană, entitate sau organism iranian și care, într-o situație de forță majoră, au fost forțate să intre într-un port iranian sau în apele teritoriale iraniene. (2) Interdicțiile prevăzute la articolele 10a și 10b nu aduc atingere executării, până la 15 februarie 2013, a contractelor încheiate înainte de 22 decembrie 2012 sau a contractelor auxiliare necesare pentru executarea unor astfel de contracte.” Articolul 10d (1) Se interzice vânzarea, furnizarea, transferul sau exportul, în mod direct sau indirect, al produselor software astfel cum sunt enumerate în anexa VIIA, către orice persoană, entitate sau organism iranian, sau în scopul utilizării în Iran. (2) Anexa VIIA include produsele software pentru integrarea proceselor industriale, care prezintă interes pentru sectoarele industriale controlate în mod direct sau indirect de Corpul Gardienilor Revoluției Islamice sau pentru programul nuclear, militar sau de rachete balistice al Iranului. Articolul 10e (1) Se interzice: (a) furnizarea, în mod direct sau indirect, de asistență tehnică sau de servicii de brokeraj cu privire la produsele software enumerate în anexa VIIA sau cu privire la furnizarea, producția, întreținerea și utilizarea produselor enumerate în anexa VIIA către orice persoană, entitate sau organism iranian, sau în scopul utilizării în Iran. (b) acordarea, în mod direct sau indirect, de finanțare sau de asistență financiară cu privire la produsele software enumerate în anexa VIIA către orice persoană, entitate sau organism iranian, sau în scopul utilizării în Iran. Articolul 10f (1) Interdicțiile prevăzute la articolele 10d și 10e nu se aplică executării, până la 15 ianuarie 2013, a contractelor încheiate înainte de 22 decembrie 2012 sau a contractelor auxiliare necesare pentru executarea unor astfel de contracte.”
7. Articolul 12 alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text: „ Articolul 12 (1) Interdicțiile prevăzute la articolul 11 nu se aplică în cazul: (a) executării, până la 1 iulie 2012, a contractelor comerciale încheiate anterior datei de 23 ianuarie 2012 sau a contractelor auxiliare, necesare pentru executarea contractelor menționate; (b) executării contractelor încheiate anterior datei de 23 ianuarie 2012 sau a contractelor auxiliare necesare pentru executarea contractelor menționate, atunci când un astfel de contract prevede în mod expres faptul că furnizarea de țiței și de produse petroliere din Iran sau veniturile rezultate din furnizarea acestora servesc pentru rambursarea sumelor restante datorate persoanelor, entităților sau organismelor aflate sub jurisdicția statelor membre; (c) țițeiului sau produselor petroliere care au fost exportate din Iran anterior datei de 23 ianuarie 2012 sau în cazul în care exportul s-a realizat în conformitate cu litera (a), anterior sau la data de 1 iulie 2012; sau în cazul în care exportul s-a realizat în conformitate cu litera (b); (d) achiziționării de hidrocarburi produse și furnizate de o țară terță alta decât Iran, utilizate pentru propulsia navelor; (e) achiziționării de hidrocarburi utilizate pentru propulsia unei nave care a fost obligată să intre într-un port din Iran sau în apele teritoriale iraniene într-un caz de forță majoră, cu condiția ca persoana fizică sau juridică, entitatea sau organismul care dorește să execute contractul menționat la literele (a), (b) și (c) să fi notificat activitatea sau tranzacția, cu cel puțin 20 de zile lucrătoare în prealabil, autorității competente din statul membru în care este stabilit(ă).”
8. La articolul 14 alineatul (1), litera (c) se înlocuiește cu următorul text: „(c) produselor petrochimice care au fost exportate din Iran anterior datei de 23 ianuarie 2012 sau în cazul în care exportul s-a realizat în conformitate cu litera (a) la sau anterior datei de 1 mai 2012; sau în cazul în care exportul s-a realizat în conformitate cu litera (b),”.
9. Se introduce următorul articol: „Articolul 14a (1) Se interzice: (a) achiziționarea, transportul sau importul în Uniune de gaze naturale originare din Iran sau care au fost exportate din Iran; (b) schimbul de gaze naturale care provin din Iran sau au fost exportate din Iran; (c) furnizarea, în mod direct sau indirect, de servicii de brokeraj, de finanțare sau asistență financiară, inclusiv instrumente financiare derivate, precum și de servicii de asigurare și reasigurare și de servicii de brokeraj referitoare la asigurare și reasigurare, legate de activitățile menționate la literele (a) și (b). (2) Interdicțiile de la alineatul (1) nu se aplică: (a) gazelor naturale exportate din alt stat decât Iran în cazul în care gazul exportat a fost combinat cu gaz originar din Iran folosindu-se infrastructura altui stat decât Iran; (b) achiziționării gazelor naturale în Iran de către resortisanți ai statelor membre pentru scopuri civile, inclusiv încălzire sau electricitate pentru locuințe, sau pentru întreținerea misiunilor diplomatice; sau (c) executării contractelor de livrare în Uniune a gazelor naturale originare dintr-un stat altul decât Iran. (3) „Gaze naturale” înseamnă produsele enumerate în anexa IVA. (4) În sensul alineatului (1), „a schimba” înseamnă a face schimb de fluxuri de gaze naturale de origini diferite.”
10. Se introduc următoarele articole: „Articolul 15a (1) Se interzice vânzarea, furnizarea, transferul sau exportul de grafit și de metale în stare brută sau semifinită, astfel cum sunt enumerate în anexa VIIB, în mod direct sau indirect, către orice persoană, entitate sau organism iranian, sau în scopul utilizării în Iran; (2) Anexa VIIB include grafitul și metalele în stare brută sau semifinită, precum aluminiul și oțelul, care prezintă interes pentru sectoarele industriale controlate în mod direct sau indirect de Corpul Gardienilor Revoluției Islamice sau pentru programul nuclear, militar sau de rachete balistice al Iranului. (3) Interdicția prevăzută la alineatul (1) nu se aplică produselor enumerate în anexele I, II și III. Articolul 15b (1) Se interzice: (a) furnizarea, în mod direct sau indirect, de asistență tehnică sau de servicii de brokeraj cu privire la produsele enumerate în anexa VIIB sau cu privire la furnizarea, producția, întreținerea și utilizarea produselor enumerate în anexa VIIB către orice persoană, entitate sau organism iranian, sau în scopul utilizării în Iran; (b) acordarea, în mod direct sau indirect, de finanțare sau de asistență financiară cu privire la produsele enumerate în anexa VIIB către orice persoană, entitate sau organism iranian, sau în scopul utilizării în Iran. (2) Interdicțiile prevăzute la alineatul (1) nu se aplică produselor enumerate în anexele I, II și III. Articolul 15c Interdicțiile prevăzute la articolul 15a nu aduc atingere executării, până la 15 aprilie 2013, a contractelor încheiate înainte de 22 decembrie 2012 sau a contractelor auxiliare necesare pentru executarea unor astfel de contracte.”
11. Articolul 23 se modifică după cum urmează: (a) la alineatul (2), literele (c) și (d) se înlocuiesc cu următorul text: „(c) fiind un membru al Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (Islamic Revolutionary Guard Corps) sau o persoană juridică, o entitate sau un organism aflat în proprietatea sau sub controlul Corpului Gardienilor Revoluției Islamice sau al unuia sau mai multora dintre membrii săi, sau al persoanelor fizice sau juridice care acționează în numele lor sau care le furnizează acestora servicii de asigurări sau alte servicii esențiale; (d) fiind alte persoane, entități sau organisme care oferă sprijin, de exemplu sprijin material, logistic sau financiar, guvernului Iranului și entități deținute sau controlate de acestea, sau persoane și entități asociate cu acestea;”; (b) alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text: „(4) Fără a aduce atingere derogărilor prevăzute la articolele 24, 25, 26, 27, 28, 28a sau 29, se interzice furnizarea de servicii de comunicare financiară specializate, care sunt utilizate pentru a face schimb de date financiare, persoanelor fizice sau juridice, entităților sau organismelor enumerate în anexele VIII și IX.”
12. La articolul 25, litera (a) punctul (ii) se înlocuiește cu următorul text: „(ii) plata nu va contribui la o activitate interzisă în temeiul prezentului regulament. Dacă plata reprezintă o contravaloare pentru o activitate comercială care a fost deja efectuată și dacă autoritatea competentă a altui stat membru a confirmat în prealabil că activitatea nu era interzisă la momentul efectuării, se consideră, prima facie, că plata nu va contribui la o activitate interzisă; și”.
13. La articolul 26 alineatul (1), litera (a) se înlocuiește cu următorul text: „(a) autoritatea competentă în cauză a constatat că fondurile sau resursele economice sunt: (i) necesare pentru a acoperi nevoile de bază ale persoanelor prevăzute în listele din anexele VIII sau IX și ale membrilor familiilor acestora care se află în întreținerea lor, inclusiv cheltuielile pentru alimente, chirie sau rate ipotecare, medicamente sau tratamente medicale, impozite, prime de asigurare și facturi pentru serviciile utilitare; (ii) destinate exclusiv plății unor onorarii rezonabile și rambursării cheltuielilor suportate în legătură cu prestarea unor servicii juridice; (iii) destinate exclusiv plății unor taxe ori comisioane aferente serviciilor de păstrare sau gestionare curentă a fondurilor sau a resurselor economice înghețate; sau (iv) destinate exclusiv plății taxelor datorate în legătură cu retragerea pavilionului navelor; și”.
14. Articolul 28 se înlocuiește cu următorul text: „Articolul 28 Prin derogare de la articolul 23 alineatul (2), autoritățile competente pot autoriza, de asemenea, cu respectarea condițiilor pe care le consideră necesare: (a) deblocarea anumitor fonduri sau resurse economice înghețate ale Băncii Centrale a Iranului, după ce au constatat că fondurile sau resursele economice respective sunt necesare pentru a furniza instituțiilor de credit și financiare lichidități pentru finanțarea comerțului, sau pentru credite comerciale; sau (b) eliberarea anumitor fonduri sau resurse economice înghețate deținute de Banca Centrală a Iranului, după ce au constatat că fondurile sau resursele economice sunt necesare pentru rambursarea unei creanțe datorate în temeiul unui contract sau al unui acord încheiat de o persoană, entitate sau organism iranian înainte de 16 octombrie 2012, în cazul în care un astfel de contract sau acord prevede rambursarea sumelor datorate unor persoane, entități sau organisme aflate sub jurisdicția statelor membre; cu condiția ca statul membru în cauză să notifice celorlalte state membre și Comisiei, cu cel puțin zece zile lucrătoare înainte de acordarea autorizației, intenția sa de a acorda autorizația.”
15. Articolul 30 se înlocuiește cu următoarele articole: „Articolul 30 (1) Se interzice transferul de fonduri între, pe de o parte, instituțiile financiare și de credit care intră sub incidența prezentului regulament, astfel cum sunt definite la articolul 49, și, pe de altă parte: (a) instituții de credit și financiare și bureaux de change cu sediul în Iran; (b) sucursalele și filialele, atunci când intră sub incidența prezentului regulament, ale instituțiilor de credit și financiare, precum și ale bureaux de change cu sediul în Iran; (c) sucursalele și filialele, atunci când nu intră sub incidența prezentului regulament, ale instituțiilor de credit și financiare, precum și ale bureaux de change cu sediul în Iran; precum și (d) instituții de credit și financiare și bureaux de change care nu își au sediul în Iran, dar sunt controlate de persoane cu domiciliul în Iran sau de entități sau organisme cu sediul în Iran, cu excepția cazului în care astfel de transferuri intră în domeniul de aplicare al alineatului (2) și au fost prelucrate în conformitate cu alineatul (3). (2) Următoarele transferuri pot fi autorizate în conformitate cu alineatul (3): (a) transferuri privind alimente, asistență medicală, echipamente medicale sau în scopuri agricole sau umanitare; (b) transferuri privind sume de bani personale; (c) transferuri în legătură cu un anumit contract comercial, cu condiția ca un astfel de transfer să nu fie interzis în temeiul prezentului regulament; (d) transferuri privind misiuni diplomatice sau oficii consulare sau privind organizații internaționale care beneficiază de imunități în conformitate cu dreptul internațional, în măsura în care astfel de transferuri sunt destinate a fi utilizate pentru scopurile oficiale ale misiunilor diplomatice sau ale oficiilor consulare sau ale organizațiilor care beneficiază de imunități în conformitate cu dreptul internațional; (e) transferuri privind plățile efectuate pentru a satisface creanțele de către sau împotriva unei persoane, a unei entități sau a unui organism iranian, sau transferuri de aceeași natură, cu condiția ca acestea să nu contribuie la activitățile interzise în temeiul prezentului regulament, de la caz la caz, dacă statul membru în cauză a notificat celorlalte state membre și Comisiei, cu cel puțin zece zile înainte, intenția sa de a acorda o autorizație; (f) transferuri necesare pentru executarea obligațiilor rezultate din contractele menționate la articolul 12 alineatul (1) litera (b). (3) Transferurile de fonduri care pot fi autorizate în temeiul alineatului (2) se prelucrează după cum urmează: (a) transferurile datorate în cazul unor tranzacții privind alimente, asistență medicală, echipamente medicale sau în scopuri agricole sau umanitare, cu valoare mai mică de 100 000 EUR sau echivalentul în altă monedă, și transferurile datorate în cazul unor tranzacții privind transferurile de sume de bani personale, cu o valoare mai mică de 40 000 EUR sau echivalentul în altă monedă, se realizează fără autorizare prealabilă. Transferul se notifică în prealabil în scris autorităților competente din statul membru în cauză dacă are o valoare de cel puțin 10 000 EUR sau echivalentul în altă monedă; (b) transferurile datorate în cazul unor tranzacții privind alimente, asistență medicală, echipamente medicale sau în scopuri agricole sau umanitare, cu o valoare de cel puțin 100 000 EUR sau echivalentul în altă monedă, și transferurile datorate în cazul unor tranzacții privind transferurile de sume de bani personale, cu o valoare mai mare de cel puțin 40 000 EUR sau echivalentul în altă monedă, necesită autorizarea prealabilă din partea autorității competente din statul membru în cauză, în conformitate cu alineatul (2). Statele membre se informează reciproc în legătură cu orice autorizație acordată la intervale de trei luni; (c) orice alt transfer cu o valoare de cel puțin 10 000 EUR sau echivalentul în altă monedă necesită o autorizare prealabilă din partea autorității competente din statul membru în cauză, în conformitate cu alineatul (2). Statele membre se informează reciproc în legătură cu orice autorizație acordată la intervale de trei luni. (4) Transferurile de fonduri cu o valoare mai mică de 10 000 EUR sau echivalentul în altă monedă nu necesită autorizarea sau notificarea prealabilă. (5) Notificările și cererile de autorizare referitoare la transferul de fonduri către o entitate aflată sub incidența alineatului (1) literele (a)-(d) se adresează de către prestatorul de servicii de plată al plătitorului sau în numele acestuia, autorităților competente ale statelor membre în care este stabilit prestatorul de servicii de plată. Notificările și cererile de autorizare referitoare la transferul de fonduri de la o entitate aflată sub incidența alineatului (1) literele (a)-(d) se adresează de către prestatorul de servicii de plată al beneficiarului sau în numele acestuia, autorităților competente ale statelor membre în care este stabilit prestatorul de servicii de plată. Dacă prestatorul de servicii de plată al plătitorului sau al beneficiarului nu intră în domeniul de aplicare al prezentului regulament, notificările și cererile de autorizare se adresează, în cazul unui transfer către o entitate aflată sub incidența alineatului (1) literele (a)-(d), de către plătitor, iar în cazul unui transfer de la o entitate aflată sub incidența alineatului (1) literele (a)-(d), de către beneficiar, autorităților competente ale statului membru în care plătitorul sau, respectiv, beneficiarul este stabilit. (6) În cadrul activităților lor cu entitățile menționate la alineatul (1) literele (a)-(d) și pentru a preveni nerespectarea prezentului regulament, instituțiile de credit și financiare care intră în domeniul de aplicare al prezentului regulament exercită o vigilență sporită, după cum urmează: (a) exercită o vigilență continuă în ceea ce privește activitatea contabilă, în special prin programele lor privind precauția față de clienți; (b) solicită ca toate câmpurile de informații din instrucțiunile de plată care se referă la ordonatorul și la beneficiarul tranzacției în cauză să fie completate și refuză tranzacția în cazul în care informațiile cerute nu sunt furnizate; (c) păstrează toate înregistrările tranzacțiilor efectuate pentru o perioadă de cinci ani și le pune la dispoziția autorităților naționale, la cerere; (d) în cazul în care au motive legitime să suspecteze că activitățile cu instituțiile de credit și financiare pot încălca dispozițiile prezentului regulament, semnalează fără întârziere suspiciunile lor unității de informații financiare (FIU) sau altei autorități competente desemnate de statul membru în cauză, fără să se aducă atingere articolelor 5 și 23. FIU sau respectiva autoritate competentă servesc drept centru național de primire și analiză a declarațiilor privind tranzacțiile suspecte în legătură cu posibile încălcări ale prezentului regulament. FIU sau o altă autoritate competentă în acest domeniu are acces, în mod direct sau indirect, în timp util, la informațiile financiare, administrative și de aplicare a legii de care are nevoie pentru a-și îndeplini în mod corespunzător această atribuție, inclusiv la analiza informărilor privind tranzacțiile suspecte. Articolul 30a (1) Transferurile de fonduri către și de la o persoană, entitate sau organism iranian care nu intră în domeniul de aplicare al articolului 30 alineatul (1) se prelucrează după cum urmează: (a) transferurile datorate în cazul unor tranzacții privind alimente, asistență medicală, echipamente medicale sau în scopuri agricole sau umanitare se realizează fără autorizare prealabilă. Transferul se notifică în prealabil în scris autorității competente din statul membru în cauză dacă are o valoare de cel puțin 10 000 EUR sau echivalentul în altă monedă; (b) orice alt transfer cu o valoare mai mică de 40 000 EUR sau echivalentul în altă monedă se realizează fără autorizare prealabilă. Transferul se notifică în prealabil în scris autorității competente din statul membru în cauză dacă are o valoare de cel puțin 10 000 EUR sau echivalentul în altă monedă; (c) orice alt transfer cu o valoare de cel puțin 40 000 EUR sau echivalentul în altă monedă necesită o autorizare prealabilă din partea autorității competente din statului membru în cauză. Statele membre se informează reciproc în legătură cu orice autorizație respinsă la intervale de trei luni. (2) Transferurile de fonduri cu o valoare mai mică de 10 000 EUR sau echivalentul în altă monedă nu necesită autorizarea sau notificarea prealabilă. (3) Notificările și cererile de autorizare referitoare la transferul de fonduri sunt prelucrate după cum urmează: (a) în cazul transferurilor electronice de fonduri prelucrate de instituții de credit sau financiare: (i) notificările și cererile de autorizare referitoare la transferul de fonduri către o persoană, o entitate sau un organism iranian situat în afara Uniunii se adresează de către prestatorul de servicii de plată al plătitorului sau în numele acestuia, autorităților competente ale statului membru în care este stabilit prestatorul de servicii de plată; (ii) notificările și cererile de autorizare referitoare la transferurile de fonduri din partea unei persoane, a unei entități sau a unui organism iranian situat în afara Uniunii se adresează de către prestatorul de servicii de plată al beneficiarului sau în numele acestuia, autorităților competente ale statului membru în care este stabilit prestatorul de servicii de plată; (iii) dacă, în cazurile (i) și (ii), prestatorul de servicii de plată al plătitorului sau al beneficiarului nu intră sub incidența prezentului regulament, notificările și cererile de autorizare se adresează, în cazul unui transfer către o persoană, o entitate sau un organism iranian, de către plătitor, iar în cazul unui transfer de la o persoană, o entitate sau un organism iranian, de către beneficiar autorităților competente din statul membru în care este rezident plătitorul sau respectiv beneficiarul; (iv) notificările și cererile de autorizare referitoare la transferurile de fonduri către o persoană, o entitate sau un organism iranian situat în Uniune se adresează de către prestatorul de servicii de plată al beneficiarului sau în numele acestuia, autorităților competente ale statelor membre în care este stabilit prestatorul de servicii de plată; (v) notificările și cererile de autorizare referitoare la transferurile de fonduri din partea unei persoane, a unei entități sau a unui organism iranian situat în Uniune se adresează de către prestatorul de servicii de plată al plătitorului sau în numele acestuia autorităților competente ale statelor membre în care este stabilit prestatorul de servicii de plată; (vi) dacă, în cazurile (iv) și (v), prestatorul de servicii de plată al plătitorului sau al beneficiarului nu intră sub incidența prezentului regulament, notificările și cererile de autorizare se adresează, în cazul unui transfer către o persoană, o entitate sau un organism iranian, de către plătitor, iar în cazul unui transfer de la o persoană, o entitate sau un organism iranian, de către beneficiar autorităților competente din statul membru în care este rezident plătitorul sau respectiv beneficiarul; (vii) în ceea ce privește un transfer de fonduri către sau de la o persoană, o entitate sau un organism iranian în cadrul căruia nici plătitorul, nici beneficiarul, nici prestatorii respectivi de servicii de plată ai acestora nu intră sub incidența prezentului regulament, însă în cadrul căruia un prestator de servicii de plată care intră sub incidența prezentului regulament acționează ca intermediar, atunci acel prestator de servicii de plată trebuie să îndeplinească obligația de a notifica sau de a solicita o autorizare, după caz, în cazul în care știe sau are motive legitime să suspecteze că transferul se face către sau de la o persoană, entitate sau organism iranian. Atunci când mai mulți prestatori de servicii de plată acționează ca intermediari, numai primul prestator de servicii de plată care prelucrează transferul are obligația de a respecta obligația de a notifica sau de a solicita autorizarea, după caz. Orice notificare sau cerere de autorizare trebuie adresată autorităților competente ale statului membru în care este stabilit prestatorul de servicii de plată; (viii) în cazul în care mai mulți prestatori de servicii de plată sunt implicați într-o serie de transferuri de fonduri legate între ele, transferurile în cadrul Uniunii includ o trimitere la autorizația acordată în temeiul prezentului articol; (b) în cazul transferurilor de fonduri efectuate prin alte mijloace decât cele electronice, notificările și cererile de autorizare referitoare la transferul de fonduri se prelucrează după cum urmează: (i) notificările și cererile de autorizare referitoare la transferurile către o persoană, o entitate sau un organism iranian se adresează de către plătitor autorităților competente ale statului membru în care își are reședința plătitorul; (ii) notificările și cererile de autorizare referitoare la transferurile din partea unei persoană, a unei entități sau a unui organism iranian se adresează de către beneficiar autorităților competente ale statului membru în care își are reședința beneficiarul. Articolul 30b (1) În cazul în care a fost acordată o autorizație în conformitate cu articolele 24, 25, 26, 27, 28 sau 28a, articolele 30 și 30a nu se aplică. Cerința de autorizare a transferurilor de fonduri în conformitate cu articolul 30 alineatul (3) literele (b) și (c) nu aduce atingere executării transferurilor de fonduri notificate în avans autorității competente sau autorizate de aceasta înainte de 22 decembrie 2012. Astfel de transferuri de fonduri se execută înainte de 15 aprilie 2013. Articolele 30 și 30a nu se aplică cu privire la transferurile de fonduri prevăzute la articolul 29. (2) Articolul (30) alineatul (3) și articolul 30a alineatul (1) se aplică indiferent dacă transferul fondurilor este efectuat în cadrul unei singure tranzacții sau în cadrul mai multor tranzacții care par să aibă legătură între ele. În sensul prezentului regulament, «tranzacțiile care par să aibă legătură între ele» includ: (a) o serie de transferuri consecutive de la sau către aceeași instituție finanicară sau de credit care intră sub incidența articolului 30 alineatul (1) literele (a)-(d) sau de la sau către aceeași persoană, entitate sau organism iranian, în legătură cu o obligație unică de transfer de fonduri, în cazul în care fiecare transfer individual se situează sub pragul relevant stabilit la articolele 30 și 30a, dar, luate împreună, îndeplinesc criteriile pentru notificare sau autorizare; sau (b) un lanț de transferuri care implică diferiți prestatori de servicii de plată sau persoane fizice ori juridice, care îndeplinește o obligație unică de a realiza un transfer de fonduri. (3) În sensul articolului (30) alineatul (3) literele (b) și (c) și al articolului 30a alineatul (1) litera (c), autoritățile competente acordă autorizația, în condițiile pe care le consideră adecvate, cu excepția cazului în care au motive întemeiate pentru a stabili că transferul de fonduri pentru care se solicită autorizația ar încălca una dintre interdicțiile sau obligațiile din prezentul regulament. Autoritatea competentă poate percepe o taxă pentru evaluarea cererilor de autorizare. (4) În sensul articolului 30a alineatul (1) litera (c), se consideră că autorizația este acordată în cazul în care o autoritate competentă a primit o solicitare scrisă pentru eliberarea unei autorizații și nu a formulat, în termen de patru săptămâni, obiecții scrise cu privire la transferul de fonduri. În cazul în care au fost formulate obiecții din cauza unei anchete aflate în desfășurare, autoritatea competentă declară acest lucru și comunică decizia adoptată în cel mai scurt timp. Autoritățile competente au acces, în mod direct sau indirect, în timp util, la informațiile financiare, administrative și referitoare la aplicarea legii de care au nevoie pentru desfășurarea anchetei. (5) Persoanele, entitățile sau organismele următoare nu intră sub incidența articolelor 30 și 30a: (a) persoanele, entitățile sau organismele care doar convertesc documentele pe suport de hârtie în date în format electronic și care acționează pe baza unui contract încheiat cu o instituție de credit sau cu o instituție financiară; (b) persoanele, entitățile sau organismele care furnizează instituțiilor de credit sau celor financiare doar sisteme de mesaje sau alte sisteme de suport pentru transmiterea de fonduri; sau (c) persoanele, entitățile sau organismele care furnizează instituțiilor de credit sau celor financiare doar sisteme de compensare și decontare.”
16. Articolul 31 se înlocuiește cu următorul text: „Articolul 31 (1) Sucursalele și filialele, care intră sub incidența prezentului regulament astfel cum este definit la articolul 49, ale instituțiilor de credit și financiare cu sediul în Iran notifică autorității competente a statului membru în care sunt stabilite toate transferurile de fonduri efectuate sau primite de acestea, numele părților, valoarea și data tranzacțiilor, în termen de cinci zile lucrătoare de la data efectuării sau de la data primirii transferului de fonduri. În cazul în care există informații disponibile, notificarea trebuie să precizeze natura tranzacției și, după caz, natura produselor care fac obiectul tranzacției și, în special, să precizeze dacă este vorba de produse care figurează în anexele I, II, III, IV, IVA, V, VI, VIA, VIB, VII, VIIA sau VIIB la prezentul regulament și, în cazul în care exportul acestora face obiectul unei autorizații, să precizeze numărul licenței acordate. (2) Sub rezerva modalităților stabilite pentru schimbul de informații și în conformitate cu acestea, autoritățile competente notificate transmit fără întârziere informațiile privind notificările menționate la alineatul (1), în funcție de necesități, autorităților competente ale celorlalte state membre în care sunt stabilite contrapărțile la aceste tranzacții, astfel încât să se evite efectuarea oricărei tranzacții care ar putea contribui la desfășurarea de activități nucleare care prezintă un risc de proliferare sau la dezvoltarea vectorilor purtători de arme nucleare.”
17. Articolul 32 se elimină.
18. La articolele 33 și 34, trimiterile la articolul 32 alineatul (2) se înlocuiesc cu trimiteri la articolul 30 alineatul (1).
19. Se introduc următoarele articole: „Articolul 37a (1) Se interzice prestarea următoarelor servicii în ceea ce privește petrolierele și navele de marfă care arborează pavilionul Republicii Islamice Iran sau care se află în proprietatea, sunt navlosite sau sunt exploatate, în mod direct sau indirect, de către o persoană, entitate sau organism iranian: (a) furnizarea serviciilor de clasificare de orice natură, inclusiv, dar fără a se limita la: (i) producția și aplicarea normelor de clasificare sau a specificațiilor tehnice referitoare la proiectarea, construcția, echipamentul și întreținerea navelor, precum și a sistemelor de gestiune la bord; (ii) realizarea de controale și de inspecții în conformitate cu normele și procedurile de clasificare, (iii) atribuirea unui simbol de clasă și emiterea, aprobarea sau reînnoirea certificatelor de conformitate cu normele sau specificațiile de clasificare; (b) supravegherea și participarea în cadrul proiectării, construcției și reparării navelor și a părților acestora, inclusiv a blocurilor, elementelor, mașinilor, instalațiilor electrice și instalațiilor de control, precum și asistența tehnică, finanțarea sau asistența financiară aferentă; (c) inspectarea, testarea și certificarea echipamentului marin, a materialelor și a componentelor, precum și supravegherea instalării la bord și supravegherea integrării sistemului; (d) efectuarea de controale, inspecții, audituri și vizite și eliberarea, reînnoirea sau aprobarea certificatelor relevante și a documentelor de conformitate, în numele administrației statului de pavilion, în conformitate cu Convenția internațională din 1974 pentru ocrotirea vieții omenești pe mare, cu modificările ulterioare (SOLAS 1974) și Protocolul din 1988 la aceasta; Convenția internațională din 1973 privind prevenirea poluării de către nave, astfel cum a fost modificată de Protocolul din 1978 referitor la aceasta, cu modificările ulterioare (MARPOL 73/78); Convenția privind regulamentul internațional din 1972 pentru prevenirea abordajelor pe mare, cu modificările ulterioare (COLREG 1972); Convenția internațională din 1966 privind liniile de încărcare (LL 1966) și Protocolul din 1988 la aceasta; Convenția internațională din 1978 privind standardele de pregătire a navigatorilor, de brevetare și de efectuare a serviciului de cart, cu modificările ulterioare (STCW); și Convenția internațională din 1969 privind măsurarea tonajului navelor (TONNAGE 1969). (2) Interdicția de la alineatul (1) se aplică de la 15 ianuarie 2013. Articolul 37b (1) Se interzice punerea la dispoziție de nave concepute pentru transportul sau depozitarea petrolului și a produselor petrochimice: (i) către orice persoană, entitate sau organism iranian; sau (ii) către orice persoană, entitate sau organism, cu excepția cazului în care furnizorii de nave au luat măsuri corespunzătoare pentru a preveni ca navele să fie utilizate pentru a transporta sau stoca produse petroliere sau petrochimice care provin din Iran sau au fost exportate din Iran. (2) Interdicția de la alineatul (1) nu aduce atingere executării obligațiilor care decurg din contractele și contractele auxiliare menționate la articolul 12 alineatul (1) literele (b) și (c) și la articolul 14 alineatul (1) literele (b) și (c), cu condiția ca importul și transportul țițeiului, a produselor petroliere sau petrochimice au fost notificate autorității competente în conformitate cu articolul 12 alineatul (1) sau cu articolul 14 alineatul (1).”
20. Articolul 41 se înlocuiește cu următorul text: „Articolul 41 Se interzice participarea, cu bună știință și intenționat, la activitățile care au ca obiect sau ca efect sustragerea de la măsurile menționate la articolul 2, articolul 5 alineatul (1), articolele 8, 9, 10a, 10b, 10d, 10e, 11, 13, 14a, 15a, 15b, 17, 22, 23, 30, 30a, 34, 35, 37a sau 37b.”
21. Articolul 43 alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text: „(3) Statul membru în cauză notifică celorlalte state membre și Comisiei, cu cel puțin zece zile lucrătoare înainte de autorizare, decizia sa menționată la alineatul (1) și intenția sa de a acorda autorizația. În cazul în care în Uniune există o amenințare asupra mediului și/sau asupra sănătății și siguranței lucrătorilor din Uniune care necesită o acțiune urgentă, statul membru în cauză poate acorda o autorizație fără notificare prealabilă și informează celelalte state membre și Comisia în termen de trei zile lucrătoare după acordarea autorizației.”
22. Se introduce următorul articol: „Articolul 43a (1) Prin derogare de la articolele 8 și 9, articolul 17 alineatul (1) în ceea ce privește o persoană, entitate sau organism iranian menționat la articolul 17 alineatul (2) litera (b), articolul 23 alineatele (2) și (3), în măsura în care se referă la persoane, entități sau organisme incluse în lista din anexa IX, articolele 30 și 35, autoritățile competente ale unui stat membru pot autoriza, în condițiile pe care le consideră adecvate, activitățile legate de explorarea sau exploatarea hidrocarburilor în cadrul Uniunii, întreprinse în baza unei licențe pentru desfășurarea activității de explorare sau exploatare emise de un stat membru unei persoane, entități sau organism inclus în anexa IX, dacă se respectă următoarele condiții: (a) licența pentru explorarea sau exploatarea de hidrocarburi în interiorul Uniunii a fost emisă înainte de data la care s-a desemnat persoana, entitatea sau organismul menționat în anexa IX; și (b) autorizația este necesară pentru a se evita sau remedia orice daune aduse mediului în Uniune sau pentru a se preveni distrugerea permanentă a valorii licenței, inclusiv prin securizarea conductei și a infrastructurii folosite în legătură cu activitatea care face obiectul licenței, cu titlu temporar. O astfel de autorizație oate include măsuri luate în conformitate cu legislația națională. 2. Derogarea prevăzută la alineatul (1) se acordă exclusiv pentru perioada necesară și valabilitatea acesteia nu depășește perioada de valabilitate a licenței emise persoanei, entității sau organismului menționat la anexa IX. În cazul în care autoritatea competentă consideră că este necesară subrogarea la contracte sau prevederea de indemnizații, perioada de valabilitate a derogării nu depășește 5 ani. 3. Statul membru în cauză notifică celorlalte state membre și Comisiei, cu cel puțin 10 zile lucrătoare înainte de autorizare, intenția sa de a acorda autorizația. În cazul unei amenințări asupra mediului în Uniune care necesită o acțiune urgentă pentru prevenirea daunelor asupra mediului, statul membru în cauză poate acorda o autorizație fără o notificare prealabilă și informează celelalte state membre și Comisia în termen de trei zile lucrătoare de la acordarea autorizației.”
23. În titlul anexei X se include o trimitere la articolul 43a.
24. La articolul 45, litera (b) se înlocuiește cu următorul text: „(b) modifică anexele III, IV, IVA, V, VI, VIA, VIB, VII, VIIA, VIIB și X pe baza informațiilor furnizate de statele membre.”
25. Anexa I se înlocuiește cu textul prevăzut în anexa I la prezentul regulament.
26. Textul prevăzut în anexa II la prezentul regulament se introduce ca anexa IVA.
27. Textul prevăzut în anexa III la prezentul regulament se introduce ca anexa VIA.
28. Textul prevăzut în anexa IV la prezentul regulament se introduce ca anexa VIB.
29. Textul prevăzut în anexa V la prezentul regulament se introduce ca anexa VIIA.
30. Textul prevăzut în anexa VI la prezentul regulament se introduce ca anexa VIIB.