Recitale
(1) În conformitate cu Convenția Organizației Națiunilor Unite asupra dreptului mării din 10 decembrie 1982 („UNCLOS”) și cu Acordul Organizației Națiunilor Unite de punere în aplicare a dispozițiilor Convenției Organizației Națiunilor Unite asupra dreptului mării din 10 decembrie 1982 referitoare la conservarea și gestionarea populațiilor transzonale și a stocurilor de pești mari migratori din 4 august 1995 („UNFSA”), gestionarea anumitor populații transzonale și stocuri comune de pești mari migratori necesită cooperarea tuturor țărilor în ale căror ape apar stocurile respective (statele de coastă) și a țărilor ale căror flote exploatează stocurile respective (statele care pescuiesc). Această cooperare poate fi stabilită în cadrul organizațiilor regionale de gestionare a pescuitului (ORGP) sau, în cazul în care ORGP nu au nicio competență privind stocul în cauză, prin intermediul unor înțelegeri ad-hoc între țările care au un interes cu privire la sectorul pescuitului.
(2) În cazul în care o țară terță care are un interes cu privire la activitățile de pescuit care implică un stoc de interes comun pentru țara respectivă și pentru Uniune permite, fără să țină seama în mod corespunzător de practicile de pescuit existente sau de drepturile, obligațiile și interesele altor țări și ale Uniunii, activități de pescuit care pun în pericol durabilitatea stocului respectiv și nu cooperează cu alte țări și cu Uniunea în gestionarea acestuia, ar trebui adoptate măsuri speciale pentru a încuraja țara respectivă să contribuie la conservarea stocului respectiv.
(3) Stocurile de pește ar trebui considerate a fi în stare nedurabilă atunci când nu sunt menținute constant la sau peste nivelurile care permit obținerea unei producții maxime durabile sau, dacă aceste niveluri nu pot fi estimate, atunci când stocurile nu sunt menținute constant în limitele de securitate biologică.
(4) Este necesar să se definească condițiile în care o țară poate fi considerată drept o țară care permite pescuitul nedurabil și poate fi supusă măsurilor prevăzute în prezentul regulament, inclusiv procesul de acordare, pentru țările în cauză, a dreptului de a fi audiate și a oportunității de a adopta acțiuni corective.
(5) În plus, este necesar să se definească tipul de măsuri care pot fi luate cu privire la țările care permit pescuitul nedurabil și să se stabilească condițiile generale pentru adoptarea unor astfel de măsuri, astfel încât acestea să se bazeze pe criterii obiective și să fie echitabile, eficiente din punctul de vedere al costurilor și compatibile cu dreptul internațional, în special cu Acordul de instituire a Organizației Mondiale a Comerțului.
(6) Aceste măsuri ar trebui să urmărească eliminarea stimulentelor pentru țările care permit pescuitul nedurabil din stocul de interes comun. Acest lucru se poate obține, între altele, prin restricționarea importului de produse din pește capturat de navele care pescuiesc dintr-un stoc de interes comun aflat sub controlul țării care permite pescuitul nedurabil, prin limitarea accesului la porturi al acestor nave sau prin evitarea utilizării navelor sau echipamentelor de pescuit ale Uniunii pentru pescuitul din stocul de interes comun aflat sub controlul țării care permite pescuitul nedurabil.
(7) Pentru a garanta eficiența și coerența acțiunii Uniunii în vederea conservării stocurilor de pește, este important ca măsurile prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1005/2008 al Consiliului din 29 septembrie 2008 de instituire a unui sistem comunitar pentru prevenirea, descurajarea și eliminarea pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat (3) să fie luate în considerare.
(8) Pentru a garanta că măsurile adoptate împotriva unei țări în temeiul prezentului regulament respectă mediul și sunt eficiente, proporționale și compatibile cu normele internaționale, este necesar ca adoptarea unor astfel de măsuri să fie precedată de o evaluare a efectelor de mediu, comerciale, economice și sociale preconizate ale acestora.
(9) Dacă măsurile adoptate împotriva unei țări în temeiul prezentului regulament sunt ineficiente, iar țara respectivă continuă să fie considerată o țară care permite pescuitul nedurabil, se pot adopta măsuri suplimentare în conformitate cu prezentul regulament.
(10) Ar trebui ca măsurile adoptate împotriva unei țări în temeiul prezentului regulament să nu se mai aplice în cazul în care țara care permite pescuitul nedurabil a adoptat măsurile necesare pentru contribuția sa la conservarea stocului de interes comun.
(11) Pentru a se asigura condiții uniforme de punere în aplicare a prezentului regulament, ar trebui să se confere Comisiei competențe de executare pentru a identifica țările care permit pescuitul nedurabil, pentru a adopta măsuri cu privire la aceste țări terțe și pentru a decide dacă măsurile adoptate ar trebui să nu se mai aplice. Ar trebui ca aceste competențe să fie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (4).
(12) Comisia ar trebui să adopte acte de punere în aplicare cu aplicabilitate imediată atunci când există motive de maximă urgență care impun acest lucru, în cazuri justificate în mod corespunzător, referitoare la încetarea aplicării măsurilor adoptate în temeiul prezentului regulament,