Recitale
(1) Regulamentul (CE) nr. 994/98 autorizează Comisia să stabilească printr-un regulament un plafon sub care se consideră că măsurile de ajutor nu îndeplinesc toate criteriile prevăzute la articolul 107 alineatul (1) din tratat și, prin urmare, în cazul acestora nu se aplică procedura de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat.
(2) Pe baza acestui regulament, Comisia a adoptat, în special, Regulamentul (CE) nr. 1998/2006 din 15 decembrie 2006 privind aplicarea articolelor 87 și 88 din tratat ajutoarelor de minimis (3), care stabilește un plafon de minimis general de 200 000 EUR per beneficiar pentru o perioadă de trei ani fiscali.
(3) Experiența Comisiei în aplicarea normelor privind ajutoarele de stat acordate întreprinderilor care prestează servicii de interes economic general în sensul articolului 106 alineatul (2) din tratat a arătat că plafonul sub care avantajele acordate unor astfel de întreprinderi nu sunt susceptibile să afecteze schimburile comerciale dintre statele membre și/sau să denatureze concurența sau să amenințe denaturarea acesteia poate, în anumite cazuri, să difere de plafonul de minimis general stabilit în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1998/2006. Într-adevăr, cel puțin o parte din aceste avantaje sunt susceptibile să constituie compensații pentru costurile suplimentare legate de prestarea unor servicii de interes economic general. În plus, multe activități calificate drept prestări de servicii de interes economic general se desfășoară pe un teritoriu limitat. Prin urmare, este necesară adoptarea, în paralel cu Regulamentul (CE) nr. 1998/2006, a unui regulament care să conțină norme de minimis specifice pentru întreprinderile care prestează servicii de interes economic general. Ar trebui stabilit un plafon pentru valoarea ajutoarelor de minimis pe care fiecare întreprindere le poate primi de-a lungul unei anumite perioade de timp.
(4) Având în vedere experiența Comisiei, ar trebui să se considere că ajutoarele acordate întreprinderilor care prestează un serviciu de interes economic general nu afectează schimburile comerciale dintre statele membre și/sau nu denaturează sau nu sunt susceptibile să denatureze concurența, cu condiția ca valoarea totală a ajutoarelor acordate pentru prestarea unor servicii de interes economic general primite de întreprinderea beneficiară să nu depășească 500 000 EUR pentru o perioadă de trei ani fiscali. Având în vedere evoluția sectorului de transport rutier de călători și faptul că serviciile de interes economic general din acest domeniu au un caracter pronunțat local, nu este adecvată aplicarea unui plafon mai scăzut pentru acest sector și ar trebui să se aplice plafonul de 500 000 EUR.
(5) Anii care urmează să fie luați în considerare pentru a determina dacă este respectat plafonul respectiv ar trebui să fie anii fiscali utilizați în scop fiscal de întreprinderea din statul membru în cauză. Perioada relevantă de trei ani ar trebui evaluată în mod continuu, astfel încât, pentru fiecare nouă acordare de ajutoare de minimis, trebuie determinată valoarea totală a ajutoarelor de minimis acordate în anul fiscal în cauză, precum și în ultimii doi ani fiscali. Ajutoarele acordate de un stat membru ar trebui luate în considerare în acest scop, chiar și atunci când sunt finanțate integral sau parțial din resurse care provin din partea Uniunii. Împărțirea măsurilor privind ajutoarele care depășesc plafonul de minimis în mai multe părți mai mici care să se încadreze în domeniul de aplicare a prezentului regulament nu ar trebui să fie posibilă.
(6) Prezentul regulament ar trebui să se aplice numai în cazul ajutoarelor acordate pentru prestarea unui serviciu de interes economic general. Prin urmare, întreprinderii beneficiare ar trebui să îi fie încredințată în scris prestarea serviciului de interes economic general pentru care se acordă ajutoarele. Deși actul de atribuire ar trebui să informeze întreprinderea cu privire la serviciul de interes economic general pentru care se acordă ajutoarele, acesta nu trebuie să conțină în mod obligatoriu toate informațiile detaliate, astfel cum se prevede în Decizia 2012/21/UE a Comisiei din 20 decembrie 2011 privind aplicarea articolului 106 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene în cazul ajutoarele de stat sub formă de compensații pentru obligația de serviciu public acordate anumitor întreprinderi cărora le-a fost încredințată prestarea unui serviciu de interes economic general (4).
(7) Având în vedere normele speciale care se aplică în sectoarele producției primare de produse agricole, ale pescuitului, acvaculturii și transportului rutier de mărfuri, faptul că întreprinderilor din aceste sectoare li se încredințează rareori prestarea de servicii de interes economic general, precum și riscul ca în aceste sectoare ajutoarele care au valori mai mici decât plafonul stabilit în prezentul regulament să poată îndeplini criteriile prevăzute la articolul 107 alineatul (1) din tratat, prezentul regulament nu ar trebui să se aplice sectoarelor respective. Cu toate acestea, în cazul în care întreprinderile își desfășoară activitatea atât în sectoarele producției primare de produse agricole, ale pescuitului, acvaculturii sau transportului rutier de mărfuri, cât și în alte sectoare sau activități, prezentul regulament ar trebui să se aplice acestor alte sectoare sau activități (de exemplu, colectarea deșeurilor în mare), cu condiția ca statele membre să se asigure că activitățile desfășurate în sectoarele excluse nu beneficiază de ajutoare de minimis în temeiul prezentului regulament, prin mijloace corespunzătoare, precum separarea activităților sau o distincție între costuri. Statele membre își pot îndeplini această obligație, în special prin limitarea valorii ajutoarelor de minimis la compensarea costurilor implicate de prestarea serviciului, inclusiv un profit rezonabil. Prezentul regulament nu ar trebui să se aplice sectorului cărbunelui, având în vedere caracteristicile speciale ale acestuia, precum și faptul că întreprinderilor din acest sector li se încredințează rareori prestarea de servicii de interes economic general.
(8) Având în vedere similaritățile dintre prelucrarea și comercializarea produselor agricole, pe de o parte, și a produselor neagricole, pe de altă parte, prezentul regulament ar trebui să se aplice prelucrării și comercializării produselor agricole, cu condiția îndeplinirii anumitor condiții. Nici activitățile care se desfășoară în exploatațiile agricole, necesare în vederea pregătirii unui produs pentru prima vânzare, precum recoltarea, secerișul și treieratul cerealelor sau ambalarea ouălor și nici prima vânzare către revânzători sau operatori nu ar trebui considerate, în acest sens, activități de prelucrare sau de comercializare.
(9) Curtea de Justiție a stabilit (5) că, întrucât Uniunea a legiferat instituirea unei organizări comune a pieței într-un anumit sector agricol, statele membre sunt obligate să se abțină de la adoptarea oricăror măsuri care ar putea aduce atingere sau ar constitui excepții de la aceasta. Din acest motiv, prezentul regulament nu ar trebui să se aplice ajutoarelor a căror valoare este stabilită pe baza prețului sau a cantității de produse cumpărate sau introduse pe piață. De asemenea, prezentul regulament nu ar trebui să se aplice nici măsurilor de sprijin de minimis care sunt subordonate unei obligații de împărțire a ajutorului cu producătorii primari.
(10) Prezentul regulament nu ar trebui să se aplice ajutoarelor de minimis la export sau ajutoarelor de minimis care favorizează produsele naționale față de cele importate.
(11) Prezentul regulament nu ar trebui să se aplice întreprinderilor aflate în dificultate în sensul Liniilor directoare comunitare privind ajutorul de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor aflate în dificultate (6), întrucât nu este adecvat să se acorde ajutoare de exploatare întreprinderilor aflate în dificultate dacă aceste ajutoare nu fac parte dintr-un concept de restructurare și întrucât există dificultăți legate de determinarea echivalentului subvenție brută al ajutorului acordat acestui tip de întreprinderi.
(12) În conformitate cu principiile care reglementează ajutoarele aflate sub incidența articolului 107 alineatul (1) din tratat, ar trebui să se considere că se acordă ajutoare de minimis în momentul în care întreprinderea obține dreptul legal de a primi ajutorul, în temeiul regimului juridic național aplicabil.
(13) Pentru a evita eludarea intensităților maxime ale ajutoarelor prevăzute de diferite instrumente ale Uniunii, ajutoarele de minimis nu ar trebui să fie cumulate cu ajutoare de stat în legătură cu aceleași costuri eligibile, în cazul în care respectiva cumulare ar avea ca rezultat o intensitate a ajutorului mai mare decât cea prevăzută pentru condițiile specifice ale fiecărui caz de către un regulament de exceptare pe categorii sau de o decizie adoptată de Comisie.
(14) Prezentul regulament nu ar trebui să restricționeze aplicarea Regulamentului (CE) nr. 1998/2006 în cazul întreprinderilor care prestează servicii de interes economic general. Statele membre ar trebui să dispună în continuare de libertatea de a se baza fie pe prezentul regulament, fie pe Regulamentul (CE) nr. 1998/2006 în ceea ce privește ajutoarele acordate pentru prestarea unor servicii de interes economic general.
(15) În hotărârea Altmark (7), Curtea de Justiție a identificat o serie de condiții care trebuie îndeplinite astfel încât compensațiile acordate pentru prestarea unui serviciu de interes economic general să nu constituie ajutoare de stat. Aceste condiții asigură că acele compensații limitate la costurile nete suportate de întreprinderile eficiente pentru prestarea unui serviciu de interes economic general nu constituie ajutoare de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din tratat. Compensațiile care depășesc costurile nete în cauză constituie un ajutor de stat care poate fi declarat compatibil în baza normelor aplicabile ale Uniunii. Pentru a evita aplicarea prezentului regulament pentru a eluda condițiile identificate în hotărârea Altmark și pentru a evita ca ajutoarele de minimis acordate în conformitate cu prezentul regulament să afecteze schimburile comerciale din cauza cumulării cu alte compensații pentru același serviciu de interes economic general, ajutoarele de minimis acordate în temeiul prezentului regulament nu ar trebui să fie cumulate cu nicio altă compensație pentru același serviciu, indiferent dacă acestea constituie sau nu ajutor de stat în termenii hotărârii Altmark sau ajutor de stat compatibil în temeiul Deciziei 2012/21/UE sau al Comunicării Comisiei — Cadrul Uniunii Europene pentru ajutoarele de stat sub forma compensațiilor pentru obligația de serviciu public (2011) (8). Prin urmare, prezentul regulament nu ar trebui să se aplice în cazul compensațiilor primite pentru prestarea unui serviciu de interes economic general pentru care sunt acordate și alte tipuri de compensații, cu excepția cazului în care celelalte compensații constituie ajutoare de minimis în conformitate cu alte regulamente de minimis și sunt respectate normele privind cumularea prevăzute în prezentul regulament.
(16) În vederea asigurării transparenței, a egalității de tratament și a aplicării corecte a plafonului de minimis, toate statele membre ar trebui să aplice aceeași metodă de calcul. Pentru a facilita acest calcul și în conformitate cu practica actuală de aplicare a normei de minimis, sumele reprezentând ajutoare care nu iau forma unei subvenții în numerar ar trebui convertite în echivalent subvenție brută. Calcularea echivalentului subvenție al altor tipuri de ajutoare transparente decât granturile și ajutoarele care pot fi plătite în mai multe tranșe necesită folosirea ratelor practicate pe piață în vigoare la data acordării ajutoarelor. În vederea aplicării uniforme, transparente și simple a normelor privind ajutoarele de stat, ratele practicate pe piață în sensul prezentului regulament ar trebui considerate ratele de referință, astfel cum sunt prevăzute în prezent în Comunicarea Comisiei privind revizuirea metodei de stabilire a ratelor de referință și de scont (9).
(17) În vederea asigurării transparenței, a egalității de tratament și a unei monitorizări eficiente, prezentul regulament nu ar trebui să se aplice decât ajutoarelor de minimis care sunt transparente. Ajutoarele transparente sunt acele ajutoare pentru care este posibilă calcularea cu exactitate a echivalentului subvenție brută ex ante, fără a fi necesară efectuarea unei evaluări a riscurilor. Un astfel de calcul precis poate fi realizat, de exemplu, în ceea ce privește granturile, subvenționarea dobânzii și scutirile fiscale plafonate. Ajutoarele sub formă de injecții de capital nu ar trebui considerate ajutoare de minimis transparente decât în cazul în care suma totală a injecției de capital public este mai mică decât plafonul de minimis. Ajutoarele sub formă de măsuri de capital de risc, astfel cum au fost indicate în Orientările comunitare privind ajutorul de stat pentru promovarea investițiilor cu capital de risc în întreprinderile mici și mijlocii (10) nu ar trebui considerate ajutoare de minimis transparente decât în cazul în care în cadrul schemei respective de capital de risc se furnizează capital fiecărei întreprinderi-țintă numai până la limita plafonului de minimis. Ajutoarele sub formă de împrumuturi ar trebui considerate ajutoare de minimis transparente atunci când echivalentul subvenție brută a fost calculat pe baza ratelor dobânzii practicate pe piață în vigoare la data acordării ajutoarelor.
(18) Este necesar să se ofere securitate juridică schemelor de garanții care nu ar putea afecta schimburile comerciale și denatura concurența și pentru care există suficiente date disponibile pentru a evalua în mod fiabil posibilele efecte. Prin urmare, prezentul regulament ar trebui să transpună plafonul de minimis de 500 000 EUR într-un plafon specific garanției, pe baza sumei garantate a împrumutului individual acordat în temeiul acestei garanții. Acest plafon specific ar trebui calculat pe baza unei metodologii de evaluare a valorii ajutorului de stat incluse în schemele de garanții care reglementează împrumuturile acordate întreprinderilor viabile. Metodologia și datele utilizate pentru calcularea plafonului specific garanției ar trebui să excludă întreprinderile aflate în dificultate la care se referă Liniile directoare comunitare privind ajutorul de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor aflate în dificultate. Prin urmare, acest plafon specific nu ar trebui să se aplice ajutoarelor individuale acordate în afara obiectului unei scheme de garanții, ajutoarelor acordate întreprinderilor aflate în dificultate sau garanțiilor pentru operațiuni subsidiare care nu constituie un împrumut, precum garanțiile pentru operațiuni cu capital. Plafonul specific ar trebui determinat pe baza faptului că, presupunând o rată maximă (rata netă de nerambursare) de 13 % corespunzătoare celui mai nefavorabil scenariu pentru schemele de garanții din Uniune, se poate considera că o garanție în valoare de 3 750 000 EUR are un echivalent subvenție brută identic cu plafonul de minimis în valoare de 500 000 EUR. Aceste plafoane specifice ar trebui să se aplice numai garanțiilor care acoperă până la 80 % din împrumutul aferent. Statele membre pot folosi, de asemenea, o metodologie acceptată de Comisie ca urmare a unei notificări pe baza unui alt regulament al Comisiei în domeniul ajutoarelor de stat, în vederea evaluării echivalentului subvenție brută cuprins în garanție, în cazul în care metodologia aprobată se referă în mod explicit la tipul de garanții și la tipul de operațiuni subsidiare în cauză, în contextul aplicării prezentului regulament.
(19) După primirea notificării de la un stat membru, Comisia poate analiza dacă o măsură de ajutor care nu constă într-un grant, într-un împrumut, într-o garanție, într-o injecție de capital, într-o măsură de capital de risc sau într-o scutire fiscală plafonată conduce la un echivalent subvenție brută care nu depășește plafonul de minimis și care, prin urmare, ar putea fi reglementat de dispozițiile prezentului regulament.
(20) Comisia are obligația de a se asigura că sunt respectate normele privind ajutoarele de stat și, în special, că ajutoarele acordate în temeiul normelor de minimis întrunesc condițiile prevăzute de acestea. În conformitate cu principiul cooperării prevăzut la articolul 4 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană, statele membre ar trebui să faciliteze îndeplinirea acestei sarcini prin crearea instrumentelor necesare pentru a se asigura că valoarea totală a ajutoarelor de minimis acordate aceleiași întreprinderi pentru prestarea unor servicii de interes economic general nu depășește plafonul global autorizat. În acest scop și în vederea asigurării conformității cu dispozițiile privind cumularea ajutoarelor de minimis în temeiul altor regulamente de minimis, atunci când acordă un ajutor de minimis în baza prezentului regulament, statele membre ar trebui să informeze întreprinderea în cauză cu privire la cuantumul ajutorului și la caracterul de minimis al acestuia, prin trimitere la prezentul regulament. În plus, înainte de acordarea unui astfel de ajutor, statul membru în cauză ar trebui să obțină de la întreprinderea respectivă o declarație referitoare la alte ajutoare de minimis care fac obiectul prezentului regulament sau al altor regulamente de minimis și care sunt primite în cursul anului fiscal respectiv și în ultimii doi ani fiscali. Alternativ, ar trebui să existe posibilitatea ca statul membru să garanteze respectarea plafonului prin intermediul unui registru central.
(21) Prezentul regulament ar trebui să se aplice fără a aduce atingere cerințelor legislației Uniunii în domeniul achizițiilor publice sau cerințelor suplimentare care decurg din tratat ori din legislația sectorială a Uniunii.
(22) Prezentul regulament ar trebui să se aplice în cazul ajutoarelor acordate înainte de intrarea sa în vigoare pentru întreprinderile care prestează servicii de interes economic general.
(23) Comisia intenționează să efectueze o revizuire a prezentului regulament la cinci ani de la intrarea în vigoare a acestuia,