Recitale
(1)
La 3 mai 2012, Consiliul a adoptat Decizia 2012/237/PESC privind măsuri restrictive împotriva anumitor persoane, entități și organisme care amenință pacea, securitatea sau stabilitatea în Republica Guineea-Bissau (1).
(2)
La 18 mai 2012, Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite a adoptat Rezoluția 2048 (2012) care a impus o interdicție de călătorie asupra persoanelor care urmăresc să împiedice restaurarea ordinii constituționale sau care acționează în direcția subminării stabilității Republicii Guineea-Bissau, în special asupra celor care au jucat un rol central în lovitura de stat din 12 aprilie 2012 și care urmăresc prin acțiunile lor subminarea statului de drept, limitarea supremației puterii civile și perpetuarea impunității și instabilității în țară.
(3)
Având în vedere gravitatea situației din Republica Guineea-Bissau, noi persoane ar trebui incluse pe lista persoanelor și a entităților care fac obiectul măsurilor restrictive prevăzute în Decizia 2012/237/PESC.
(4)
Prin urmare, ar trebui ca Decizia 2012/237/PESC să fie abrogată și înlocuită cu prezenta decizie,
Articolul 1
(1) Statele membre iau măsurile necesare pentru a împiedica intrarea pe teritoriul lor sau tranzitarea acestuia de către: (a) persoanele enumerate în anexa la RCSONU 2048 (2012), precum și persoanele suplimentare desemnate de Consiliul de Securitate sau de către comitetul instituit în temeiul punctului 9 din RCSONU 2048 (2012) (denumit în continuare „comitetul”), în conformitate cu punctul 6 din RCSONU 2048 (2012), astfel cum sunt enumerate în anexa I; (b) persoanele care nu intră sub incidența anexei I care sunt implicate în sau care sprijină acțiunile care amenință pacea, securitatea sau stabilitatea în Republica Guineea-Bissau și persoanele asociate cu acestea, astfel cum sunt enumerate în anexa II.
(2) Alineatul (1) nu obligă un stat membru să refuze intrarea pe teritoriul său a propriilor resortisanți.
(3) Alineatul (1) litera (a) nu se aplică în cazul în care comitetul stabilește că: (a) o călătorie este justificată din considerente umanitare, inclusiv obligații religioase; sau (b) o derogare ar favoriza realizarea obiectivelor în privința păcii și reconcilierii naționale în Republica Guineea-Bissau și a stabilității în regiune.
(4) Alineatul 1 litera (a) nu se aplică în cazul în care intrarea sau tranzitul sunt necesare pentru îndeplinirea unor proceduri judiciare.
(5) Alineatul (1) litera (b) nu aduce atingere cazurilor în care unui stat membru îi revine o obligație de drept internațional, și anume: (a) în calitate de țară-gazdă a unei organizații internaționale interguvernamentale; (b) în calitate de țară-gazdă a unei conferințe internaționale organizate de Organizația Națiunilor Unite sau sub auspiciile acesteia; (c) în temeiul unui acord multilateral care conferă privilegii și imunități; sau (d) în temeiul Tratatului de Conciliere din 1929 (Tratatul de la Lateran) încheiat de Sfântul Scaun (Statul Vatican) și Italia.
(6) Alineatul (5) este considerat ca fiind aplicabil, de asemenea, cazurilor în care un stat membru este țară-gazdă a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE).
(7) Consiliul este informat în mod corespunzător în toate cazurile în care un stat membru acordă o derogare în temeiul alineatului (5) sau (6).
(8) Statele membre pot acorda derogări de la măsurile impuse în temeiul alineatului (1) litera (b) în cazul în care călătoria este justificată de necesități umanitare urgente sau de participarea la reuniuni interguvernamentale, inclusiv la cele promovate de Uniune sau găzduite de un stat membru care asigură președinția în exercițiu a OSCE, în cadrul cărora se poartă un dialog politic vizând în mod direct promovarea democrației, a drepturilor omului și a statului de drept în Republica Guineea-Bissau.
(9) Un stat membru care dorește să acorde derogările menționate la alineatul (8) informează Consiliul în scris în acest sens. Derogarea se consideră ca fiind acordată, cu excepția cazului în care unul sau mai mulți membri ai Consiliului se opun în scris în termen de două zile lucrătoare de la data primirii notificării în cauză. În cazul opoziției unuia sau a mai multor membri ai Consiliului, acesta, hotărând cu majoritate calificată, poate totuși decide acordarea derogării propuse.
(10) În cazurile în care, în temeiul alineatelor (5), (6), (8) și (9), un stat membru autorizează intrarea pe teritoriul său sau tranzitul persoanelor înscrise pe lista din anexa II, autorizația se limitează la obiectivul pentru care se acordă și la persoanele vizate.
Articolul 2
(1) Se îngheață toate fondurile și resursele economice care aparțin, sunt deținute, păstrate sau controlate de către persoane fizice sau juridice, entități sau organisme care sunt implicate în sau care sprijină acțiunile care amenință pacea, securitatea sau stabilitatea în Republica Guineea-Bissau, precum și de către persoane fizice sau juridice, entități sau organisme asociate acestora, astfel cum figurează în anexa III.
(2) Se interzice punerea la dispoziția persoanelor fizice sau juridice, a entităților sau a organismelor incluse pe lista din anexa III, direct sau indirect, precum și utilizarea în beneficiul acestora, a oricăror fonduri sau resurse economice.
(3) Autoritatea competentă a unui stat membru poate autoriza deblocarea anumitor fonduri sau resurse economice înghețate sau punerea la dispoziție a anumitor fonduri sau resurse economice, în condițiile pe care le consideră corespunzătoare, după ce a hotărât că fondurile sau resursele economice respective sunt: (a) necesare pentru a acoperi nevoile de bază ale persoanelor enumerate în anexa III și ale membrilor familiei aflați în întreținerea acestora, inclusiv cheltuielile pentru alimente, chirie sau ipoteci, pentru medicamente sau cheltuieli medicale, impozite, prime de asigurare și cheltuieli cu serviciile de utilități publice; (b) destinate exclusiv plății de onorarii profesionale rezonabile și rambursării de cheltuieli legate de furnizarea unor servicii juridice; (c) destinate exclusiv plății unor taxe ori comisioane aferente serviciilor de păstrare sau gestionare curentă a fondurilor și a resurselor economice înghețate; (d) necesare pentru cheltuieli extraordinare, cu condiția ca autoritatea competentă să fi notificat celorlalte autorități competente și Comisiei motivele pe baza cărora consideră că ar trebui acordată o autorizație specifică, cu cel puțin două săptămâni înainte de acordarea acesteia. Statele membre informează celelalte state membre și Comisia cu privire la orice autorizație acordată în temeiul prezentului alineat.
(4) Prin derogare de la alineatul (1), autoritatea competentă a unui stat membru poate autoriza folosirea anumitor fonduri sau resurse economice înghețate, în cazul în care sunt îndeplinite următoarele condiții: (a) fondurile sau resursele economice în cauză să facă obiectul unui privilegiu judiciar, administrativ sau arbitral instituit înaintea datei la care persoana fizică sau juridică, entitatea sau organismul menționat la alineatul (1) a fost inclus în anexa III sau al unei hotărâri judecătorești, administrative sau arbitrale pronunțate înaintea datei respective; (b) fondurile și resursele economice să fie utilizate exclusiv pentru a satisface pretențiile garantate printr-un astfel de privilegiu sau a căror valabilitate este recunoscută printr-o astfel de hotărâre, în limitele stabilite de actele cu putere de lege și normele administrative aplicabile care reglementează drepturile persoanelor care formulează astfel de pretenții; (c) privilegiul sau hotărârea să nu fie în beneficiul unei persoane fizice sau juridice, al unei entități sau al unui organism care figurează în anexa III; (d) recunoașterea privilegiului sau a hotărârii nu contravine ordinii publice din statul membru în cauză. Statele membre informează celelalte state membre și Comisia cu privire la orice autorizație acordată în temeiul prezentului alineat.
(5) Alineatul (2) nu se aplică sumelor vărsate în conturile înghețate reprezentând: (a) dobânzi sau alte câștiguri generate de aceste conturi; sau (b) plăți datorate în temeiul unor contracte, acorduri sau obligații care au fost încheiate sau au survenit înainte de data la care aceste conturi au intrat sub incidența dispozițiilor prezentei decizii, cu condiția ca astfel de dobânzi, venituri de altă natură și plăți să intre în continuare sub incidența alineatului (1).
Articolul 3
(1) Consiliul aplică modificările aduse anexei I pe baza hotărârilor luate de către Consiliul de Securitate sau de către comitet.
(2) Consiliul, hotărând la propunerea unui stat membru sau a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, adoptă modificările aduse listelor prevăzute în anexele II și III, conform cerințelor.
(3) Consiliul comunică decizia sa, inclusiv justificarea includerii pe listă, persoanei fizice sau juridice, entității sau organismului respectiv inclus în anexa III, fie direct, dacă dispune de adresa acesteia/acestuia, fie prin publicarea unui anunț, oferind persoanei fizice sau juridice, entității sau organismului în cauză posibilitatea de a formula observații.
(4) În cazul în care se transmit observații sau se prezintă dovezi substanțiale noi, Consiliul își reexaminează decizia și informează în consecință persoana fizică sau juridică, entitatea sau organismul în cauză inclus(ă) în anexa III.
Articolul 4
Pentru ca măsurile prevăzute prin prezenta decizie să aibă un impact cât mai mare, Uniunea încurajează statele terțe să adopte măsuri restrictive similare celor conținute în prezenta decizie.
Articolul 5
(1) Prezenta decizie se revizuiește, modifică sau abrogă, după caz, în special în acord cu deciziile relevante ale Consiliului de Securitate.
(2) Măsurile menționate la articolul 1 alineatul (1) litera (b) și la articolul 2 se revizuiesc la intervale periodice și cel puțin o dată la 12 luni. Acestea încetează să se aplice în privința persoanelor și entităților respective în cazul în care Consiliul stabilește, în conformitate cu procedura menționată la articolul 3 alineatul (2), că nu mai sunt îndeplinite condițiile de aplicare a acestora.
Articolul 6
Decizia 2012/237/PESC se abrogă.
Articolul 7
Prezenta decizie intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.