Recitale
(1) Normele Uniunii privind micul trafic de frontieră instituite prin Regulamentul (CE) nr. 1931/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 decembrie 2006 de stabilire a normelor referitoare la micul trafic de frontieră la frontierele terestre externe ale statelor membre și de modificare a dispozițiilor Convenției Schengen (2), în vigoare din 2007, au evitat crearea unor bariere în calea schimburilor comerciale, sociale și culturale sau a cooperării regionale cu țările vecine, menținând totodată securitatea întregului spațiu Schengen.
(2) Oblastul Kaliningrad are o situare geografică excepțională: reprezintă o suprafață relativ mică care este în întregime înconjurată de două state membre și constituie singura enclavă din Uniunea Europeană. Forma sa și distribuția populației sale sunt de așa natură încât aplicarea normelor standard privind definiția zonei de frontieră ar diviza artificial enclava, întrucât unii locuitori ar beneficia de facilitățile aferente micului trafic de frontieră, în timp ce majoritatea acestora, inclusiv locuitorii orașului Kaliningrad, nu. Având în vedere natura omogenă a oblastului Kaliningrad, pentru a consolida schimburile comerciale, sociale și culturale, precum și cooperarea regională, ar trebui introdusă o excepție specifică de la Regulamentul (CE) nr. 1931/2006 care să permită ca întregul oblast Kaliningrad să fie considerat drept zonă de frontieră.
(3) O anumită zonă de frontieră a spațiului polonez ar trebui, de asemenea, recunoscută ca zonă de frontieră eligibilă, pentru ca aplicarea Regulamentului (CE) nr. 1931/2006 în această regiune să aibă efect real, prin sporirea oportunităților de schimburi comerciale, sociale și culturale, precum și de cooperare regională, dintre oblastul Kaliningrad, pe de o parte, și marile centre din nordul Poloniei, pe de altă parte.
(4) Prezentul regulament nu aduce atingere definiției generale a zonei de frontieră și nici respectării depline a normelor și condițiilor prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1931/2006, inclusiv sancțiunilor care trebuie impuse de către statele membre rezidenților din zona de frontieră care abuzează de regimul specific micului trafic de frontieră.
(5) Prezentul regulament contribuie la promovarea în continuare a parteneriatului strategic dintre Uniunea Europeană și Federația Rusă, în conformitate cu prioritățile prevăzute în Foaia de parcurs pentru spațiul comun de libertate, securitate și justiție, și ține cont de relația globală dintre Uniunea Europeană și Federația Rusă.
(6) Deoarece obiectivul prezentului regulament, și anume includerea oblastului Kaliningrad și a anumitor districte administrative poloneze în zona de frontieră eligibilă, nu poate fi realizat în mod satisfăcător de statele membre și poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la același articol, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru îndeplinirea acestui obiectiv.
(7) În ceea ce privește Islanda și Norvegia, prezentul regulament constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen, în sensul acordului încheiat între Consiliul Uniunii Europene și Republica Islanda și Regatul Norvegiei privind asocierea acestor două state la punerea în aplicare și dezvoltarea acquis-ului Schengen (3), dezvoltare care intră sub incidența domeniului menționat la articolul 1 punctul A din Decizia 1999/437/CE a Consiliului din 17 mai 1999 privind anumite modalități de aplicare a acestui acord (4).
(8) În ceea ce privește Elveția, prezentul regulament constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen, în sensul acordului dintre Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană cu privire la asocierea Confederației Elvețiene la punerea în aplicare, respectarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen (5), care intră sub incidența articolului 1 punctul A din Decizia 1999/437/CE, coroborat cu articolul 3 din Decizia 2008/146/CE a Consiliului (6).
(9) În ceea ce privește Liechtensteinul, prezentul regulament reprezintă o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen, în sensul Protocolului încheiat între Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană, Confederația Elvețiană și Principatul Liechtenstein privind aderarea Principatului Liechtenstein la Acordul dintre Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind asocierea Confederației Elvețiene la punerea în practică, aplicarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen (7), care intră sub incidența articolului 1 punctul A din Decizia 1999/437/CE, coroborat cu articolul 3 din Decizia 2011/350/UE a Consiliului (8),
(10) În conformitate cu articolele 1 și 2 din Protocolul (nr. 22) privind poziția Danemarcei, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Danemarca nu participă la adoptarea prezentului regulament și, prin urmare, nu îi revin obligații în temeiul acestuia și nici nu face obiectul aplicării sale. Întrucât prezentul regulament se bazează pe acquis-ul Schengen, Danemarca decide, în conformitate cu articolul 4 din protocolul respectiv, în termen de șase luni de la decizia Consiliului privind prezentul regulament, dacă îl va implementa în dreptul său intern.
(11) Prezentul regulament constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen la care Regatul Unit nu participă, în conformitate cu Decizia 2000/365/CE a Consiliului din 29 mai 2000 privind cererea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord de a participa la punerea în aplicare a unora dintre dispozițiile acquis-ului Schengen (9). Prin urmare, Regatul Unit nu participă la adoptarea regulamentului, nu îi revin obligații în temeiul acestuia și nici nu face obiectul aplicării sale.
(12) Prezentul regulament constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen la care Irlanda nu participă, în conformitate cu Decizia 2002/192/CE a Consiliului din 28 februarie 2002 privind solicitarea Irlandei de a participa la unele dintre dispozițiile acquis-ului Schengen (10). Prin urmare, Irlanda nu participă la adoptarea regulamentului, nu îi revin obligații în temeiul acestuia și nici nu face obiectul aplicării sale,