Recitale
(1) Conform Actului de aderare din 2003, Lituania poate menține în vigoare, în condițiile stabilite în respectivul act, pentru o perioadă de șapte ani după aderare, care expiră la 30 aprilie 2011, interdicțiile referitoare la achiziționarea de terenuri agricole de către persoanele fizice sau juridice din alte state membre ale UE care nu sunt stabilite sau înregistrate în Lituania sau care nu au sucursale sau agenții locale în această țară. Aceasta este o excepție temporară de la libera circulație a capitalurilor garantată de articolele 63-66 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Această perioadă de tranziție poate fi prelungită doar o singură dată, pentru o perioadă de maximum trei ani.
(2) La 4 februarie 2011, Lituania a solicitat prelungirea cu trei ani a perioadei de tranziție pentru achiziționarea de terenuri agricole.
(3) Principalul motiv al perioadei de tranziție a fost necesitatea de a proteja condițiile socioeconomice ale activităților agricole în urma introducerii pieței unice în Lituania și a tranziției acestei țări spre politica agricolă comună. Mai exact, obiectivul acesteia a fost să răspundă preocupărilor legate de impactul potențial al liberalizării achiziției de terenuri agricole asupra sectorului agricol, determinat de diferențele inițiale mari între prețurile terenurilor și veniturile comparate cu cele din Austria, Belgia, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Țările de Jos, Portugalia, Spania, Suedia și Regatul Unit (denumite în continuare „UE-15”). Perioada de tranziție a urmărit și ușurarea procesului de privatizare și de restituire a terenurilor agricole către agricultori. În raportul său din 16 iulie 2008 cu privire la reexaminarea măsurilor tranzitorii privind achiziția de terenuri agricole prevăzute în Tratatul de aderare din 2003 (denumit în continuare „reexaminarea intermediară din 2008”), Comisia a subliniat deja importanța încheierii reformei agricole menționate mai sus până la finele perioadei de tranziție prevăzute (1).
(4) Reforma funciară încă nu s-a încheiat în Lituania. Conform datelor furnizate de autoritățile lituaniene, trebuie clarificate drepturile de proprietate pentru un total de 429 000 ha de teren aflat în proprietatea statului. În acest moment, numai 77 200 ha de teren agricol de stat au fost privatizate, iar pentru 351 000 ha de teren agricol, reprezentând 11,42 % din totalul terenurilor agricole din Lituania, încă trebuie soluționată chestiunea drepturilor de proprietate.
(5) În opinia autorităților lituaniene, lipsa de claritate în ceea ce privește drepturile de proprietate combinată cu structura nefavorabilă a exploatațiilor împiedică în mod inevitabil tranzacțiile cu terenuri și consolidarea terenurilor agricole. Fragmentarea terenurilor însă duce la o competitivitate mai scăzută și la reducerea orientării către piață a exploatațiilor agricole. În acest context, datele referitoare la anul 2009 puse la dispoziție de autoritățile lituaniene arată că, în anul respectiv, exploatațiile cu dimensiuni de până la 5 ha reprezentau 52,5 % din totalul exploatațiilor.
(6) La competitivitatea mai scăzută, menționată mai sus, a sectorului agricol lituanian în raport cu cea a sectorului agricol al UE-15 se adaugă dificultățile în ceea ce privește accesul la resurse financiare și ratele ridicate ale dobânzii aplicate creditelor comerciale pentru achiziția de terenuri agricole (mai mari de 10 % în 2009).
(7) În plus, recenta criză financiară și economică mondială a avut de asemenea un impact negativ asupra economiei lituaniene și mai ales asupra prețurilor de vânzare ale produselor agricole. Conform datelor Departamentului Lituanian de Statistică din subordinea Guvernului Republicii Lituania, indicele total al prețurilor de achiziție ale produselor agricole în 2009, comparativ cu 2008, a fost de 77,8. Scăderea a fost semnificativă în special în sectorul cultivării plantelor, unde indicele total al prețurilor de achiziție aferente acestor produse agricole a fost de 69,1 în 2009, comparativ cu 2008.
(8) Având în vedere factorii menționați mai sus, există explicații pentru decalajul considerabil încă, chiar dacă în scădere în timp, dintre veniturile agricole ale agricultorilor din Lituania și cele ale agricultorilor din UE-15. Conform Eurostat, în 2009 nivelul veniturilor agricultorilor din Lituania a scăzut cu 13,6 %, în timp ce media veniturilor din UE-27 a scăzut cu 10,7 %.
(9) În mod similar nivelurilor veniturilor din agricultură, continuă să existe și un decalaj între prețurile de vânzare ale terenurilor agricole din Lituania și cele din celelalte state membre ale UE. Conform datelor Eurostat, prețurile parcelelor agricole din Lituania sunt în continuare mai mici decât cele din celelalte state membre ale UE. Convergența completă a prețurilor de vânzare ale terenurilor agricole nu a fost prevăzută și nici considerată drept condiție necesară pentru încheierea perioadei de tranziție. Cu toate acestea, diferențele notabile dintre Lituania și UE-15 în ceea ce privește prețurile de vânzare ale terenurilor agricole sunt de așa natură încât ar putea perturba evoluția lină către convergența prețurilor.
(10) În acest context, se poate anticipa, la fel cum o fac și autoritățile lituaniene, că ridicarea restricțiilor la 1 mai 2011 va exercita o presiune asupra prețurilor terenurilor din Lituania. Așadar, odată cu expirarea perioadei de tranziție, există pericolul apariției unor perturbări grave ale pieței terenurilor agricole din Lituania.
(11) Prin urmare, trebuie să se acorde o prelungire cu trei ani a perioadei de tranziție menționate la capitolul 4 din anexa IX la Actul de aderare.
(12) Pentru a pregăti pe deplin piața pentru liberalizare, este în continuare deosebit de important, chiar și într-un context economic dificil, să se stimuleze îmbunătățirea unor factori precum facilitățile de creditare și de asigurare pentru agricultori, precum și încheierea reformei structurale a agriculturii în timpul perioadei de tranziție, după cum s-a precizat deja în reexaminarea intermediară din 2008.
(13) Având în vedere că piața unică deschisă a fost dintotdeauna cheia prosperității europene, creșterea aportului de capital străin ar putea fi benefică și pentru piața agricolă din Lituania. După cum s-a subliniat și în reexaminarea intermediară din 2008, investițiile străine în sectorul agricol ar avea și importante efecte pe termen lung asupra disponibilității de know-how și de capital, asupra funcționării piețelor terenurilor și asupra productivității agricole. Renunțarea progresivă, în timpul perioadei de tranziție, la restricțiile privind proprietatea străină ar contribui la rândul său la pregătirea pieței pentru liberalizarea totală.
(14) Din motive de certitudine juridică și pentru a evita un vid legislativ în sistemul juridic național al Lituaniei după expirarea perioadei de tranziție actuale, prezenta decizie trebuie să intre în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,