Recitale
(1) Regulamentul (CEE) nr. 1534/91 împuternicește Comisia să aplice articolul 101 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (2), prin regulament, anumitor categorii de acorduri, decizii și practici concertate în sectorul asigurărilor, al căror obiect este cooperarea cu privire la: — stabilirea în comun a unor tarife pentru prime de risc pe baza unor statistici colective sau pe baza numărului de cereri de despăgubire; — stabilirea unor condiții standard comune de asigurare; — acoperirea în comun a anumitor tipuri de riscuri; — soluționarea cererilor de despăgubire; — verificarea și acceptarea dispozitivelor de securitate; — registrele și informațiile privind riscurile agravate.
(2) În temeiul Regulamentului (CEE) nr. 1534/91, Comisia a adoptat Regulamentul (CE) nr. 358/2003 din 27 februarie 2003 privind aplicarea articolului 81 alineatul (3) din tratat anumitor categorii de acorduri, decizii și practici concertate în sectorul asigurărilor (3). Regulamentul (CE) nr. 358/2003 expiră la data de 31 martie 2010.
(3) Regulamentul (CE) nr. 358/2003 nu exceptează acordurile privind soluționarea cererilor de despăgubire sau cele referitoare la registrele și informațiile privind riscurile agravate. Comisia a considerat că nu dispune de experiență suficientă în rezolvarea cazurilor individuale pentru a recurge la competența care i-a fost conferită prin Regulamentul (CEE) nr. 1534/91 în domeniile în cauză. Această situație nu s-a schimbat. Mai mult, cu toate că Regulamentul (CE) nr. 358/2003 a acordat o exceptare de la elaborarea unor condiții standard de asigurare și de la verificarea și acceptarea dispozitivelor de securitate, prezentul regulament nu ar trebui să o mențină deoarece revizuirea funcționării Regulamentului (CE) nr. 358/2003 efectuată de Comisie a arătat că nu mai era necesar să se includă astfel de acorduri într-un regulament de exceptare pe categorii specific unui anumit sector. În contextul în care aceste două categorii de acorduri nu sunt specifice sectorului asigurărilor și, după cum a arătat revizuirea, pot provoca și anumite probleme de concurență, este mai potrivit ca acestea să facă obiectul unei autoevaluări.
(4) În urma unei consultări publice lansate la 17 aprilie 2008, Comisia a adoptat un raport către Parlamentul European și Consiliu privind funcționarea Regulamentului (CE) nr. 358/2003 (raportul) (4) la 24 martie 2009. În raport și în documentul de lucru (documentul de lucru) care îl însoțește, s-au făcut propuneri preliminare de modificare a Regulamentului (CE) nr. 358/2003. La 2 iunie 2009, Comisia a organizat o reuniune publică cu părțile interesate, printre care reprezentanți ai sectorului asigurărilor, ai organizațiilor de consumatori și ai autorităților naționale de concurență, privind concluziile și propunerile formulate în raport și în documentul de lucru.
(5) Prezentul regulament ar trebui să asigure o protecție eficace a concurenței, în condițiile oferirii de beneficii pentru consumatori și ale unei securități juridice corespunzătoare pentru întreprinderi. În urmărirea acestor obiective ar trebui să se țină seama de experiența Comisiei în acest domeniu și de rezultatele consultărilor care au dus la adoptarea prezentului regulament.
(6) Regulamentul (CEE) nr. 1534/91 prevede ca regulamentul de exceptare al Comisiei să definească categoriile de acorduri, decizii și practici concertate cărora li se aplică, să precizeze restricțiile sau clauzele care pot sau nu pot apărea în acorduri, decizii și practici concertate și să precizeze clauzele care trebuie incluse în acorduri, decizii și practici concertate sau celelalte condiții care trebuie respectate.
(7) Cu toate acestea, este oportun să se continue abordarea urmărită în Regulamentul (CE) nr. 358/2003 de punere a accentului pe definirea categoriilor de acorduri care sunt exceptate până la un anumit nivel al cotei de piață și pe precizarea restricțiilor sau a clauzelor care nu trebuie să figureze în astfel de acorduri.
(8) Beneficiul exceptării pe categorii stabilit prin prezentul regulament ar trebui limitat la acele acorduri despre care se poate estima cu suficientă certitudine că respectă condițiile prevăzute la articolul 101 alineatul (3) din tratat. Pentru aplicarea articolului 101 alineatul (3) din tratat prin regulament, nu este necesar să se definească acordurile care pot intra sub incidența articolului 101 alineatul (1) din tratat. În același timp, nu se presupune că acordurile care nu beneficiază de aplicarea prezentului regulament intră sub incidența articolului 101 alineatul (1) din tratat sau nu îndeplinesc condițiile prevăzute la articolul 101 alineatul (3) din tratat. La evaluarea individuală a acordurilor în temeiul articolului 101 alineatul (1) din tratat, trebuie să se ia în considerare mai mulți factori, în special structura pieței relevante.
(9) Colaborarea dintre întreprinderile de asigurare sau în cadrul asociațiilor de întreprinderi în ceea ce privește compilarea informațiilor (care poate implica și unele calcule statistice) pentru a permite calcularea costului mediu de acoperire a unui anumit risc din trecut sau, în cazul asigurărilor de viață, a tabelelor privind ratele mortalității sau ale incidenței bolilor, accidentelor și a cazurilor de invaliditate, permite îmbunătățirea cunoștințelor privind riscurile și facilitează clasificarea riscurilor pentru fiecare întreprindere în parte. La rândul său, acest proces poate facilita intrarea pe piață și, în consecință, poate aduce beneficii consumatorilor. Același principiu se aplică în cazul studiilor comune privind impactul probabil al unor condiții secundare care pot influența frecvența sau valoarea cererilor de despăgubire ori rentabilitatea unor diverse tipuri de investiții. Totuși, este necesar să se garanteze că o astfel de colaborare este exceptată numai în măsura în care este necesară pentru atingerea obiectivelor menționate anterior. De aceea, este necesar să se precizeze, în special, că acordurile privind primele comerciale nu sunt exceptate. Într-adevăr, primele comerciale pot fi mai scăzute decât sumele indicate de compilații, tabele sau rezultatele studiilor în cauză, având în vedere faptul că asiguratorii își pot folosi veniturile din investiții pentru a-și reduce primele. În plus, compilațiile, tabelele sau studiile în cauză nu trebuie să fie obligatorii, ci să servească doar ca punct de referință. Schimbul de informații care nu sunt necesare pentru a se îndeplini obiectivele stabilite în acest considerent nu ar trebui să facă obiectul prezentului regulament.
(10) În plus, cu cât sunt mai restrânse categoriile în care se grupează datele statistice privind costul acoperirii unui anumit risc din trecut, cu atât este mai mare libertatea de acțiune a întreprinderilor de asigurare în privința diferențierii primelor comerciale în momentul calculării acestora. De aceea, ar trebui să fie exceptate compilațiile comune ale costurilor din trecut ale riscurilor, cu condiția ca nivelul de detaliu și diferențiere al statisticilor furnizate să fie suficient din punct de vedere actuarial.
(11) Mai mult, accesul la compilațiile, tabelele și rezultatele studiilor realizate în comun este necesar atât pentru întreprinderile de asigurare care acționează pe piața geografică sau pe piața produsului în cauză, cât și pentru acele întreprinderi care au în vedere intrarea pe piața respectivă. În mod similar, accesul la astfel de compilații, tabele și rezultate ale studiilor poate fi util pentru organizațiile de consumatori sau organizațiile de clienți. Întreprinderile de asigurare care nu sunt încă active pe piața în cauză și organizațiile de consumatori sau de clienți trebuie să primească acces la astfel de compilații, tabele și studii în condiții rezonabile și nediscriminatorii, similare cu cele de care beneficiază întreprinderile de asigurare deja prezente pe piață. Astfel de condiții pot cuprinde, de exemplu, un angajament din partea unei întreprinderi de asigurare care nu este încă prezentă pe piață de a furniza informații statistice privind cererile de despăgubire dacă va intra la un moment dat pe piață și pot cuprinde, de asemenea, aderarea la o asociație de asiguratori responsabilă cu realizarea compilațiilor. O excepție de la cerința de a oferi acces organizațiilor de consumatori și organizațiilor de clienți ar putea fi posibilă din motive de securitate publică, de exemplu atunci când informațiile se referă la sistemele de securitate ale unor centrale nucleare sau la deficiențele sistemelor de prevenire a inundațiilor.
(12) Fiabilitatea compilațiilor, a tabelelor și a studiilor realizate în comun este cu atât mai mare cu cât cantitatea de date statistice pe care se bazează crește. Asiguratorii care dețin cote ridicate de piață pot genera pe plan intern suficiente date statistice pentru a putea realiza compilații fiabile, dar este posibil ca cei care dețin cote mici de piață să nu poată realiza acest lucru, iar, în ceea ce îi privește pe cei care abia au intrat pe piață, este cu atât mai puțin probabil ca ei să poată genera astfel de date statistice. Includerea în astfel de compilații, tabele și studii realizate în comun a informațiilor provenite de la toți asiguratorii de pe o piață, inclusiv de la cei mari, promovează, în principiu, concurența, prin sprijinirea asiguratorilor de mici dimensiuni și facilitează intrarea pe piață. Având în vedere această caracteristică specifică sectorului asigurărilor, nu este necesar ca exceptările pentru astfel de compilații, tabele și studii realizate în comun să fie condiționate de deținerea unor anumite praguri ale cotelor de piață.
(13) Poolurile de coasigurare și coreasigurare pot fi necesare, în anumite situații limitate, pentru a permite întreprinderilor participante ale unui pool să furnizeze asigurare sau reasigurare pentru riscuri pentru care, în absența poolului, nu ar putea oferi o acoperire suficientă. Aceste tipuri de pooluri nu dau naștere, în general, unei restrângeri a concurenței în sensul articolului 101 alineatul (1) din tratat și astfel, nu sunt interzise de acesta.
(14) Poolurile de coasigurare și coreasigurare le pot permite asiguratorilor și reasiguratorilor să furnizeze asigurare sau reasigurare pentru riscuri, chiar dacă acordul de pooling depășește ceea ce trebuie asigurat pentru ca un astfel de risc să fie acoperit. Totuși, astfel de pooluri pot duce la restrângerea concurenței, prin standardizarea condițiilor de asigurare și chiar a valorii acoperirii și a primelor. De aceea, este necesar să se stabilească situațiile în care astfel de pooluri pot beneficia de exceptare.
(15) În cazul riscurilor într-adevăr noi, nu este posibil să se cunoască în prealabil care este capacitatea de subscriere necesară pentru acoperirea riscului în cauză și nici dacă două sau mai multe pooluri pot coexista în scopul oferirii tipului specific de asigurare vizat. Un acord de pooling care oferă coasigurarea sau coreasigurarea unor astfel de riscuri noi poate fi, prin urmare, exceptat pentru o perioadă limitată de timp fără să fie necesar un prag al cotei de piață. Trei ani constituie un termen potrivit pentru acumularea de informații retrospective suficiente privind cererile de despăgubire în vederea evaluării necesității unui pool.
(16) Riscurile care nu existau anterior ar trebui considerate ca fiind riscuri noi. Cu toate acestea, în situații excepționale, un risc poate fi considerat ca un risc nou atunci când o analiză obiectivă arată că natura riscului s-a modificat atât de substanțial încât nu se poate ști dinainte ce capacitate de subscriere este necesară pentru a acoperi un astfel de risc.
(17) În cazul riscurilor care nu sunt noi, poolurile de coasigurare și coreasigurare care implică o restrângere a concurenței pot, în anumite situații limitate, să ofere beneficii pentru a justifica acordarea unei exceptări în temeiul articolului 101 alineatul (3) din tratat, chiar dacă acestea ar putea fi înlocuite de două sau mai multe întreprinderi de asigurare concurente. De exemplu, aceste pooluri le pot oferi întreprinderilor participante ale acestora posibilitatea de a acumula experiența necesară în sectorul de asigurări în cauză sau pot permite realizarea de economii în privința costurilor sau reducerea primelor comerciale printr-o reasigurare în comun în condiții avantajoase. Cu toate acestea, orice exceptare ar trebui limitată la acorduri care nu dau întreprinderilor în cauză posibilitatea de a elimina concurența pentru o parte semnificativă a produselor în cauză. Consumatorii pot beneficia efectiv de pe urma poolurilor numai dacă există o concurență suficientă pe piețele relevante pe care funcționează poolurile. Această condiție ar trebui considerată ca fiind îndeplinită atunci când cota de piață a unui pool rămâne sub un anumit prag și se poate presupune, prin urmare, că aceasta face obiectul unei concurențe efective sau potențiale din partea unor întreprinderi care nu participă la acel pool.
(18) De aceea, prezentul regulament ar trebui să acorde o exceptare oricărui astfel de pool de coasigurare sau coreasigurare care există de peste trei ani sau care nu este creat pentru a acoperi un risc nou, cu condiția ca întreprinderile participante să aibă o cotă de piață cumulată care să nu depășească anumite praguri. Pragul pentru poolurile de coasigurare ar trebuie să fie mai mic pentru că este posibil ca respectivele pooluri de coasigurare să prevadă condiții uniforme pentru polițe și prime comerciale. Pentru a evalua dacă un pool îndeplinește condiția privind cota de piață, ar trebui cumulate cotele de piață globale ale întreprinderilor participante. Cota de piață a fiecărei întreprinderi participante se bazează pe venitul brut total din prime al respectivei întreprinderi participante atât în cadrul, cât și în afara poolului, pe aceeași piață relevantă. Totuși, aceste exceptări ar trebui să se aplice numai dacă poolul în cauză îndeplinește condițiile suplimentare prevăzute de prezentul regulament, acestea având rolul de a reduce la minimum restrângerea concurenței între întreprinderile care fac parte din pool. În astfel de cazuri ar fi necesară o analiză individuală pentru a stabili dacă sunt îndeplinite sau nu condițiile prevăzute în prezentul regulament.
(19) Pentru a facilita încheierea de acorduri, unele dintre acestea putând implica decizii privind investiții substanțiale, perioada de validitate a prezentului regulament ar trebui să fie stabilită la șapte ani.
(20) Comisia poate retrage beneficiul aplicării prezentului regulament, în conformitate cu articolul 29 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 al Consiliului din 16 decembrie 2002 privind punerea în aplicare a normelor de concurență prevăzute la articolele 81 și 82 din tratat (5), în cazul în care constată într-un anumit caz că un acord căruia i se aplică exceptările prevăzute de prezentul regulament are totuși efecte care sunt incompatibile cu articolul 101 alineatul (3) din tratat.
(21) Autoritatea de concurență a unui stat membru poate retrage beneficiul aplicării prezentului regulament în conformitate cu articolul 29 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1/2003, pe întreg teritoriul statului membru în cauză, sau pentru o parte a acestuia, atunci când, într-un anumit caz, un acord căruia i se aplică exceptările prevăzute de prezentul regulament are totuși efecte care sunt incompatibile cu articolul 101 alineatul (3) din tratat pe întreg teritoriul statului membru, sau într-o parte a acestuia, precum și în cazul în care un asemenea de teritoriu are toate caracteristicile unei piețe geografice distincte.
(22) În aprecierea necesității ca beneficiul aplicării prezentului regulament să fie retras în conformitate cu articolul 29 din Regulamentul (CE) nr. 1/2003, sunt de o importanță deosebită efectele anticoncurențiale care ar putea rezulta din existența unor legături între un pool de coasigurare sau coreasigurare și/sau întreprinderile participante ale acestuia și alte pooluri și/sau întreprinderile participante ale acestora pe aceeași piață relevantă,