Recitale
(1) Rinotraheita infecțioasă bovină pune în evidență semnele clinice cele mai importante ale infecției cu herpesvirusul bovin de tip 1 (BHV-1). Având în vedere faptul că numeroase infecții cu acest virus cunosc o fază subclinică, măsurile de combatere ar trebui să se axeze mai mult pe eradicarea infecției decât pe eliminarea simptomelor.
(2) Anexa E (II) la Directiva 64/432/CEE menționează „rinotraheita infecțioasă bovină” în lista bolilor pentru care pot fi aprobate programe naționale de combatere și pot fi solicitate garanții suplimentare.
(3) Decizia 2004/558/CE a Comisiei din 15 iulie 2004 de punere în aplicare a Directivei 64/432/CEE a Consiliului privind garanțiile suplimentare pentru schimburile intracomunitare cu bovine în ceea ce privește rinotraheita infecțioasă bovină și aprobarea programelor de eradicare prezentate de anumite state membre (2) menționează în lista din anexa I statele membre sau regiunile acestora care pun în aplicare un program de eradicare a BHV-1, iar în anexa II statele membre sau regiunile acestora care sunt deja indemne de această boală. Anexa III la decizia menționată anterior stabilește criteriile potrivit cărora o exploatație poate fi considerată indemnă de BHV-1.
(4) Pentru a împiedica transmiterea infecției cu BHV-1 în cadrul exploatațiilor indemne de BHV-1, decizia prevede ca înainte de circulația bovinelor dintr-o zonă al cărei statut în ceea ce privește BHV-1 este necunoscut sau care se află pe lista din anexa I către o exploatație situată într-o zonă menționată în lista din anexa II să se realizeze un test, cu rezultat negativ, în scopul depistării prezenței anticorpilor contra virusului BHV-1 pe probe prelevate în cursul unei perioade de carantină de treizeci de zile premergătoare circulației.
(5) Conform experienței actuale în ceea ce privește aplicarea programelor aprobate pentru eradicarea infecției cu BHV-1, transportul direct al bovinelor din exploatații indemne de BHV-1 către ferme de îngrășare împrejmuite din statele membre sau din regiuni ale acestora care sunt indemne de BHV-1 ar putea fi autorizat, cu condiția instituirii unui sistem de canalizare în cadrul căruia autoritățile competente de la ferma de îngrășare să asigure realizarea un test suplimentar la sosire și redirecționarea animalelor numai către abator.
(6) În prezent, toate regiunile din Germania figurează pe lista din anexa I la Decizia 2004/558/CE, cu excepția unităților administrative Regierungsbezirke Oberpfalz și Oberfranken din landul Bavaria.
(7) Germania a prezentat documente justificative pentru cererea sa privind declararea, de asemenea, a unităților administrative Regierungsbezirke Mittelfranken și Unterfranken din landul Bavaria ca fiind indemne de BHV-1 și a stabilit norme pentru circulația națională a bovinelor în și către această parte a teritoriului său. În consecință, Germania a solicitat extinderea aplicării garanțiilor suplimentare, în conformitate cu articolul 10 din Directiva 64/432/CEE, pentru a cuprinde și acele unități administrative din landul Bavaria.
(8) În urma evaluării cererii prezentate de Germania, este necesar ca cele două unități administrative indemne de BHV-1 din Germania să nu mai fie incluse în anexa I, ci în anexa II la Decizia 2004/558/CE și să li se aplice garanțiile suplimentare stabilite în conformitate cu articolul 10 din Directiva 64/432/CEE.
(9) Prin urmare, Decizia 2004/558/CE ar trebui modificată în consecință.
(10) Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală,