Recitale
(1) La 7 aprilie 2000 Comisia a adoptat Comunicarea intitulată „Acțiuni la nivel local pentru ocuparea forței de muncă – o dimensiune locală a strategiei europene de ocupare a forței de muncă”.
(2) Comunicarea Comisiei din data de 13 noiembrie 2007 intitulată „O inițiativă europeană de dezvoltare a microcreditelor în sprijinul creșterii și ocupării forței de muncă” a identificat patru domenii prioritare de acțiune: îmbunătățirea mediului juridic și instituțional în statele membre, schimbarea climatului în favoarea ocupării forței de muncă și a antreprenoriatului, promovarea celor mai bune practici și asigurarea de capital financiar suplimentar pentru instituțiile de microfinanțare. Ca prim pas în punerea în aplicare a acestei agende, Comisia și Banca Europeană de Investiții (BIE) au creat în 2008 Acțiunea comună de sprijinire a instituțiilor de microfinanțare din Europa (Jasmine), care oferă consiliere pentru instituțiile financiare nebancare de microcreditare și o fereastră de finanțare în valoare globală de 20 de milioane EUR oferiți de BEI.
(3) Comunicarea Comisiei din 24 mai 2006, intitulată „Promovarea muncii decente pentru toți – Contribuția UE la aplicarea în lume a agendei privind munca decentă”, a stabilit importanța muncii decente pentru toți, asemenea rezoluției Parlamentului European din 23 mai 2007 privind promovarea muncii decente pentru toți (4).
(4) Declarația liderilor după summitul G-20 de la Pittsburgh din 24-25 septembrie 2009 a conținut angajamentul de a îmbunătăți accesul persoanelor sărace la serviciile financiare, de exemplu prin microfinanțare. De asemenea, liderii s-au angajat să instituie un grup internațional de experți în domeniul incluziunii financiare, care va identifica experiențele acumulate cu privire la abordările inovatoare în domeniul furnizării de servicii financiare persoanelor sărace, va promova abordări normative și politice eficiente și va elabora standarde privind accesul la finanțare, educația financiară și protecția consumatorilor.
(5) Parlamentul European, prin rezoluția sa din 24 martie 2009 cu recomandări pentru Comisie privind o inițiativă europeană de dezvoltare a microcreditelor în sprijinul creșterii și ocupării forței de muncă, a cerut Comisiei să își întețească eforturile de dezvoltare a microcreditelor în sprijinul creșterii și ocupării forței de muncă. Mai mult, Parlamentul European a aprobat un supliment de 4 milioane EUR pentru o acțiune pilot care urmează a fi pusă în aplicare în cadrul Jasmine. De asemenea, Parlamentul European a cerut Comisiei să cofinanțeze proiecte de microcreditare în special pentru grupuri țintă dezavantajate.
(6) Trebuie să se întețească eforturile actuale ale Uniunii și ale statelor membre pentru creșterea accesului la microfinanțare și a disponibilității acesteia la un nivel suficient și într-un cadru de timp rezonabil pentru a răspunde cererii puternice din partea celor care au nevoie de ele cel mai mult în această perioadă de criză, respectiv persoanele care și-au pierdut locul de muncă, cele care riscă să și-l piardă sau care au dificultăți să intre sau să intre din nou pe piața muncii, precum și persoanele care s-au confruntat cu pericolul excluderii sociale sau persoanele vulnerabile care se află într-o poziție dezavantajoasă în ceea ce privește accesul la piața de credit convențională și care doresc să inițieze sau să dezvolte o microîntreprindere proprie, inclusiv o activitate independentă, în același timp promovând în mod activ egalitatea de șanse între femei și bărbați.
(7) Comunicarea Comisiei din data de 3 iunie 2009 intitulată „Un angajament comun pentru ocuparea forței de muncă” a subliniat necesitatea de a se oferi o nouă șansă șomerilor și de a se deschide calea către antreprenoriat pentru unele dintre cele mai dezavantajate grupuri ale Europei, care se confruntă cu dificultăți în privința accesului la piața de credit convențională. În plus față de instrumentele existente, sunt necesare acțiuni specifice de întărire a coeziunii economice și sociale prin consolidarea activităților întreprinse de BEI și Fondul European de Investiții (FEI), precum și de alte instituții financiare internaționale, fără a se aduce atingere activităților statelor membre. Prin urmare, Comisia a anunțat că propune un nou instrument de microfinanțare la nivelul întregii Uniuni Europene (denumit în continuare „instrumentul”) pentru a extinde domeniul microfinanțării la anumite grupuri care prezintă un risc special și pentru a susține în continuare dezvoltarea antreprenoriatului, economia socială și microîntreprinderile. Pentru ca instrumentul să fie eficient, pentru ca acesta să aibă un impact pe termen lung, să fie disponibil beneficiarilor potențiali și să servească drept element proactiv atât pentru politicile de dezvoltare economică, cât și pentru politicile de dezvoltare locale, statele membre pot institui un punct de contact național care să promoveze, să coordoneze, să evalueze și să monitorizeze toate acțiunile inițiate în cadrul instrumentului în teritoriile lor respective.
(8) Un număr din ce în ce mai mare de microfinanțări acordate persoanelor vulnerabile care se află într-o poziție dezavantajoasă în ceea ce privește accesul la piața de credit convențională în Uniunea Europeană este acordat de instituțiile de microfinanțare necomerciale, de cooperativele de credit și de băncile care aplică principiul responsabilității sociale a întreprinderilor. Instrumentul ar trebui să ajute furnizorii respectivi, care suplimentează piața bancară comercială, crescând disponibilitatea microfinanțărilor pentru a acoperi nivelul curent al cererii.
(9) În multe cazuri, furnizorii de microfinanțare din Uniunea Europeană sunt bănci comerciale, iar acestea ar trebui să devină parteneri importanți în cadrul instrumentului pentru a restabili încrederea pe piața creditului, concentrându-se în principal pe clienții care nu sunt solvabili.
(10) Organismele publice și private care oferă microfinanțare în temeiul prezentei decizii ar trebui să respecte principiile creditării responsabile, evitând astfel, în special, îndatorarea excesivă a persoanelor și a întreprinderilor.
(11) Pe lângă dificultatea de a avea acces la finanțare, excluziunea socială și incertitudinea inerentă tranziției de la șomaj sau ajutor social la activitatea independentă se află printre principalele obstacole în calea înființării și dezvoltării microîntreprinderilor. Instrumentele de microfinanțare europene pot contribui la sprijinirea structurilor economiei sociale care oferă asistență pentru reintegrare socială persoanelor excluse și le ajută să dobândească competențele minime necesare pentru a iniția un proiect de afaceri durabil.
(12) Folosirea resurselor Uniunii este adecvată și răspunde Rezoluției Parlamentului European din 24 martie 2009 menționată anterior. În plus, un instrument unic la nivelul întregii Uniuni Europene va concentra susținerea instituțiilor financiare internaționale și va evita o abordare dispersată, sporind astfel oferta de microfinanțare în toate statele membre. Pentru a profita de experiența instituțiilor financiare internaționale, în special de cea a BEI și a FEI, instrumentul va fi instituit pe baza unei gestiuni comune.
(13) Acțiunile finanțate prin intermediul instrumentului ar trebui să fie coerente și compatibile cu celelalte politici ale Uniunii și să respecte prevederile tratatului și cele ale actelor adoptate în conformitate cu acesta. Activitățile instrumentului ar trebui să fie complementare cu celelalte intervenții ale Uniunii, în special cu instrumentele financiare Programul-cadru pentru competitivitate și inovare (PCI), Jasmine, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR), Fondul european de dezvoltare regională (FEDER), Inițiativa privind resursele europene comune destinate microîntreprinderilor și întreprinderilor mici și mijlocii (Jeremie) și Fondul social european (FSE).
(14) În sensul prezentei decizii, „microfinanțare” include garanții, microcreditare, capital și capital asimilat acordate persoanelor și microîntreprinderilor menționate în prezenta decizie, „microcreditul” fiind definit drept un împrumut sub 25 000 EUR. Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei din 6 mai 2003 privind definiția microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (5) definește „microîntreprinderea” drept o întreprindere care angajează mai puțin de 10 persoane, inclusiv activitățile independente, și a cărei cifră de afaceri și/sau bilanț anual total nu depășește 2 milioane EUR, definiție care ar trebui să fie adecvată în sensul prezentei decizii.
(15) În sensul prezentei decizii și în conformitate cu dispozițiile naționale, o „microîntreprindere din economia socială” ar trebui să însemne o microîntreprindere care produce bunuri și servicii cu o misiune socială clară sau care furnizează servicii membrilor comunității fără scop lucrativ.
(16) Instrumentul ar trebui aplicat prin intermediul unei serii de acțiuni adecvate care includ instrumente de preluare a riscului, de garanții, de capital și de debit oferite de instituții financiare internaționale furnizorilor de microfinanțare. Pentru ca instrumentul să devină mai eficient, acesta ar trebui coordonat și pus în aplicare în concordanță cu instrumentele financiare europene și naționale și cu instituțiile financiare naționale,