Recitale
(1) În conformitate cu articolul 126 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), statele membre trebuie să evite deficitele publice excesive.
(2) Pactul de stabilitate și creștere are la bază obiectivul unor finanțe publice solide ca mijloc de consolidare a condițiilor pentru stabilitatea prețurilor și pentru o creștere susținută și durabilă, care să contribuie la crearea de locuri de muncă.
(3) Reforma din 2005 a Pactului de stabilitate și creștere a căutat să-i întărească eficacitatea și bazele economice, precum și să protejeze sustenabilitatea finanțelor publice pe termen lung. Aceasta avea ca obiectiv, în special, garantarea faptului că situația economică și bugetară este pe deplin luată în considerare în toate etapele procedurii de deficit excesiv. Astfel, Pactul de stabilitate și creștere constituie cadrul care sprijină politicile guvernamentale pentru o revenire rapidă la poziții bugetare solide ținând cont de situația economică.
(4) La 27 aprilie 2009, Consiliul a decis în conformitate cu articolul 104 alineatul (6) din Tratatul de instituire a Comunității Europene (TCE) că în Grecia există un deficit excesiv și a emis recomandări pentru corectarea acestuia până cel târziu în 2010, în temeiul articolului 104 alineatul (7) din TCE și al articolului 3 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1467/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind accelerarea și clarificarea aplicării procedurii de deficit excesiv (1). Consiliul a stabilit, de asemenea, data limită de 27 octombrie 2009 pentru întreprinderea unor acțiuni eficiente.
(5) Datele reale și cele preconizate privind deficitul și datoria publică, notificate de Grecia în aprilie 2009, au fost revizuite substanțial în sens crescător în notificarea din octombrie 2009. Cifra deficitului pentru 2008 a crescut la 7¾ % din PIB (de la 5 % din PIB, cum se notificase în aprilie 2009), în timp ce nivelul datoriei a ajuns, conform raportului, la 99 % din PIB la sfârșitul lui 2008 (față de cifra de 97,6 % raportată în aprilie 2009). În conformitate cu articolul 15 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 479/2009 al Consiliului din 25 mai 2009 privind aplicarea Protocolului privind procedura aplicabilă deficitelor excesive anexat la Tratatul de instituire a Comunității Europene (versiune codificată) (2), Comisia (Eurostat) a exprimat o rezervă generală privind calitatea datelor reale raportate de Grecia, date fiind incertitudinile semnificative cu privire la cifrele notificate de aceasta. Rezerva Comisiei (a Eurostat) privind statisticile finanțelor publice elene nu a fost încă retrasă și, prin urmare, respectivele statistici nu au fost până în prezent validate și fac obiectul altor reexaminări. Conform previziunilor serviciilor Comisiei din toamna anului 2009 și actualizării din ianuarie 2010 a programului de stabilitate elen (denumit în continuare „actualizarea din ianuarie 2010”), deficitul public a atins un nivel de 12¾ % din PIB în 2009, față de ținta de 3,7 % din PIB prevăzută în actualizarea din ianuarie 2009. Pe baza ratei de creștere a PIB-ului real preconizate oficial, de – ¼ % în 2010, obiectivul bugetar pentru 2010 se ridică la 8,7 % din PIB, nivel care este cu mult peste valoarea de referință de 3 % din PIB.
(6) La 2 decembrie 2009, Consiliul a decis în conformitate cu articolul 126 alineatul (8) din TFUE că Grecia nu a luat nicio acțiune eficientă în urma recomandării Consiliului adoptate în temeiul articolului 104 alineatul (7) TCE din 27 aprilie 2009 (denumită în continuare „Recomandarea Consiliului din 27 aprilie 2009”).
(7) La 11 februarie 2010, Consiliul European a analizat situația fiscală în Grecia, a susținut eforturile guvernului elen și angajamentul acestuia de a lua toate măsurile necesare, inclusiv adoptarea de măsuri suplimentare, pentru a asigura îndeplinirea obiectivelor ambițioase prevăzute în programul de stabilitate și a invitat Grecia să pună în aplicare toate măsurile într-un mod riguros și hotărât pentru a reduce efectiv nivelul deficitului fiscal cu 4 puncte procentuale din PIB în 2010.
(8) În conformitate cu articolul 126 alineatul (9) din TFUE, în cazul în care un stat membru continuă să eșueze punerea în practică a recomandărilor Consiliului, acesta poate decide să notifice statul membru să ia măsuri pentru reducerea deficitului într-un anumit termen. Aceasta nu este prima dată când Consiliul decide să trimită o notificare Greciei în temeiul articolului 126 alineatul (9) din TFUE. La 17 februarie 2005, Consiliul a decis să trimită o notificare Greciei, în conformitate cu articolul 104 alineatul (9) din TCE, pentru a lua măsuri de reducere a deficitului considerate necesare în vederea remedierii situației de deficit excesiv.
(9) Următorii factori ar trebui luați în considerare în stabilirea conținutului notificării emise în temeiul articolului 126 alineatul (9) din TFUE, inclusiv a termenului pentru corectarea deficitului excesiv. În primul rând, depășirea estimată a deficitului pentru 2009 a fost cu mult mai mare decât se preconizase în momentul în care a fost adoptată recomandarea Consiliului din 27 aprilie 2009, iar derapajele pe partea cheltuielilor și pierderile pe partea veniturilor au contracarat puternic impactul măsurilor de consolidare bugetară puse în aplicare în cursul anului 2009. Ajustarea totală necesară pentru corectarea deficitului excesiv depășește 9¾ puncte procentuale din PIB. În al doilea rând, ajustarea bugetară nominală prevăzută în actualizarea din ianuarie 2010 se ridică la 4 puncte procentuale din PIB, din care, conform autorităților elene, două treimi se datorează măsurilor permanente.
(10) Din perspectiva acestor factori, se pare că, dată fiind amploarea consolidării necesare, termenul stabilit în recomandarea Consiliului din 27 aprilie 2009 pentru corectarea deficitului excesiv din Grecia trebuie extins cu doi ani, până în 2012, în conformitate cu actualizarea din ianuarie 2010.
(11) La 16 februarie 2010, Consiliul a adoptat Recomandarea către Grecia (3) pentru a pune capăt neconcordanței cu orientările generale ale politicilor economice în Grecia și a îndepărta riscul de punere în pericol a bunei funcționări a Uniunii economice și monetare (denumită în continuare „recomandarea Consiliului din 16 februarie 2010”).
(12) Pe baza ratelor reale de creștere a PIB-ului de – ¼ % și ¾ % pentru 2010 și 2011, conform previziunilor serviciilor Comisiei din toamna anului 2009 și având în vedere riscurile la adresa perspectivelor bugetare, punerea în aplicare riguroasă a bugetului pentru 2010 va fi capitală pentru situarea conturilor publice pe traiectoria de corectare a deficitului excesiv până în 2012. În 2011 și 2012 va fi necesară adoptarea de măsuri concrete permanente pentru a se atinge un deficit public care să nu depășească 5,6 % din PIB în 2011 și 2,8 % din PIB în 2012. Efortul fiscal măsurat în termeni structurali necesar pentru a ajunge pe această traiectorie de reducere a deficitului ar trebui să fie de cel puțin 3½ % din PIB în 2010 și 2011 și de 2½ % din PIB în 2012.
(13) Corectarea deficitului excesiv necesită o serie de reduceri specifice ale cheltuielilor publice (incluzând în special reduceri ale cheltuielilor cu salariile, ale transferurilor sociale și ale locurilor de muncă în sectorul public) și de creșteri ale veniturilor (incluzând în special o reformă fiscală, mărirea accizelor și a impozitelor pe proprietăți imobiliare), precum și o serie de măsuri de ameliorare a cadrului fiscal din Grecia (cum ar fi stabilirea bugetului pe termen mediu, adoptarea de norme fiscale și mai multe modificări instituționale). Majoritatea acestor măsuri au fost evidențiate chiar de autoritățile elene în actualizarea din ianuarie 2010. Punerea în aplicare completă a tuturor măsurilor necesare în termenele fixate ar trebui explicit solicitată, dat fiind că pare absolut necesară redresarea în mod credibil și durabil a situației finanțelor publice din Grecia. Având în vedere riscurile aferente traiectoriei planificate de consolidare fiscală, Grecia trebuie să fie pregătită, după cum se menționează în programul de stabilitate, să adopte măsuri suplimentare și să le pună în aplicare pentru a asigura respectarea traiectoriei de ajustare.
(14) Având în vedere deficiențele grave și recurente observate în întocmirea statisticilor fiscale din Grecia și pentru a permite o monitorizare adecvată a situației finanțelor publice din Grecia, sunt necesare eforturi suplimentare în vederea îmbunătățirii procesului de culegere și prelucrare a datelor din administrația publică necesare în temeiul cadrului juridic actual, mai ales prin ameliorarea mecanismelor care asigură furnizarea promptă și corectă a acestor date. Printre acestea se numără întocmirea trimestrială și anuală a statisticilor privind finanțele publice, în conformitate cu Regulamentele (CE) nr. 2223/96 (4), (CE) nr. 264/2000 (5), (CE) nr. 1221/2002 (6), (CE) nr. 501/2004 (7), (CE) nr. 1222/2004 (8), (CE) nr. 1161/2005 (9) și (CE) nr. 479/2009, precum și publicarea lunară a datelor privind execuția bugetului public și disponibilitatea promptă a datelor financiare privind asigurările sociale, administrația locală și fondurile extrabugetare. Totuși, luând în considerare timpul necesar schimbărilor administrative care se impun în vederea întocmirii de statistici fiscale fiabile și exacte, este important să se monitorizeze periodic evoluția nivelului datoriei publice și să se definească obiective de politică atât în ceea ce privește nivelul deficitului, cât și al datoriei.
(15) Se estimează că datoria publică brută a depășit 113 % din PIB la sfârșitul lui 2009. Această pondere a datoriei publice din PIB este printre cele mai ridicate din Uniune și depășește cu mult valoarea de referință de 60 % din PIB prevăzută în temeiul TFUE. Împreună cu evoluțiile pieței și cu reevaluarea implicită a riscurilor, această situație crește nu numai costul finanțării oricărei emisiuni suplimentare, ci și pe cel al refinanțării datoriei publice existente. Mai mult, contribuția la evoluția nivelului datoriei a altor factori decât împrumuturile nete a fost considerabilă. Este necesar ca Grecia să acționeze în continuare pentru a controla acești factori în vederea reducerii nivelului datoriei într-un ritm satisfăcător, care să respecte previziunile pentru soldul bugetului general și pentru creșterea PIB-ului nominal. Variația anuală a nivelului nominal al datoriei publice în 2010-2012 ar trebui să respecte țintele de deficit și o ajustare stoc-flux totală de ¼ % din PIB pe an în 2010, 2011 și 2012.
(16) Grecia ar trebui să prezinte până la 16 martie 2010 un raport în care să precizeze clar măsurile și calendarul pentru punerea în aplicare a acestora în vederea realizării obiectivelor bugetare pentru 2010. De asemenea, Grecia ar trebui să transmită rapoarte periodice Consiliului și Comisiei în care să expună modul în care sunt puse în aplicare măsurile specificate în prezenta decizie. Dată fiind gravitatea situației fiscale din Grecia, aceste rapoarte ar trebui prezentate periodic începând de la 15 mai 2010 și ar trebui publicate. Rapoartele ar trebui să cuprindă în special o descriere a măsurilor deja puse în aplicare și a celor de pus în aplicare în 2010 în vederea consolidării finanțelor publice și a îmbunătățirii sustenabilității pe termen lung a acestora. Având în vedere interacțiunea dintre consolidarea fiscală și nevoia de a pune în aplicare reforme structurale și de a favoriza competitivitatea, Grecia ar trebui, de asemenea, să includă în aceste rapoarte măsurile luate în urma recomandării Consiliului din 16 februarie 2010. Mai mult decât atât, rapoartele ar trebui să cuprindă și informații despre execuția lunară a bugetului de stat; execuția bugetului asigurărilor sociale și al administrațiilor locale; emisiuni legate de datoria publică; evoluțiile în ocuparea forței de muncă în sectorul public; cheltuielile neachitate și, cel puțin o dată pe an, situația financiară a întreprinderilor publice. Având în vedere interacțiunea dintre consolidarea fiscală și nevoia de a pune în aplicare reforme structurale și de a ameliora competitivitatea, Consiliul a invitat Grecia să raporteze privind măsurile luate în urma recomandării Consiliului din 16 februarie 2010 în contextul rapoartelor trimestriale prevăzute în prezenta decizie. Comisia și Consiliul vor examina rapoartele respective pentru a evalua progresele înregistrate în direcția corectării deficitului excesiv.
(17) Prin declarația șefilor de state și de guverne din Uniunea Europeană din 11 februarie 2010, Comisia a fost invitată să monitorizeze îndeaproape punerea în aplicare a prezentei decizii în colaborare cu BCE și să propună măsuri suplimentare necesare.
(18) După corectarea deficitului excesiv, Grecia ia măsurile necesare pentru a asigura realizarea cât mai rapid posibil a obiectivului pe termen mediu (OTM) al unui buget echilibrat în termeni structurali. În acest scop, autoritățile elene ar trebui să asigure în continuare punerea în aplicare a unor măsuri permanente pentru a controla cheltuielile primare curente, incluzând în special cheltuielile cu salariile, transferurile sociale, subvențiile și alte transferuri. În plus, Grecia ar trebui să se asigure că măsurile de consolidare fiscală sunt orientate, de asemenea, către îmbunătățirea calității finanțelor publice și că acestea contribuie la restabilirea competitivității economiei în cadrul unui program cuprinzător de reformă și, în același timp, să introducă rapid politici de reformă a administrației fiscale. Având în vedere nivelul tot mai ridicat de îndatorare și creșterea preconizată a cheltuielilor legate de îmbătrânirea populației, autoritățile elene ar trebui să continue procesul de ameliorare a sustenabilității pe termen lung a finanțelor publice,