Act UE 2009/315 · CELEX 32009F0315

Decizia-cadru 2009/315/JAI a Consiliului din 26 februarie 2009 privind organizarea și conținutul schimbului de informații extrase din cazierele judiciare între statele membre

Data act: 26.02.2009
Intrare in vigoare: 27.04.2009
Jurnalul Oficial UE: oj:JOL_2009_093_R_0023_01
Status: In vigoare

cazier judiciar schimb de informații spațiu de libertate, securitate și justiție spațiu juridic european țări ale UE

Recitale

(1) Uniunea Europeană și-a stabilit obiectivul de a oferi cetățenilor un nivel înalt de siguranță în spațiul de libertate, securitate și justiție. Acest obiectiv presupune schimbul de informații extrase din cazierele judiciare între autoritățile competente din statele membre.

(2) La 29 noiembrie 2000, Consiliul a adoptat, în conformitate cu concluziile Consiliului European de la Tampere din 15-16 octombrie 1999, un program de măsuri de punere în aplicare a principiului recunoașterii reciproce în materie penală (2). Prezenta decizie-cadru contribuie la atingerea obiectivelor prevăzute de măsura 3 a programului, care solicită crearea unui formular standard pentru cererile de eliberare a cazierului judiciar, similar celui întocmit pentru organismele Schengen, tradus în toate limbile oficiale ale Uniunii.

(3) Raportul final privind primul exercițiu de evaluare referitor la asistența judiciară reciprocă în materie penală (3) solicită statelor membre să simplifice procedurile pentru transferul de documente între state, utilizând formulare standard, dacă este necesar, pentru a facilita asistența judiciară reciprocă.

(4) Nevoia de a îmbunătăți calitatea schimbului de informații privind condamnările a fost menționată drept prioritate în Declarația Consiliului European din 25-26 martie 2004 privind combaterea terorismului și a fost reafirmată în Programul de la Haga (4), adoptat de Consiliul European din 4-5 noiembrie 2004, prin care s-a solicitat intensificarea schimbului de informații extrase din registrele naționale privind persoanele condamnate sau decăzute din drepturi. Aceste obiective se reflectă în planul de acțiune adoptat în comun de Comisie și Consiliu la 2 și 3 iunie 2005 în vederea aducerii la îndeplinire a Programului de la Haga.

(5) În vederea îmbunătățirii schimbului de informații între statele membre privind cazierele judiciare, sunt binevenite proiectele elaborate în scopul atingerii acestui obiectiv, inclusiv proiectul existent privind interconectarea bazelor de date naționale privind infracțiunile. Experiența dobândită din aceste activități a încurajat statele membre să își intensifice eforturile și a demonstrat importanța de a continua îmbunătățirea schimbului reciproc de informații între statele membre cu privire la condamnări.

(6) Prezenta decizie-cadru răspunde dorinței exprimate de Consiliu la 14 aprilie 2005, în urma publicării Cărții albe privind schimburile de informații referitoare la condamnări și la efectele acestora în cadrul Uniunii Europene și a dezbaterii generale ulterioare pe această temă. Principalul său scop este îmbunătățirea schimbului de informații privind condamnările și interdicțiile rezultate din condamnări pronunțate privind cetățeni ai Uniunii, în cazul în care au fost impuse și înscrise în cazierele judiciare din statul membru de condamnare astfel de interdicții.

(7) Aplicarea mecanismului stabilit prin prezenta decizie-cadru numai pentru transmiterea de informații extrase din cazierele judiciare ale persoanelor fizice nu ar trebui să aducă atingere unei eventuale extinderi viitoare a domeniului de aplicare a acestor mecanisme la schimbul de informații privind persoanele juridice.

(8) Informațiilor privind condamnările pronunțate în alte state membre li se aplică în prezent articolele 13 și 22 din Convenția europeană din 1959 privind asistența reciprocă în materie penală din 20 aprilie 1959. Aceste dispoziții sunt, însă, insuficiente pentru a răspunde cerințelor actuale legate de cooperarea judiciară într-un spațiu precum Uniunea Europeană.

(9) În relația dintre statele membre, prezenta decizie-cadru ar trebui să înlocuiască articolul 22 din Convenția europeană privind asistența reciprocă în materie penală. Pe lângă obligațiile statului membru de condamnare de a transmite statelor membre de cetățenie informații referitoare la condamnările pronunțate împotriva cetățenilor acestora, obligații pe care prezenta decizie-cadru le include și le definește în detaliu, se introduce, de asemenea, obligația statelor membre de cetățenie de a stoca informațiile astfel primite, pentru a se asigura că acestea pot răspunde integral cererilor de informații care le sunt adresate de către alte state membre.

(10) Prezenta decizie-cadru nu ar trebui să excludă posibilitatea ca autoritățile judiciare să solicite și să transmită în mod direct informații din cazierele judiciare, în temeiul articolului 13 coroborat cu articolul 15 alineatul (3) din Convenția europeană privind asistența reciprocă în materie penală și fără a aduce atingere articolului 6 alineatul (1) din Convenția privind asistența reciprocă în materie penală între statele membre ale Uniunii Europene, instituită prin Actul Consiliului din 29 mai 2000 (5).

(11) Îmbunătățirea circulației informațiilor privind condamnările nu este foarte utilă dacă statele membre nu pot lua în considerare informațiile transmise. La 24 iulie 2008, Consiliul a adoptat Decizia-cadru 2008/675/JAI privind luarea în considerare a condamnărilor în statele membre ale Uniunii Europene în cadrul unui nou proces penal (6).

(12) Principalul obiectiv al inițiativei Regatului Belgiei este atins prin prezenta decizie-cadru, în sensul că autoritatea centrală a fiecărui stat membru ar trebui să solicite și să includă, în extrasul de cazier judiciar pe care îl emite ca răspuns la o cerere a persoanei în cauză, toate informațiile primite din cazierele judiciare din statul membru de cetățenie. Cunoașterea faptului că există o condamnare și o interdicție ca urmare a condamnării, în cazul în care a fost impusă și înscrisă în cazierul judiciar o astfel de interdicție, este o condiție esențială pentru executarea acestora în conformitate cu legislația națională a statului membru în care persoana intenționează să desfășoare o activitate profesională legată de supravegherea copiilor. Mecanismul instituit prin prezenta decizie-cadru are scopul de a garanta, inter alia, faptul că o persoană care a fost condamnată pentru o infracțiune privind viața sexuală săvârșită împotriva unor copii nu ar trebui să aibă posibilitatea de a ascunde această condamnare sau interdicție în scopul desfășurării unei activități profesionale legate de supravegherea copiilor în alt stat membru, în cazul în care cazierul judiciar al persoanei respective în statul membru de condamnare conține informații privind această condamnare și o interdicție rezultată din condamnare, în cazul în care a fost impusă și înscrisă în cazierul judiciar o asemenea interdicție.

(13) Prezenta decizie-cadru instituie norme privind protecția datelor cu caracter personal transmise între statele membre ca urmare a punerii în aplicare a acesteia. Normele generale actuale privind protecția datelor cu caracter personal prelucrate în cadrul cooperării polițienești și judiciare în materie penală sunt completate de normele instituite prin prezenta decizia-cadru. De asemenea, Convenția Consiliului Europei din 28 ianuarie 1981 pentru protecția persoanelor în ceea ce privește prelucrarea automată a datelor cu caracter personal se aplică tratării datelor cu caracter personal în temeiul prezentei decizii-cadru. Prezenta decizie-cadru include, de asemenea, dispozițiile Deciziei 2005/876/JAI din 21 noiembrie 2005 privind schimbul de informații extrase din cazierele judiciare (7), prin care se limitează aria de utilizare a informațiilor cerute de către statul membru solicitant. Prezenta decizie-cadru completează aceste dispoziții cu norme specifice, aplicabile în cazul în care statul membru de cetățenie transmite mai departe informațiile legate de condamnări comunicate de statul membru de condamnare.

(14) Prezenta decizie-cadru nu modifică obligațiile și practicile instituite în legătură cu statele terțe în temeiul Convenției europene privind asistența reciprocă în materie penală, în măsura în care respectivul instrument rămâne aplicabil.

(15) Potrivit Recomandării nr. R (84) 10 a Consiliului Europei privind cazierele judiciare și reabilitarea persoanelor condamnate, principalul scop al constituirii cazierelor judiciare este de a informa autoritățile competente din sistemul de justiție penală asupra profilului unei persoane supuse unor proceduri judiciare, în vederea adaptării deciziilor care urmează să fie luate la diferitele situații individuale. Deoarece utilizarea cazierelor judiciare în orice alt scop care ar putea compromite șansele de reabilitare socială a persoanei condamnate trebuie să fie cât mai limitată cu putință, folosirea informațiilor transmise în temeiul prezentei decizii-cadru în alte scopuri decât cel al procesului penal poate fi limitată în conformitate cu legile naționale ale statului membru solicitat și ale statului membru solicitant.

(16) Obiectivul dispozițiilor prezentei decizii-cadru privind transmiterea de informații către statul membru de cetățenie în scopul stocării și al retransmiterii acestora nu este armonizarea sistemelor naționale de caziere judiciare ale statelor membre. Prezenta decizie-cadru nu obligă statul membru de condamnare să-și modifice sistemul intern de caziere judiciare în ceea ce privește utilizarea informațiilor în scopuri interne.

(17) Îmbunătățirea circulației informațiilor privind condamnările nu are multă utilitate dacă aceste informații nu pot fi înțelese de statul membru care le primește. Înțelegerea reciprocă poate fi sporită prin crearea unui „format european standardizat” care să permită schimbul de informații în mod uniform, pe cale electronică și traducerea automată cu ușurință a acestora. Informațiile privind condamnările transmise de statul membru de condamnare ar trebui transmise în limba oficială sau în una dintre limbile oficiale ale acelui stat membru. Consiliul ar trebui să ia măsuri pentru constituirea sistemului de schimb de informații introdus prin prezenta decizie-cadru.

(18) Prezenta decizie-cadru respectă drepturile fundamentale și principiile recunoscute prin articolul 6 din Tratatul privind Uniunea Europeană și care se regăsesc în Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene.

(19) Prezenta decizie-cadru respectă principiul subsidiarității menționat la articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană și prevăzut la articolul 5 din Tratatul de instituire a Comunității Europene, având în vedere că îmbunătățirea sistemelor de transmitere a informațiilor legate de condamnări între statele membre nu poate fi realizată în mod corespunzător prin acțiunea unilaterală a statelor membre, ci necesită o acțiune concertată la nivelul Uniunii Europene. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este enunțat la articolul 5 din Tratatul de instituire a Comunității Europene, prezenta decizie-cadru nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea respectivului obiectiv,

Articolul 1

Obiectiv

Obiectul prezentei decizii-cadru este de: (a) a defini modurile în care un stat membru în care se pronunță o condamnare împotriva unui cetățean al unui alt stat membru (denumit în continuare „statul membru de condamnare”) transmite informații referitoare la respectiva condamnare statului membru al cărui cetățean este persoana condamnată (denumit în continuare „statul membru de cetățenie”); (b) a defini obligațiile legate de stocarea informațiilor respective care revin statului membru de cetățenie și de a specifica metodele care trebuie aplicate de către acesta pentru a răspunde cererilor de informații extrase din cazierele judiciare; (c) a stabili cadrul care să permită constituirea și dezvoltarea unui sistem informatizat destinat schimbului de informații privind condamnările între statele membre pe baza prezentei decizii-cadru și a deciziei ulterioare menționate la articolul 11 alineatul (4).

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentei decizii-cadru: (a) „condamnare” înseamnă orice hotărâre definitivă a unei instanțe penale împotriva unei persoane fizice pronunțate pentru comiterea unei infracțiuni, în măsura în care aceste hotărâri sunt introduse în cazierele judiciare ale statului de condamnare; (b) „proces penal” înseamnă etapa care precede etapa de judecată, etapa de judecată propriu-zisă și executarea condamnării; (c) „cazier judiciar” înseamnă registrul sau registrele naționale în care sunt consemnate condamnările în conformitate cu legislația națională.

Articolul 3

Autoritatea centrală

(1) În sensul prezentei decizii-cadru, fiecare stat membru desemnează o autoritate centrală. Cu toate acestea, pentru transmiterea de informații în temeiul articolului 4 și pentru răspunsuri, în temeiul articolului 7, la cererile menționate la articolul 6, statele membre pot desemna una sau mai multe autorități centrale. (2) Fiecare stat membru comunică Secretariatului General al Consiliului și Comisiei care este autoritatea centrală sau autoritățile centrale desemnate în conformitate cu alineatul (1). Secretariatul General al Consiliului notifică statelor membre și Eurojust aceste informații.

Articolul 4

Obligațiile statului membru de condamnare

(1) Fiecare stat membru ia măsurile necesare pentru a se asigura că toate condamnările pronunțate pe teritoriul său sunt însoțite, în momentul înregistrării în cazierul judiciar, de informații referitoare la cetățenia sau cetățeniile persoanei condamnate, în cazul în care aceasta este cetățean al unui alt stat membru. (2) Autoritatea centrală a statului de condamnare informează, cât mai curând posibil, autoritățile centrale din celelalte state membre privind orice condamnări pronunțate împotriva cetățenilor acestora din urmă pe teritoriul statului de condamnare, astfel cum au fost introduse în cazierul judiciar. În cazul în care se știe că persoana condamnată este cetățean al mai multor state membre, informațiile relevante se transmit fiecăruia dintre statele membre respective, chiar și atunci când persoana condamnată este cetățean al statului membru pe teritoriul căruia a fost condamnată. (3) Informația privind modificarea ulterioară sau ștergerea unei informații din cazierele judiciare este comunicată fără întârziere de către autoritatea centrală a statului membru de condamnare autorității centrale a statului membru de cetățenie. (4) Orice stat membru care a furnizat informațiile menționate la alineatele (2) și (3) comunică autorității centrale a statului membru de cetățenie, la cererea acesteia din urmă în cazuri individuale, o copie a condamnărilor și a măsurilor luate ulterior, precum și orice altă informație relevantă referitoare la acestea, pentru a permite statului de cetățenie să decidă dacă este necesar să ia măsuri la nivel național.

Articolul 5

Obligațiile statului membru de cetățenie

(1) Autoritatea centrală a statului membru de cetățenie stochează toate informațiile, în conformitate cu articolul 11 alineatele (1) și (2), care i-au fost transmise în temeiul articolului 4 alineatele (2) și (3), pentru a le putea retransmite în conformitate cu articolul 7. (2) Orice modificare sau ștergere a informațiilor transmise în conformitate cu articolul 4 alineatul (3) atrage modificări sau ștergeri identice de către statul membru de cetățenie privind informațiile stocate în conformitate cu alineatul (1) din prezentul articol în scopul retransmiterii în conformitate cu articolul 7. (3) În scopul retransmiterii în conformitate cu articolul 7, statul membru de cetățenie poate folosi doar informațiile care au fost actualizate în conformitate cu alineatul (2) din prezentul articol.

Articolul 6

Cererea de informații privind condamnările

(1) În cazul în care se solicită informații din cazierul judiciar al unui stat membru în scopul unui proces penal împotriva unei persoane sau pentru orice alt scop în afara procesului penal, autoritatea centrală a acelui stat membru, în conformitate cu legislația sa națională, poate să adreseze autorității centrale din alt stat membru o cerere de informații și de date relevante care să fie extrase din cazierul judiciar. (2) În cazul în care o persoană solicită informații privind propriul cazier judiciar, autoritatea centrală din statul membru în care se formulează cererea poate, în conformitate cu legislația sa națională, să adreseze autorității centrale a unui alt stat membru o cerere de informații și de date relevante care să fie extrase din cazierul judiciar, cu condiția ca persoana în cauză să fie sau să fi fost rezident sau cetățean al statului solicitant sau solicitat. (3) Odată ce termenul prevăzut la articolul 11 alineatul (7) a expirat, de fiecare dată când o persoană solicită informații privind propriul cazier judiciar autorității centrale a unui stat membru, altul decât statul membru de cetățenie, autoritatea centrală a statului membru în care este depusă cererea formulează o cerere de informații și de date conexe care să fie extrase din cazierul judiciar către autoritatea centrală a statului membru de cetățenie pentru a putea include astfel de informații și date conexe în extrasul care urmează a fi eliberat persoanei în cauză. (4) Pentru toate cererile de informații care să fie extrase din cazierul judiciar adresate autorității centrale a unui stat membru se utilizează formularul care figurează în anexă.

Articolul 7

Răspunsul la cererea de informații privind condamnările

(1) În cazul în care extrasul din cazierul judiciar este cerut în temeiul articolului 6 unei autorități centrale a statului membru de cetățenie în scopul unui proces penal, autoritatea centrală respectivă transmite autorității centrale a statului membru solicitant informații privind: (a) condamnările pronunțate în statul membru de cetățenie și înscrise în cazierul judiciar; (b) orice condamnări pronunțate în alte state membre care i-au fost transmise după 27 aprilie 2012, în aplicarea articolului 4, și stocate în conformitate cu articolul 5 alineatele (1) și (2); (c) orice condamnări pronunțate în alte state membre care i-au fost transmise la 27 aprilie 2012 și au fost înscrise în cazierul judiciar; (d) orice condamnări care au fost pronunțate în țări terțe, i-au fost transmise ulterior și înscrise în cazierul judiciar. (2) În cazul în care informațiile din extrasele de cazier judiciar sunt cerute în temeiul articolului 6 autorității centrale a statului membru de cetățenie în orice alt scop în afara procesului penal, autoritatea centrală respectivă răspunde în conformitate cu legislația sa națională în ceea ce privește condamnările pronunțate în statul membru de cetățenie și condamnările pronunțate în țări terțe care i-au fost transmise ulterior și pe care le-a consemnat în cazierul judiciar. În privința informațiilor privind condamnările pronunțate în alt stat membru, care au fost transmise statului membru de cetățenie, autoritatea centrală a acestuia din urmă transmite statului membru solicitant, în conformitate cu legislația sa națională, informațiile stocate în conformitate cu articolul 5 alineatele (1) și (2), precum și informațiile care au fost transmise acelei autorități centrale la 27 aprilie 2012 și care au fost înscrise în cazierul judiciar. În cazul transmiterii de informații în conformitate cu articolul 4, autoritatea centrală a statului membru de condamnare poate să informeze autoritatea centrală a statului membru de cetățenie de faptul că informațiile privind condamnările pronunțate pe teritoriul celui dintâi și transmise celui din urmă nu pot fi retransmise în niciun alt scop decât cel al procesului penal. În acest caz, în ceea ce privește astfel de condamnări, autoritatea centrală a statului membru de cetățenie informează statul membru solicitant în legătură cu alt stat membru care a transmis astfel de informații astfel încât să permită statului membru solicitant să adreseze cererea direct statului membru de condamnare pentru a obține informații privind respectivele condamnări. (3) În cazul în care informațiile extrase din cazierul judiciar sunt solicitate autorității centrale a statului membru de cetățenie de către o țară terță, statul membru de cetățenie poate răspunde în ceea ce privește condamnările transmise de către un alt stat membru doar în limitele prevăzute pentru transmiterea de informații altor state membre în conformitate cu dispozițiile alineatelor (1) și (2). (4) În cazul în care informațiile extrase din cazierul judiciar sunt solicitate în temeiul articolului 6 autorității centrale a unui alt stat membru, altul decât statul membru de cetățenie, statul membru solicitat transmite informațiile privind condamnările pronunțate în statul membru solicitat și privind condamnările pronunțate împotriva cetățenilor unor țări terțe, precum și împotriva apatrizilor înscrise în cazierul său judiciar în aceeași măsură în care acest lucru este prevăzut la articolul 13 al Convenției europene privind asistența reciprocă în materie penală. (5) Răspunsul se acordă prin utilizarea formularului prevăzut în anexă. Acesta este însoțit de o listă a condamnărilor, în conformitate cu legislația națională.

Articolul 8

Termene pentru răspunsuri

(1) Răspunsurile la cererile menționate la articolul 6 alineatul (1) sunt transmise de autoritatea centrală a statului membru solicitat autorității centrale a statului membru solicitant neîntârziat și, în orice caz, într-un interval de timp care nu depășește zece zile lucrătoare de la data primirii cererii, în conformitate cu legislația, normele sau practicile sale naționale, prin utilizarea formularului prevăzut în anexă. În cazul în care statul membru solicitat cere informații suplimentare pentru identificarea persoanei care face obiectul cererii, aceasta consultă imediat statul membru solicitant în vederea furnizării unui răspuns în termen de zece zile lucrătoare de la data primirii informațiilor suplimentare. (2) Răspunsurile la cererea menționată la articolul 6 alineatul (2) se transmit în termen de douăzeci de zile lucrătoare de la data la care a fost primită cererea.

Articolul 9

Condiții de utilizare a datelor cu caracter personal

(1) Datele cu caracter personal furnizate în temeiul articolului 7 alineatele (1) și (4) în scopul unui proces penal pot fi folosite de către statul membru solicitant doar pentru procesul penal pentru care au fost solicitate, astfel cum se precizează în formularul prevăzut în anexă. (2) Datele cu caracter personal furnizate în temeiul articolului 7 alineatele (2) și (4) în orice alt scop decât cel al unui proces penal pot fi folosite de către statul membru solicitant, în conformitate cu legislația sa națională, doar în scopul pentru care acestea au fost solicitate și în limitele precizate de către statul membru solicitat în formularul prevăzut în anexă. (3) Fără a aduce atingere alineatelor (1) și (2), datele cu caracter personal furnizate în temeiul articolului 7 alineatele (1), (2) și (4) pot fi utilizate de către statul membru solicitant în scopul prevenirii unei amenințări imediate și grave la adresa siguranței publice. (4) Statele membre iau măsurile necesare pentru a se asigura că datele cu caracter personal primite de la un alt stat membru în temeiul articolului 4, în cazul în care acestea sunt transmise unei țări terțe în conformitate cu articolul 7 alineatul (3), sunt supuse acelorași limitări de utilizare ca și celor aplicabile într-un stat membru solicitant, în conformitate cu alineatul (2) din prezentul articol. Statele membre specifică faptul că datele cu caracter personal, în cazul în care acestea sunt transmise unei țări terțe în scopul unui proces penal, pot fi utilizate în continuare de către respectiva țară numai în scopul unui proces penal. (5) Prezentul articol nu se aplică datelor cu caracter personal obținute de un stat membru în temeiul prezentei decizii-cadru și care provin din acel stat membru.

Articolul 10

Regimul lingvistic

Odată cu introducerea unei cereri menționate la articolul 6 alineatul (1), statul membru solicitant transmite statului membru solicitat formularul prevăzut în anexă în limba oficială sau în una dintre limbile oficiale ale acestuia din urmă. Statul membru solicitat răspunde fie în una dintre limbile sale oficiale, fie în orice altă limbă acceptată de ambele state membre. Orice stat membru poate, la momentul adoptării prezentei decizii-cadru sau la o dată ulterioară, să indice, într-o declarație depusă la Secretariatul General al Consiliului, limbile oficiale ale instituțiilor Uniunii Europene pe care le acceptă. Secretariatul General al Consiliului comunică această informație statelor membre.

Articolul 11

Formatul și alte modalități de organizare și de facilitare a schimburilor de informații privind condamnările

(1) La transmiterea informațiilor în conformitate cu articolul 4 alineatele (2) și (3), autoritatea centrală a statului membru de condamnare transmite următoarele informații: (a) informații care se transmit în toate cazurile, în afară de situația în care, în cazuri individuale, autoritatea centrală nu deține respectivele informații (informații obligatorii): (i) informații despre persoana condamnată [numele complet, data nașterii, locul nașterii (orașul și țara), sexul, cetățenia și – dacă este cazul – numele anterior/numele anterioare]; (ii) informații privind natura condamnării (data condamnării, denumirea instanței, data la care hotărârea a devenit definitivă); (iii) informații privind infracțiunile care au determinat condamnarea (data săvârșirii infracțiunii care a atras condamnarea și denumirea sau încadrarea juridică a infracțiunii, precum și o trimitere la dispozițiile legale aplicabile); și (iv) informații privind conținutul condamnării (și anume hotărârea, precum și orice sancțiuni suplimentare, măsuri de siguranță și hotărâri ulterioare care modifică executarea hotărârii); (b) informații care se transmit în cazul în care au fost introduse în cazierele judiciare (informații opționale): (i) numele părinților persoanei condamnate; (ii) numărul de referință al condamnării; (iii) locul infracțiunii; și (iv) interdicțiile rezultate din condamnare; (c) informații care se transmit autorității centrale dacă sunt disponibile (informații suplimentare): (i) numărul actului de identitate al persoanei condamnate sau numărul și tipul documentului de identificare al persoanei condamnate; (ii) amprentele care au fost luate persoanei respective; și (iii) dacă este cazul, pseudonimul și/sau numele de împrumut. În plus, autoritatea centrală poate transmite orice alte informații privind condamnările introduse în cazierele judiciare. (2) Autoritatea centrală a statului membru de cetățenie stochează toate informațiile de tipul celor enumerate la alineatul (1) literele (a) și (b), pe care le-a primit în conformitate cu articolul 5 alineatul (1) pentru a le retransmite în conformitate cu articolul 7. În același scop, autoritatea centrală poate stoca informații de tipul celor enumerate la alineatul (1) primul paragraf litera (c) și la alineatul (1) al doilea paragraf. (3) Până la expirarea termenului prevăzut la alineatul (7), autoritățile centrale ale statelor membre care nu au efectuat notificarea menționată la alineatul (6) transmit toate informațiile în conformitate cu articolul 4, toate cererile în conformitate cu articolul 6, toate răspunsurile în conformitate cu articolul 7 și alte informații relevante prin orice mijloc care să dea posibilitatea consemnării datelor respective, în condiții care să permită autorității centrale a statului membru destinatar stabilească autenticitatea acestora. Odată cu expirarea termenului prevăzut la alineatul (7) din prezentul articol, autoritățile centrale ale statelor membre transmit informațiile respective pe cale electronică utilizând un format standard. (4) Formatul menționat la alineatul (3) și oricare alte modalități de organizare și de facilitare a schimburilor de informații privind condamnările între autoritățile centrale ale statelor membre se stabilesc de Consiliu în conformitate cu procedurile corespunzătoare din Tratatul privind Uniunea Europeană, până la 27 aprilie 2012. Alte astfel de modalități cuprind: (a) definirea tuturor modalităților de facilitare a înțelegerii și a traducerii automate a informațiilor transmise; (b) definirea modalităților prin care se poate efectua schimbul electronic de informații, în special în ceea ce privește specificațiile tehnice care urmează să fie folosite și, dacă este necesar, orice proceduri de schimb aplicabile; (c) posibile modificări ale formularului prevăzut în anexă. (5) În cazul în care modalitatea de transmitere menționată la alineatele (3) și (4) nu este disponibilă, alineatul (3) primul paragraf continuă să se aplice pe durata întregii perioade de indisponibilitate. (6) Fiecare stat membru efectuează modificările tehnice necesare pentru a putea să folosească formatul standardizat și să îl transmită pe cale electronică altor state membre. Statele membre informează Consiliul cu privire la data de la care vor putea efectua asemenea transmiteri. (7) Statele membre efectuează modificările tehnice menționate la alineatul (6) în termen de trei ani de la data la care se adoptă forma și modalitățile de efectuare a schimbului electronic de informații privind condamnările.

Articolul 12

Relațiile cu alte instrumente juridice

(1) În relațiile dintre statele membre, prezenta decizie-cadru completează dispozițiile articolului 13 din Convenția europeană privind asistența reciprocă în materie penală, protocoalele adiționale ale acesteia din 17 martie 1978 și 8 noiembrie 2001, dispozițiile Convenției privind asistența reciprocă în materie penală între statele membre ale Uniunii Europene și protocolul acesteia din 16 octombrie 2001 (8). (2) În sensul prezentei decizii-cadru, statele membre renunță la dreptul de a invoca între ele rezervele exprimate de acestea cu privire la articolul 13 al Convenției europene privind asistența reciprocă în materie penală. (3) Fără a aduce atingere aplicării acestora în relațiile dintre statele membre și statele terțe, prezenta decizie-cadru înlocuiește, în relațiile dintre statele membre care au luat măsurile necesare pentru a se conforma cu prezenta decizie-cadru și cel târziu cu efect de la 27 aprilie 2012, dispozițiile articolului 22 din Convenția europeană privind asistența reciprocă în materie penală, astfel cum a fost completată de articolul 4 din Protocolul adițional din 17 martie 1978 la convenția respectivă, în relațiile dintre statele membre. (4) Decizia 2005/876/JAI se abrogă prin prezenta decizie-cadru. (5) Prezenta decizie-cadru nu aduce atingere aplicării unor dispoziții mai favorabile din acorduri bilaterale sau multilaterale încheiate între statele membre.

Articolul 13

Punerea în aplicare

(1) Statele membre adoptă măsurile necesare pentru a se conforma dispozițiilor prezentei decizii-cadru cel târziu până la 27 aprilie 2012. (2) Statele membre transmit Secretariatului General al Consiliului și Comisiei textul dispozițiilor care transpun în legislația națională obligațiile ce le revin în temeiul prezentei decizii-cadru. (3) Pe baza acestor informații, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului, până la 27 aprilie 2015, un raport privind punerea în aplicare a prezentei decizii-cadru, însoțit, dacă este necesar, de propuneri legislative.

Articolul 14

Intrarea în vigoare

Prezenta decizie-cadru intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.