Recitale
(1) Frauda în ceea ce privește taxa pe valoarea adăugată (TVA) are un efect semnificativ asupra veniturilor fiscale ale statelor membre și perturbă activitatea economică în cadrul pieței interne prin crearea unor fluxuri nejustificate de bunuri și prin introducerea pe piață a unor bunuri la prețuri anormal de mici.
(2) Deficiențele sistemului intracomunitar al TVA și, în special, deficiențele sistemului de schimb de informații cu privire la livrările de bunuri în cadrul Comunității, stabilit prin Directiva 2006/112/CE a Consiliului (3), reprezintă una dintre cauzele acestei fraude. În special, timpul care se scurge între derularea unei operațiuni și schimbul corespunzător de informații în cadrul sistemului de schimb de informații privind TVA reprezintă un obstacol în calea utilizării eficace a respectivei informații pentru combaterea fraudei fiscale.
(3) Pentru a combate în mod eficace acest tip de fraudă fiscală, este necesar ca administrația statului membru în care TVA este exigibil să dispună de informații cu privire la livrările intracomunitare de bunuri, într-un termen care să nu depășească o lună.
(4) Pentru ca verificarea încrucișată a informațiilor să fie utilă în combaterea fraudei fiscale, ar trebui garantat că operațiunile intracomunitare sunt declarate pentru aceeași perioadă fiscală atât de către furnizor, cât și de către cumpărător sau beneficiar.
(5) Având în vedere evoluția mediului de afaceri și a instrumentelor de lucru ale agenților economici, ar trebui să se asigure posibilitatea efectuării acestor declarații prin proceduri electronice simple, pentru a reduce la minimum povara administrativă.
(6) Pentru a se păstra echilibrul între obiectivele Comunității în materie de combatere a fraudei fiscale și de reducere a sarcinii administrative a operatorilor economici, este oportun să se prevadă posibilitatea ca statele membre să autorizeze operatorii să depună trimestrial declarațiile recapitulative privind livrările intracomunitare de bunuri atunci când valoarea acestora nu este semnificativă. Statele membre care doresc să organizeze o punere în aplicare progresivă a acestei posibilități ar trebui să poată fixa suma, cu titlu tranzitoriu, la un nivel mai ridicat. În mod similar, ar trebui să se prevadă posibilitatea ca statele membre să autorizeze operatorii să depună trimestrial informațiile privind prestările intracomunitare de servicii.
(7) Impactul accelerării schimburilor de informații asupra capacității statelor membre de combatere a fraudei privind TVA, precum și opțiunile ar trebui să facă obiectul unei evaluări a Comisiei după un an de la aplicarea noilor dispoziții, în special pentru a stabili dacă opțiunile respective trebuie menținute.
(8) Deoarece obiectivele acțiunii prevăzute în combaterea evaziunii fiscale legate de TVA nu pot fi atinse în mod satisfăcător de statele membre, a căror acțiune în domeniu depinde de informațiile colectate de celelalte state membre, și, prin urmare, pot fi realizate mai bine la nivel comunitar, Comunitatea poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității prevăzut la articolul 5 din tratat. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este enunțat la respectivul articol, prezenta directivă nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivelor menționate.
(9) Prin urmare, Directiva 2006/112/CE ar trebui modificată în consecință.
(10) În conformitate cu punctul 34 din Acordul interinstituțional pentru o mai bună legiferare (4), statele membre sunt încurajate să stabilească, pentru ele și în interesul Comunității, propriile tabele care să ilustreze în măsura posibilului corespondența între prezenta directivă și măsurile de transpunere și să le facă publice,