Articolul text
Text integral
(2008/C 268/01) CONSILIUL, AVÂND ÎN VEDERE Acordul-cadru între Comunitatea Europeană și Agenția Spațială Europeană, care a intrat în vigoare în mai 2004, precum și intensificarea cooperării dintre cele două părți; REAMINTIND orientările formulate în cadrul reuniunilor Consiliului Spațiu Cosmic din 25 noiembrie 2004, 7 iunie 2005 și 28 noiembrie 2005; EVIDENȚIIND Rezoluția Consiliului Spațiu Cosmic din 22 mai 2007 care a salutat și a sprijinit politica spațială europeană și a stabilit fundamentul pentru politica spațială în Europa; LUÂND NOTĂ de faptul că rezoluția a invitat Comisia Europeană, directorul general al ASE, precum și Uniunea Europeană și statele membre ale ASE să monitorizeze și să evalueze implementarea politicii în domeniul de aplicare a acordului-cadru, inclusiv implementarea aspectelor-cheie definite în anexele la rezoluție; LUÂND NOTĂ de faptul că statele membre, pe baza planului de implementare a politicii spațiale europene, au identificat ca fiind prioritare două domenii programatice de acțiune, și anume implementarea cu succes atât a Galileo, cât și a GMES (Monitorizare globală pentru mediu și securitate), precum și un număr de aspecte orizontale; RECUNOSCÂND progresul semnificativ realizat în aceste domenii, astfel cum este prezentat în raportul comun ASE-CE privind progresele înregistrate și SALUTÂND progresele înregistrate în elaborarea unei strategii de relații internaționale privind spațiul în Europa; REAFIRMĂ în acest context importanța pentru Europa de a menține un acces autonom în spațiu, un program științific de nivel mondial, cele mai bune servicii ale aplicațiilor pentru sateliți de care dispune în domeniul meteorologiei operaționale și al comunicațiilor comerciale, precum și o bază tehnologică susținută și inovatoare; SUBLINIAZĂ importanța consolidării coordonării CE-ASE a programelor de dezvoltare a tehnologiei spațiale, în special în privința tehnologiilor spațiale vitale pentru non-dependența strategică europeană; REAMINTEȘTE discuțiile între miniștrii europeni însărcinați cu aspectele legate de spațiu de la reuniunea informală de la Kourou, centrul spațial european, din 21 și 22 iulie 2008. I. O VIZIUNE A EUROPEI CU PRIVIRE LA SPAȚIU RECUNOSCÂND că politica spațială europeană a elaborat viziunea de consolidare a Europei ca lider în domeniul programelor spațiale la nivel mondial răspunzând necesităților politicilor și obiectivelor europene, în ceea ce privește aplicațiile, serviciile și infrastructurile corespunzătoare, contribuind la influența acesteia asupra societății, culturii, economiei și științei, dezvoltând potențialul industrial și științific al acesteia și asigurând autonomia politică și tehnologică a acesteia într-un mod rațional, coerent și realist; RECUNOSCÂND că această politică, care se bazează pe UE, ASE și statele membre ale acestora implicate în Programul spațial european, ar trebui să continue să fie implementată și dezvoltată, menținând obiective ambițioase în limitele capacităților puse la dispoziție pentru cercetare și aplicații operaționale; SUBLINIIND că toate activitățile spațiale ale Europei contribuie la atingerea obiectivelor și respectă pe deplin principiile stabilite de „Tratatul privind spațiul cosmic” al Națiunilor Unite, în special: SUBLINIIND importanța consolidării sprijinului public pentru dezvoltarea tehnologiilor spațiale, asigurând complementaritatea acțiunilor și maximizând sinergiile cu dezvoltările non-spațiale; RECUNOSCÂND faptul că Uniunea Europeană, ASE, și statele membre ale acestora sunt cei trei actori-cheie ai politicii spațiale europene și SUBLINIIND faptul că Uniunea Europeană își asumă din ce în ce mai multe responsabilități în chestiunile care privesc spațiul, în special în cele referitoare la aplicațiile spațiale, în conformitate cu cele ale unui actor global și aducând valoare adăugată ASE și statelor membre, respectând, în același timp, rolurile și responsabilitățile fiecăruia dintre ele; LUÂND ÎN CONSIDERARE faptul că, în aceste condiții și în cadrul politicii spațiale europene, Uniunea Europeană, precum și ASE și statele membre sunt actorii principali implicați în explorarea spațiului și că vor dezvolta Europa ca una dintre puterile mondiale de vârf în domeniul spațiului pe scena internațională. În acest context, IDENTIFICĂ necesitatea abordării următoarelor chestiuni: SUBLINIAZĂ valoarea adăugată pentru miniștrii statelor membre ale UE și ASE însărcinați cu aspectele legate de spațiu determinată de întâlniri atât de frecvente pe cât este necesar, în scopul abordării principalelor aspecte politice, pe baza unei foi de parcurs corespunzătoare. II. PRIORITĂȚI ACTUALE SALUTĂ următoarele progrese semnificative în cadrul programelor Galileo și GMES: REAFIRMĂ prioritatea continuă de a implementa rapid atât Galileo, cât și GMES. A. GALILEO RECUNOSCÂND faptul că Galileo constituie primul program spațial pilot al UE; INVITĂ Comisia să ia în considerare și să analizeze dificultățile anterioare pentru a profita integral de pe urma acestei experiențe; AȘTEAPTĂ CU INTERES crearea Grupului interinstituțional Galileo; SUBLINIAZĂ nevoia de coordonare crescută între Comisia Europeană, ASE și statele membre ale acestora, în legătură cu cercetarea și dezvoltarea în domeniul sistemelor, serviciilor și aplicațiilor de navigație prin satelit; EVIDENȚIAZĂ cooperarea continuă cu partenerii internaționali cu privire la aspecte referitoare la compatibilitatea și interoperabilitatea sistemului; INVITĂ Comisia să abordeze implicațiile juridice ale statutului Comunității Europene de proprietar al acestor bunuri tangibile și intangibile pe care le-a finanțat în legătură cu aplicațiile spațiale, cum ar fi cele din programele Galileo și EGNOS, în special cu privire la aspectele de răspundere juridică. B. GMES REAMINTIND faptul că GMES este o inițiativă axată pe utilizatori care ar trebui să utilizeze la maximum centrele, capacitățile și serviciile de observație terestră spațială și non-spațială în Europa, inclusiv EUMETSAT, Centrul pentru Sateliți al UE etc.; SUBLINIAZĂ că infrastructurile de observație terestră in situ sprijinite de statele membre, împreună cu infrastructurile de observație spațiale, reprezintă o contribuție majoră pentru capacitățile de observație terestre și ar trebui să devină disponibile pentru GMES în mod permanent; EVIDENȚIAZĂ faptul că este indispensabilă continuitatea serviciului și a datelor și că o astfel de continuitate trebuie să fie garantată de către Uniunea Europeană, în special prin finanțarea pe termen lung, pe baza parteneriatelor pentru diverse componente ale GMES; REAFIRMĂ rolul ASE în calitate de agenție de dezvoltare și achiziții pentru misiunile de santinelă specializate ale GMES și de coordonator pentru întreaga componentă spațială a GMES, inclusiv pentru contribuțiile statelor membre, ale EUMETSAT și ale altor parteneri GMES; INVITĂ Comisia să definească un cadru juridic adecvat pentru GMES, implicând Secretariatul General al Consiliului, acolo unde este cazul, și să analizeze implicațiile certificării datelor detectate la distanță furnizate prin sateliți; SUBLINIAZĂ că multe servicii de informații ale GMES au caracterul unui bun european public și trebuie să devină disponibile în conformitate cu un principiu al accesului total și deschis, supus unor constrângeri, cum ar fi cele de securitate; IDENTIFICĂ necesitatea de a elabora un plan de acțiune care să conducă la stabilirea unui program UE GMES, vizând asigurarea continuității serviciilor GMES și a datelor vitale, rezultate din observații, de care au nevoie. Acest plan de acțiune ar trebui să includă: SALUTĂ: III. NOI PRIORITĂȚI ÎN CADRUL POLITICII SPAȚIALE EUROPENE EVIDENȚIAZĂ faptul că Consiliul European a salutat, la 14 martie 2008, raportul comun al Înaltului Reprezentant și al Comisiei Europene privind schimbările climatice și securitatea internațională care a reamintit, în special, că majoritatea apelurilor de urgență ale ONU pentru ajutor umanitar în 2007 au fost legate de climă, și a identificat efectul multiplicator al schimbărilor climatice asupra riscurilor de securitate; REAMINTEȘTE faptul că Consiliul European a solicitat Consiliului Uniunii Europene să înainteze recomandări privind o acțiune de monitorizare corespunzătoare în domeniu; IDENTIFICĂ următoarele patru domenii de prioritate în implementarea politicii spațiale europene pentru perioada următoare: A. SPAȚIUL ȘI SCHIMBĂRILE CLIMATICE LUÂND ÎN CONSIDERARE faptul că schimbările climatice cu care se confruntă umanitatea reprezintă o preocupare globală și că UE își adaptează politicile în vederea abordării acestora; EVIDENȚIAZĂ obiectivul de a îmbunătăți înțelegerea calitativă și cantitativă a întinderii schimbărilor climatice și a consecințelor acestora și necesitatea de a continua și a spori contribuțiile europene la această înțelegere și modelizarea corespunzătoare, pentru a furniza baza probatoare pentru deciziile cheie care trebuie luate în politica privind mediul înconjurător; RECUNOAȘTE contribuția unică a programelor spațiale care, prin capacitatea acestora de observare globală și acoperirea pe termen lung, furnizează seria de date necesare comunității științifice pentru cercetare în domeniul schimbărilor climatice, completând în același timp alte observații și instrumente de măsură; RECUNOAȘTE contribuția programului Planeta vie al ASE și a misiunilor științifice spațiale naționale privind Pământul, a programelor operaționale EUMETSAT și a infrastructurii componentei spațiale a GMES la colectarea observațiilor permițând Europei să obțină serii periodice de parametri climatici și să înțeleagă procesele climatice majore; SOLICITĂ comunității științifice, alături de Comisia Europeană, ASE și EUMETSAT, să definească cum pot contribui în modul cel mai eficient gama de servicii GMES și arhivele de observații spațiale europene la furnizarea datelor, inclusiv a variabilelor climatice esențiale pentru cercetarea științifică; INVITĂ Comisia să efectueze un studiu pentru a evalua necesitățile de acces total la date standardizate și de putere de calcul crescută și mijloacele de obținere a acestora, luând în considerare capacitățile existente și relaționarea în Europa; SALUTĂ pregătirea comună de către ASE și EUMETSAT a unei propuneri de program pentru cea de a treia generație Meteosat (MTG) care va fi înaintată Consiliului ASE la nivel de miniștri în noiembrie 2008 și, ulterior, Consiliului EUMETSAT; având drept rol central meteorologia operațională, MTG va contribui, de asemenea, la GMES, la monitorizarea climei și, astfel, la detectarea schimbărilor climatice globale. B. CONTRIBUȚIA SPAȚIULUI LA STRATEGIA DE LA LISABONA EVIDENȚIAZĂ faptul că spațiul, ca domeniu de cercetare și dezvoltare de înaltă tehnologie și prin exploatarea economică a rezultatelor acestuia, poate contribui la atingerea obiectivelor de la Lisabona pentru a îndeplini ambițiile economice, educaționale, sociale și de mediu înconjurător ale UE și așteptările cetățenilor săi și pentru a îndeplini obiectivele pentru creștere și ocupare a forței de muncă prin furnizarea de noi oportunități de afaceri și soluții inovatoare pentru diferite servicii, în întreaga Europă, contribuind astfel la coeziunea teritorială; CONSIDERĂ că, prin adoptarea de către Parlamentul European și Consiliu, la 18 decembrie 2006, a celui de al șaptelea Program-cadru pentru cercetare, dezvoltare tehnologică și activități demonstrative și a noului său capitol tematic Spațiul ca parte a programului de cooperare științifică, spațiul a fost recunoscut de către UE ca una din prioritățile și pietrele de temelie ale societății europene bazate pe cunoaștere; SUBLINIAZĂ faptul că aplicațiile spațiale, cum ar fi telecomunicațiile prin satelit, sistemele EGNOS și Galileo, precum și GMES ar trebui să creeze oportunități de piață globale substanțiale, în special pentru IMM-uri, prin dezvoltarea serviciilor în aval cu valoare adăugată; și că UE, ASE și statele membre ale acestora trebuie să maximizeze în mod corespunzător valoarea pe care o obțin din aceste bunuri spațiale. Această creștere ar trebui promovată pentru a accelera apariția oportunităților economice și dezvoltarea serviciilor ce integrează fără sincope sisteme de sateliți de navigație, observație și comunicații și combinarea acestora cu rețele terestre. Pentru a realiza acest lucru, este nevoie de un cadru de reglementare adecvat, de un acces susținut la spectrul radio pentru aplicațiile spațiale și de dezvoltarea de standarde în domeniile în cauză; IA NOTĂ de faptul că activitățile spațiale ar trebui, astfel, să fie luate în considerare în vederea includerii în inițiativa privind piața pilot. C. SPAȚIUL ȘI SECURITATEA EVIDENȚIAZĂ contribuția importantă a spațiului în cadrul PESC/PESA, inclusiv misiunile Petersberg, și, prin urmare, la securitatea cetățenilor europeni; REAMINTEȘTE faptul că bunurile spațiale au devenit indispensabile în economia noastră și că trebuie asigurată securitatea acestora; SUBLINIAZĂ necesitatea, pentru Europa, în conformitate cu ambiția sa de a își consolida statutul de lider în domeniul programelor spațiale la nivel mondial, de a-și dezvolta o capacitate europeană pentru monitorizarea și supravegherea infrastructurii și a deșeurilor spațiale, plecându-se inițial de la bunurile naționale și europene existente, exploatând relațiile care pot fi stabilite cu alte națiuni partenere și capacitățile acestora; CONSIDERĂ că, având în vedere caracterul internațional și politic al acestei capacități, Uniunea Europeană va adopta, alături de ASE și statele membre ale acestora, un rol activ în crearea acestei capacități, în mod treptat, și a unei structuri corespunzătoare de administrare; SUBLINIAZĂ necesitatea, pentru Europa, de a avea capacitatea de a detecta nerespectarea punerii în aplicare a tratatelor internaționale și a obligațiilor, acesta fiind un instrument-cheie în păstrarea și promovarea valorilor europene; SALUTĂ, în conformitate cu competențele decizionale și schemele de finanțare ale cadrului existent, instituirea unui dialog structurat în rândul actorilor instituționali europeni drept răspuns la rezoluția Consiliului Spațiu Cosmic din 2007, în scopul obținerii unei intensificări substanțiale a coordonării activităților referitoare la spațiu, securitate și apărare, inclusiv Comisia Europeană, Secretariatul General al Consiliului, Agenția Europeană de Apărare, ASE și statele membre; REAMINTIND că GMES se sprijină pe anumite capacități de observare cu dublă utilizare și că Galileo, GMES și sistemele de comunicații prin satelit vor asigura servicii care pot prezenta interes pentru anumite aplicații în domeniul securității; RECUNOAȘTE că orice folosire a programelor Galileo și GMES de către utilizatori militari trebuie să respecte principiul conform căruia Galileo și GMES sunt sisteme civile aflate sub control civil și că, prin urmare, orice schimbare adusă acestui principiu necesită o analiză atentă în cadrul titlului V al Tratatului UE, în special în cadrul articolelor 17 și 23 ale acestuia, precum și în cadrul Convenției ASE; EVIDENȚIAZĂ nevoia: SUBLINIAZĂ beneficiile valorificării capacităților și infrastructurilor existente atât la nivel național, cât și european; IA NOTĂ de intenția DG ASE de a transmite o propunere pentru un program privind conștientizarea situației spațiului, pentru a fi inclusă în cadrul Consiliului ASE la nivel de miniștri din noiembrie 2008, punând bazele unei capacități operaționale și respectând rolurile Agenției Europene de Apărare și ale statelor membre ale UE și ale ASE. D. EXPLORAREA SPAȚIULUI SALUTĂ lansarea cu succes a laboratorului Columbus al ASE și demonstrația încununată de succes a vehiculului de transfer automat „Jules Verne” ca reprezentând adevărate proiecte de dezvoltare a tehnologiei europene și elemente cruciale pentru asigurarea accesului european la Stația spațială internațională ISS și utilizarea susținută a acesteia; AFIRMĂ că explorarea spațiului este o acțiune politică și globală și că Europa ar trebui să își întreprindă acțiunile în cadrul unui program la scară mondială, fără vreun monopol sau apropriere a unei țări; diferiții actori participând cu propriile lor capacități și priorități; EVIDENȚIAZĂ necesitatea, pentru Europa, de a elabora o viziune comună și o planificare strategică pe termen lung pentru explorare, asigurând poziții-cheie pentru Europa, prin urmare bazate pe domeniile sale de excelență; astfel dialogul politic necesar cu alte state implicate în programul de explorare la scară mondială trebuie să fie dezvoltat și promovat în continuare pe scena internațională de Uniunea Europeană, ASE și statele membre ale acestora, fiecare având rolul său, în strânsă coordonare între ele; SALUTĂ propunerea Comisiei de a organiza o conferință politică la nivel înalt privind o viziune globală pe termen lung referitoare la explorarea spațiului, prin inițierea unei dezbateri publice privind rolul Europei în această acțiune globală, pe baza unor studii pregătitoare corespunzătoare coordonate de ASE pentru a evalua domeniile europene de excelență și de a elabora diferite scenarii pentru o contribuție europeană împreună cu costurile și planurile asociate; IA NOTĂ de strategia de explorare globală ce prezintă coordonarea globală a planurilor marilor puteri în domeniul explorării umane și robotizate, incluzând posibilitatea, într-o etapă ulterioară, a unei expediții umane pe Marte; AFIRMĂ că Europa, pe baza rezultatelor încununate cu succes în explorare de câteva decenii, în care știința a fost pilotul-cheie, este angajată să joace un rol semnificativ în întreprinderea internațională de explorare a sistemului solar și de dezvoltare a unei înțelegeri profunde a funcționării condițiilor de viață în afara planetei noastre și RECUNOAȘTE faptul că transformarea Europei într-un pilon fundamental al acestor activități va fi obținută numai prin investiții susținute; REALIZEAZĂ faptul că tehnologiile care trebuie dezvoltate trebuie să fie evaluate cu grijă în perspectiva luării unor decizii-cheie și EVIDENȚIAZĂ faptul că acestea pot avea un impact de durată asupra felului în care sunt percepute capacitățile științifice și tehnologice europene în lume și asupra imaginii pe care o au chiar cetățenii europeni despre acestea; SUBLINIAZĂ valoarea explorării spațiului pentru motivarea tinerilor europeni în alegerea unei cariere în domeniul științei și tehnologiei și în consolidarea acestor capacități în Europa.