Recitale
(1) La 12 decembrie 2003, Consiliul European a adoptat Strategia UE împotriva proliferării armelor de distrugere în masă, al cărei capitol III cuprinde o listă a măsurilor destinate combaterii proliferării armelor respective, care ar trebui să fie adoptate atât în cadrul UE, cât și în țările terțe.
(2) UE pune în aplicare în prezent această strategie și adoptă măsurile enumerate în capitolul III al acesteia, în special prin acordarea de sprijin financiar pentru susținerea proiectelor specifice desfășurate de instituții multilaterale, prin acordarea de asistență tehnică și de expertiză statelor care necesită adoptarea unei game largi de măsuri în materie de neproliferare și prin favorizarea rolului Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite.
(3) La 28 aprilie 2004, Consiliul de Securitate al ONU a adoptat Rezoluția 1540 (2004) („Rezoluția CSONU 1540”), care reprezintă primul instrument internațional vizând, în mod integral și global, armele de distrugere în masă, vectorii acestora și materialele conexe. Rezoluția CSONU 1540 a stabilit obligații pentru toate statele, care vizează împiedicarea și descurajarea actorilor nestatali în ceea ce privește obținerea accesului la astfel de arme și materiale conexe. De asemenea, rezoluția a invitat statele să prezinte Comitetului din cadrul Consiliului de Securitate, instituit în temeiul Rezoluției CSONU 1540 („Comitetul 1540”), un raport privind măsurile pe care le-au luat sau intenționează să le ia în vederea punerii în aplicare a Rezoluției CSONU 1540.
(4) La 27 aprilie 2006, Consiliul de Securitate al ONU a adoptat Rezoluția 1673 (2006) stabilind necesitatea intensificării eforturilor comitetului în vederea încurajării punerii în aplicare integrale a Rezoluției CSONU 1540 prin programe de lucru, activități de mobilizare, asistență, dialog și cooperare. CSONU a invitat, de asemenea, Comitetul 1540 să analizeze, împreună cu statele și organizațiile internaționale, regionale și subregionale, posibilitatea unui schimb de experiență și de cunoștințe dobândite, precum și disponibilitatea unor programe care ar putea facilita punerea în aplicare a Rezoluției CSONU 1540.
(5) În raportul său din aprilie 2006, Comitetul 1540 a recomandat extinderea și intensificarea activităților de mobilizare la nivel regional și subregional în vederea furnizării statelor, în mod structurat, a unor orientări privind respectarea obligațiilor lor prevăzute de Rezoluția CSONU 1540, ținând seama de faptul că, la momentul respectiv, șaizeci și două de state nu își prezentaseră încă primul raport național, iar cinzeci și cinci de state, care își prezentaseră primul raport național, aveau în continuare de comunicat informații și precizări suplimentare, solicitate de Comitetul 1540.
(6) La 12 iunie 2006, Uniunea Europeană a adoptat o primă acțiune comună, și anume Acțiunea comună 2006/419/PESC (1) în sprijinul punerii în aplicare a Rezoluției CSONU 1540 și în cadrul punerii în aplicare a Strategiei UE împotriva proliferării armelor de distrugere în masă. Respectiva acțiune comună viza sensibilizarea destinatarilor cu privire la cerințele legate de Rezoluția CSONU 1540, precum și contribuirea la consolidarea capacității administrative a statelor terțe pentru întocmirea rapoartelor naționale privind punerea în aplicare a Rezoluției CSONU 1540.
(7) Punerea în aplicare a Acțiunii comune 2006/419/PESC a avut drept rezultat organizarea a cinci seminarii regionale în Africa, Orientul Mijlociu, America de Sud, zona Caraibelor și în regiunea Asia-Pacific. Activitățile respective au contribuit la diminuarea semnificativă a numărului statelor care nu și-au prezentat rapoartele naționale, precum și al statelor care nu au prezentat informațiile suplimentare solicitate de către Comitetul 1540 ca urmare a prezentării unor rapoarte incomplete.
(8) În decembrie 2007, Comitetul 1540 a subliniat în fața Consiliului de Securitate al ONU faptul că în ceea ce privește activitatea practică a comitetului, accentul ar trebui să se deplaseze de la raportarea la nivel național către punerea în aplicare a tuturor aspectelor Rezoluției CSONU 1540. În acest sens, activitățile de mobilizare și asistența, concepute individualizat, care să corespundă situației regionale și altor circumstanțe specifice, ar putea să ajute statele să facă față provocărilor pe care le prezintă procedura de punere în aplicare a Rezoluției CSONU 1540. Comitetul 1540 a afirmat în programul său de lucru că planurile naționale sau foile de parcurs pentru punerea în aplicare ar putea servi statelor drept instrumente utile de planificare, iar această idee ar trebui promovată în continuare. Țările vizate ar trebui, de asemenea, să beneficieze de mai multă asistență pentru dezvoltarea planurilor lor naționale de acțiune.
(9) Biroului pentru probleme de dezarmare din cadrul Secretariatului ONU, care furnizează sprijin material și logistic Comitetului 1540 și experților din cadrul acestuia, ar trebui să îi revină sarcina de a pune în aplicare din punct de vedere tehnic proiectele realizate în temeiul prezentei acțiuni comune.
(10) Prezenta acțiune comună ar trebui pusă în aplicare în conformitate cu acordul-cadru financiar și administrativ încheiat de către Comisia Europeană cu Organizația Națiunilor Unite privind gestionarea contribuțiilor financiare ale Uniunii Europene la programele sau proiectele gestionate de Organizația Națiunilor Unite,