Recitale
(1) La 12 decembrie 2003, Consiliul European a adoptat Strategia UE împotriva proliferării armelor de distrugere în masă, al cărei capitol III cuprinde o listă de măsuri pentru combaterea acestei proliferări care trebuie adoptate atât în UE, cât și în țările terțe.
(2) UE acționează activ în prezent pentru punerea în aplicare a acestei strategii și dă curs măsurilor enumerate în capitolul III, în special prin furnizarea de resurse financiare destinate sprijinirii unor proiecte specifice desfășurate de instituții multilaterale, precum Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA).
(3) La 17 noiembrie 2003, Consiliul a adoptat Poziția comună 2003/805/PESC privind universalizarea și consolidarea acordurilor multilaterale în domeniul neproliferării armelor de distrugere în masă și a vectorilor acestora (1). Poziția comună menționată prevede, între altele, încheierea de acorduri de garanții generalizate și de protocoale adiționale ale AIEA și angajează UE să acționeze pentru ca protocoalele adiționale și acordurile de garanții generalizate să devină standardul sistemului de verificare al AIEA.
(4) La 17 mai 2004, Consiliul a adoptat Acțiunea comună 2004/495/PESC privind sprijinirea activităților AIEA desfășurate în cadrul programului său de securitate nucleară și în cadrul punerii în aplicare a Strategiei UE împotriva proliferării armelor de distrugere în masă (2).
(5) La 18 iulie 2005, Consiliul a adoptat Acțiunea comună 2005/574/PESC privind sprijinirea activităților AIEA în domeniile securității și verificării nucleare și în cadrul punerii în aplicare a Strategiei UE împotriva proliferării armelor de distrugere în masă (3).
(6) La 12 iunie 2006, Consiliul a adoptat Acțiunea comună 2006/418/PESC privind sprijinirea activităților AIEA în domeniile securității și verificării nucleare și în cadrul punerii în aplicare a Strategiei UE împotriva proliferării armelor de distrugere în masă (4).
(7) Consolidarea controlului surselor radioactive de mare activitate în toate țările terțe, în conformitate cu declarația și cu planul de acțiune al G-8 privind securizarea surselor radioactive adoptat la reuniunea la nivel înalt de la Evian din 2003, continuă să reprezinte un obiectiv important pentru UE, care va fi urmărit prin sensibilizarea țărilor terțe.
(8) În iulie 2005, statele părți și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice au convenit prin consens să modifice Convenția privind protecția fizică a materialelor nucleare (CPPNM) în vederea extinderii domeniului său de aplicare la materialele și instalațiile nucleare în cadrul utilizării, depozitării în scopuri pașnice în interiorul teritoriului, precum și în cadrul transportului, și în vederea instituirii unei obligații pentru statele părți de a stabili sancțiuni de natură penală pentru încălcările convenției.
(9) În septembrie 2005 a fost deschisă spre semnare Convenția internațională privind reprimarea actelor de terorism nuclear (Convenția privind terorismul nuclear). Odată cu intrarea sa în vigoare, convenția menționată va impune statelor părți adoptarea unor acte cu putere de lege pentru a incrimina infracțiunile respective.
(10) AIEA urmărește aceleași obiective ca cele menționate la considerentele 3-9. Acest lucru are loc prin punerea în aplicare a planului său de securitate nucleară, care este finanțat integral prin contribuții voluntare la fondul pentru securitatea nucleară al AIEA.
(11) UE a contribuit la acest fond prin Acțiunea comună 2004/495/PESC, precum și prin Acțiunile comune 2005/574/PESC și 2006/418/PESC, puse în aplicare în prezent de către AIEA și care sunt orientate spre regiunea Asiei Centrale, regiunea Mediteranei și, respectiv, Africa.
(12) Pentru a contribui la abordarea provocărilor specifice în domeniul securității nucleare și al neproliferării în țările din Asia, având în vedere în special numărul tot mai mare de aplicații nucleare în regiune, printre altele în domeniul medicinei, agriculturii și apei, precum și al cercetării nucleare, prezenta acțiune comună va oferi un sprijin specific pentru activitățile AIEA din Asia de Sud-Est. Ar trebui să fie luat în considerare rolul tot mai mare al Asiei în calitate de partener al UE în domeniul securității. Ar trebui să se pună un accent deosebit pe consolidarea siguranței și securității în aplicațiile nucleare nonenergetice din țările eligibile,