Recitale
(1) Europa trebuie să-și consolideze capacitatea de creativitate și inovare din motive sociale și economice pentru a răspunde în mod eficient la dezvoltarea societății bazate pe cunoaștere: capacitatea inovatoare este strâns legată de creativitate ca însușire personală și, pentru a fi valorificată la maximum, trebuie difuzată pe scară largă în rândul populației. Pentru atingerea acestui obiectiv este nevoie de o abordare bazată pe învățarea de-a lungul vieții.
(2) Sistemele de educație și formare trebuie să contribuie, în mod suficient și la toate nivelurile, la dezvoltarea competențelor-cheie necesare stimulării creativității și inovării, în vederea găsirii unor soluții inovatoare și originale în viața personală, profesională și socială.
(3) Consiliul European de la Lisabona din 23 și 24 martie 2000 a concluzionat că o componentă esențială a răspunsului dat de Europa „globalizării și trecerii la o economie bazată pe cunoaștere” o constituie un „cadru european care să definească noi aptitudini de bază care ar trebui deprinse prin învățare de-a lungul vieții” și a subliniat că „resursele umane sunt principalul atu al Europei”.
(4) Comunicarea Comisiei din 21 noiembrie 2001 intitulată „Realizarea unui spațiu european al învățării de-a lungul vieții” și Rezoluția ulterioară a Consiliului din 27 iunie 2002 privind învățarea de-a lungul vieții (4) au identificat „noile aptitudini de bază” ca fiind o prioritate și au subliniat că „învățarea de-a lungul vieții trebuie să înceapă cu învățământul preșcolar și să continue până în perioada ulterioară ieșirii la pensie”.
(5) Recomandarea 2006/962/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 18 decembrie 2006 privind competențele-cheie pentru învățarea de-a lungul vieții (5) a identificat diverse competențe-cheie, în special, „competențele matematice și competențele de bază în științe exacte și tehnologie”, „învățarea procesului de învățare”, „competențele digitale”, „spiritul de inițiativă și antreprenorial”, „sensibilizarea și expresia culturală” și „competențele sociale și civice”.
(6) Consiliul European de la Bruxelles din 8 și 9 martie 2007 a amintit că educația și formarea sunt indispensabile bunei funcționări a triunghiului cunoașterii (educație-cercetare-inovare) și joacă un rol important în stimularea creșterii și a ocupării locurilor de muncă. Acesta a invitat să se acorde o atenție deosebită stimulării potențialului întreprinderilor mici și mijlocii, inclusiv celor din sectorul cultural și creativ, având în vedere rolul de motoare de creștere, ocupare a locurilor de muncă și inovare pe care îl au acestea.
(7) Declararea unui An European al Creativității și Inovării este un mod eficient de a contribui la confruntarea cu provocările cărora Europa trebuie să le facă față prin sensibilizarea publicului, difuzarea informațiilor privind bunele practici și promovarea cercetării și a dezbaterii politice. Prin crearea unui mediu de promovare simultană a acestor obiective la nivel european, național, regional și local, Anul european poate obține o mai mare sinergie și masă critică decât în cazul unor eforturi disparate la diferite niveluri.
(8) Deoarece promovarea creativității și a capacității de inovare prin învățare de-a lungul vieții se înscrie în obiectivele programelor comunitare existente, realizarea acestui An se poate baza pe utilizarea respectivelor programe în limitele marjei de manevră pe care acestea o prevăd pentru definirea priorităților de finanțare pe o bază anuală sau multianuală; programe și politici din alte domenii, precum cultură, comunicare, întreprinderi, coeziune, dezvoltare rurală, cercetare și societatea informațională, contribuie, de asemenea, la promovarea creativității și a capacității de inovare și pot sprijini această inițiativă în contextul cadrelor lor juridice respective.
(9) Deoarece obiectivul prezentei decizii, respectiv sprijinirea eforturilor statelor membre de promovare a creativității, prin învățarea de-a lungul vieții, drept motor pentru inovare și factor-cheie pentru dezvoltarea competențelor personale, profesionale, antreprenoriale și sociale și bunăstarea tuturor membrilor societății, nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre și poate fi realizat mai bine la nivelul Comunității, aceasta poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din tratat. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este enunțat la respectivul articol, prezenta decizie nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea acestui obiectiv,