Recitale
(1) Consiliul European din 15 şi 16 martie 2002, desfăşurat la Barcelona, a subliniat în concluziile sale că reţelele energetice şi de transport integrate şi puternice reprezintă piatra de temelie a pieţei interne europene, iar o mai bună utilizare a reţelelor existente şi finalizarea verigilor lipsă vor permite sporirea eficacităţii şi a competitivităţii şi garantarea unui nivel adecvat de calitate, precum şi reducerea punctelor de saturaţie şi, aşadar, o mai mare viabilitate pe termen lung. Aceste necesităţi se înscriu în cadrul strategiei adoptate de şefii de stat şi de guvern la Consiliul European din 23 şi 24 martie 2000, desfăşurat la Lisabona, strategie care a fost menţionată de atunci cu regularitate.
(2) Consiliul European din 12 şi 13 decembrie 2003, desfăşurat la Bruxelles, a aprobat acţiunea europeană pentru creştere, invitând Comisia să îşi reorienteze cheltuielile, în cazul în care este necesar, către investiţii în capitalul fizic, în special investiţiile în infrastructura reţelelor transeuropene, ale căror proiecte prioritare reprezintă elemente esenţiale pentru întărirea coeziunii pieţei interne.
(3) Eventualele întârzieri înregistrate la realizarea unor conexiuni transeuropene performante, în special în cazul tronsoanelor transfrontaliere, ar putea reprezenta un handicap serios pentru competitivitatea Uniunii, a statelor membre şi a regiunilor periferice, care nu ar putea sau care nu ar mai putea să profite pe deplin de efectele benefice ale pieţei interne.
(4) În Decizia nr. 1692/96/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 iulie 1996 privind orientările comunitare pentru dezvoltarea reţelei transeuropene de transport (3), costul pentru finalizarea reţelei transeuropene de transport, în perioada 2007-2020, a fost estimat la 600 miliarde EUR. Numai investiţiile necesare pentru proiectele prioritare în sensul anexei III la respectiva decizie reprezintă aproximativ 160 miliarde EUR pentru perioada 2007-2013.
(5) Pentru atingerea acestor obiective, atât Parlamentul European, cât şi Consiliul au pus accentul pe necesitatea de a consolida şi adapta instrumentele financiare existente printr-o creştere a nivelului cofinanţării comunitare, prevăzând posibilitatea de a aplica o rată mai ridicată a cofinanţării comunitare, în special pentru proiecte care se disting prin caracterul lor transfrontalier, funcţia lor de tranzit sau traversarea unor obstacole naturale.
(6) În conformitate cu Comunicarea Comisiei, adresată Parlamentului European şi Consiliului, privind promovarea transportului pe căile navigabile interioare „NAIADES” şi având în vedere natura durabilă a căilor navigabile interioare, proiectele privind căile navigabile interioare trebuie să beneficieze de o atenţie deosebită.
(7) În Rezoluţia sa din 8 iunie 2005 privind provocările politice şi mijloacele bugetare ale Uniunii extinse 2007-2013 (4), Parlamentul European a subliniat importanţa strategică a reţelelor de transport în vederea realizării pieţei interne şi a unor relaţii mai strânse cu ţările candidate, cele precandidate şi cele aparţinând „cercului de prieteni”. În afară de aceasta, şi-a exprimat voinţa de a examina instrumente financiare inovatoare, cum ar fi garanţiile de împrumut, concesiunile europene, împrumuturile europene şi un fond de bonificare a dobânzii.
(8) Este imposibil să se răspundă tuturor nevoilor legate de aplicarea priorităţilor, stabilite prin Decizia nr. 1692/96/CE pentru RTE-T şi prin Decizia nr. 1364/2006/CE (5) pentru RTE-E, prin intermediul sumelor alocate reţelelor transeuropene din domeniul transporturilor şi energetic (denumite în continuare „RTE-T” şi „RTE-E”) în conformitate cu cadrul financiar multianual 2007-2013. Este aşadar oportun, pentru a completa sursele naţionale de finanţare publice şi private, ca aceste resurse să se concentreze pe anumite categorii de proiecte care vor aduce cea mai mare valoare adăugată ansamblului reţelelor, în special tronsoanele transfrontaliere – inclusiv autostrăzile mării – şi proiectele destinate eliminării situaţiilor de strangulare a traficului, cum ar fi cele create de obstacolele naturale, în scopul de a garanta continuitatea infrastructurilor RTE-T şi RTE-E. Pentru a favoriza punerea în aplicare coordonată a anumitor proiecte, pot fi desemnaţi coordonatori europeni în conformitate cu articolul 17a din Decizia nr. 1692/96/CE.
(9) Ţinând cont că sumele rămase pentru investiţiile RTE-T în proiecte prioritare sunt estimate la aproximativ 250 miliarde EUR şi că valoarea de referinţă financiară europeană de 8 013 milioane EUR pentru transport în perioada 2007-2013 reprezintă doar o parte infimă a bugetului necesar pentru finalizarea proiectelor prioritare, Comisia ar trebui – cu ajutorul coordonatorilor europeni în cazul în care sunt numiţi – să desfăşoare acţiuni de sprijinire şi coordonare a eforturilor statelor membre de a finanţa şi finaliza RTE-T planificată conform calendarului stabilit. Comisia ar trebui să pună în aplicare dispoziţiile referitoare la coordonatorii europeni prevăzute în Decizia nr. 1692/96/CE. De asemenea, Comisia ar trebui să studieze şi să încerce să rezolve, împreună cu statele membre, problema financiară pe termen lung a construcţiei şi exploatării întregii RTE-T, având în vedere că perioada de construcţie include cel puţin două perioade bugetare de şapte ani, iar durata de viaţă prevăzută a noii infrastructuri este de cel puţin un secol.
(10) Decizia nr. 1364/2006/CE identifică obiectivele, priorităţile de acţiune şi proiectele de interes comun pentru a dezvolta RTE-E, inclusiv proiectele prioritare, şi acordă prioritatea cuvenită proiectelor declarate de interes european. Investiţiile necesare pentru a permite tuturor statelor membre să participe pe deplin la piaţa internă şi pentru a completa interconexiunile cu ţările învecinate sunt, doar pentru proiectele prioritare, de aproximativ 28 miliarde EUR pentru perioada 2007-2013.
(11) Consiliul European din 12 şi 13 decembrie 2003 a invitat de asemenea Comisia să continue să analizeze necesitatea de a crea un instrument de garanţie comunitară specific destinat acoperirii anumitor riscuri posterioare construcţiei în cadrul proiectelor RTE-T. În ceea ce priveşte energia, Consiliul European a invitat Comisia să îşi reorienteze cheltuielile, în cazul în care este necesar, către investiţii în capitalul fizic cu scopul de a stimula creşterea.
(12) Regulamentul (CE) nr. 2236/95 al Consiliului din 18 septembrie 1995 de stabilire a normelor generale pentru acordarea asistenţei financiare comunitare în domeniul reţelelor transeuropene (6) reprezintă deja un progres real, deoarece permite acordarea unei rate mai mari de finanţare, până la 20 %, pentru proiecte declarate prioritare. Cu toate acestea, rămâne tributar normelor de aplicare care necesită o simplificare şi unui buget cu resurse limitate. Apare aşadar necesitatea de a suplimenta finanţarea naţională publică şi finanţarea privată şi de a creşte contribuţia comunitară atât în ceea ce priveşte suma, cât şi cota de participare, în vederea întăririi efectului de pârghie a fondurilor comunitare, permiţând astfel realizarea proiectelor prioritare selectate.
(13) Este oportun să se realizeze, prin intermediul prezentului regulament, un program care să determine normele generale pentru acordarea asistenţei financiare comunitare în domeniul RTE-T şi RTE-E. Acest program, care trebuie să se desfăşoare în conformitate cu dreptul comunitar, în special în ceea ce priveşte mediul, ar trebui să contribuie la întărirea pieţei interne şi să aibă un efect de stimulare a competitivităţii şi a creşterii la nivelul Comunităţii.
(14) Asistenţa financiară comunitară în cadrul bugetului pentru reţelele transeuropene ar trebui în plus să se concentreze pe proiectele sau părţile de proiecte care prezintă cea mai mare valoare adăugată europeană şi să fie de natură să încurajeze participanţii să accelereze punerea în aplicare a proiectelor prioritare în temeiul Deciziilor nr. 1692/96/CE şi nr. 1364/2006/CE. Ar trebui de asemenea să permită şi finanţarea celorlalte proiecte de infrastructură europene de interes comun definite în deciziile menţionate.
(15) Asistenţa financiară comunitară este acordată cu scopul de a dezvolta proiectele de investiţii în RTE-T şi RTE-E, de a furniza angajamente financiare ferme, de a mobiliza investitorii instituţionali şi de a trezi interesul pentru formarea unor parteneriate de finanţare între sectorul public şi cel privat. În sectorul energetic, scopul asistenţei financiare este în principal de a ajuta la depăşirea obstacolelor financiare care pot să apară în momentul pregătirii proiectului şi dezvoltării prealabile a construcţiei, şi trebuie să se concentreze pe tronsoanele transfrontaliere ale proiectelor prioritare şi pe interconexiunile cu ţările învecinate.
(16) În Comunicarea sa adresată Parlamentului European şi Consiliului din 4 iulie 2005 privind instalarea unui sistem european de semnalizare feroviară ERTMS/ETCS, Comisia a subliniat importanţa migrării rapide şi coordonate spre acel sistem în scopul de a asigura interoperabilitatea RTE-T. În acest scop, este necesară asistenţa comunitară dirijată şi temporară, atât pentru echipamentele fixe, cât şi pentru echipamentele de la bord.
(17) Pentru anumite proiecte, statele membre respective pot fi reprezentate de organizaţii internaţionale. Pentru anumite proiecte, Comisia poate încredinţa punerea în aplicare unor întreprinderi comune în conformitate cu articolul 171 din tratat. Aceste situaţii speciale necesită extinderea conceptului de beneficiar al contribuţiei financiare comunitare în sensul prezentului regulament.
(18) Pentru a răspunde cerinţelor specifice ale fiecărui proiect şi pentru a spori eficienţa şi valoarea asistenţei financiare comunitare, această asistenţă poate lua mai multe forme: subvenţii pentru studii şi lucrări, subvenţii pentru plăţi de punere la dispoziţie, compensaţii la rata dobânzilor, garantarea împrumuturilor sau participarea la fonduri de capital de risc. Indiferent de forma sa, asistenţa financiară comunitară ar trebui să se acorde în conformitate cu Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităţilor Europene (7) şi normele sale de aplicare, cu excepţia cazurilor în care prezentul regulament conţine derogări specifice de la acele norme. Acordarea unor garanţii de împrumut şi participarea la fonduri de capital de risc ar trebui să se întemeieze pe principii de piaţă şi are drept obiectiv pe termen mai lung autofinanţarea.
(19) Pentru punerea în aplicare a asistenţei financiare comunitare în cazul proiectelor de mare anvergură desfăşurate pe parcursul mai multor ani, este indicat să se permită un angajament multianual al Comunităţii, diferenţiat în funcţie de proiectul finanţat şi de creditele de angajament autorizate anual. Numai un angajament financiar ferm, atractiv, obligând Comunitatea pe termen lung, va face posibilă reducerea incertitudinilor legate de finalizarea acestor proiecte, precum şi mobilizarea atât a publicului, cât şi a investitorilor privaţi. Proiectele care se înscriu în programul multianual reprezintă priorităţile cele mai înalte ale dezvoltării RTE-T menţionate în Decizia nr. 1692/96/CE şi necesită continuarea acţiunii comunitare pentru a asigura o finalizare mai uşoară şi mai eficientă.
(20) Este oportun să se încurajeze formele instituţionale sau contractuale de finanţare publice-private care şi-au dovedit eficacitatea, prin intermediul garanţiilor legale compatibile cu dreptul concurenţei şi cu piaţa internă şi să se difuzeze bune practici între statele membre.
(21) O atenţie specială ar trebui să se acorde coordonării eficace a tuturor măsurilor comunitare care au un impact asupra reţelelor transeuropene, în special finanţarea provenită din Fondurile Structurale şi Fondul de Coeziune, precum şi operaţiunile Băncii Europene de Investiţii (denumită în continuare „BEI”).
(22) Prezentul regulament stabileşte, pentru toată durata sa de aplicare, un pachet financiar care constituie, pentru autoritatea bugetară, principala valoare de referinţă în înţelesul punctului 37 din Acordul interinstituţional din 17 mai 2006 dintre Parlamentul European, Consiliu şi Comisie privind disciplina bugetară şi o bună gestiune financiară (8), în cursul execuţiei bugetare anuale.
(23) Măsurile necesare pentru punerea în aplicare a prezentului regulament ar trebui să fie adoptate în conformitate cu Decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a normelor privind exercitarea competenţelor de executare conferite Comisiei (9).
(24) În urma evoluţiilor din cadrul fiecărei componente a RTE-T şi RTE-E şi a caracteristicilor lor intrinseci şi în vederea unei gestionări mai eficiente, este indicat să se prevadă mai multe regulamente distincte pentru domeniile aflate până în prezent sub incidenţa Regulamentului (CE) nr. 2236/95.
(25) Prin intermediul prezentului regulament, ar trebui să se prevadă norme generale pentru acordarea asistenţei financiare comunitare în domeniul RET-T şi RET-E, în conformitate cu legislaţia comunitară şi politicile privind în special concurenţa, protecţia mediului, sănătatea, dezvoltarea durabilă, achiziţiile publice şi aplicarea efectivă a politicilor comunitare privind interoperabilitatea.
(26) Deoarece obiectivul prezentului regulament, punerea în aplicare a RET-T şi RET-E, nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre, şi având în vedere în special necesitatea coordonării măsurilor naţionale, poate fi realizat mai bine la nivelul Comunităţii, aceasta poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarităţii, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din tratat. În conformitate cu principiul proporţionalităţii, astfel cum este prevăzut la acest articol, prezentul regulament nu depăşeşte ceea ce este necesar pentru atingerea acestor obiective,