Recitale
(1) Uniunea Europeană este întemeiată pe principiile libertății, democrației, respectării drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și a statului de drept, care sunt valori comune tuturor statelor membre.
(2) Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene (2), având în vedere statutul și domeniul său de aplicare, împreună cu explicațiile însoțitoare, reflectă drepturile, așa cum rezultă acestea în special din tradițiile constituționale și din obligațiile internaționale comune statelor membre, din Tratatul privind Uniunea Europeană, din tratatele comunitare, din Convenția europeană privind apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, din cartele sociale adoptate de către Comunitate și de către Consiliul Europei, precum și din jurisprudența Curții de Justiție a Comunităților Europene și a Curții Europene a Drepturilor Omului.
(3) Comunitatea și statele membre trebuie să respecte drepturile fundamentale în punerea în aplicare a legislației comunitare.
(4) Respectul deplin pentru drepturile fundamentale se bazează pe o cunoaștere mai aprofundată și pe creșterea sensibilizării cu privire la chestiunile legate de drepturile fundamentale în Uniune. La atingerea acestui obiectiv poate contribui înființarea unei agenții comunitare a cărei însărcinare să fie aceea de a furniza informații și date cu privire la chestiunile ce țin de drepturile fundamentale. De asemenea, dezvoltarea unor instituții eficiente pentru protecția și promovarea drepturilor omului reprezintă o valoare comună a societăților internaționale și europene, după cum exprimă Recomandarea nr. R (97) 14 a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei din 30 septembrie 1997.
(5) Reprezentanții statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului European din 13 decembrie 2003, au convenit să dezvolte Observatorul European al Fenomenelor Rasiste și Xenofobe existent, care a fost înființat prin Regulamentul (CE) nr. 1035/97 al Consiliului (3), și să extindă mandatul acestuia, pentru a-l transforma într-o agenție a drepturilor omului. De asemenea aceștia au decis, cu aceeași ocazie, ca sediul agenției să rămână la Viena.
(6) Comisia a fost de acord și și-a manifestat intenția de a prezenta o propunere de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1035/97 în acest sens. Ulterior, Comisia a emis Comunicarea privind Agenția Drepturilor Fundamentale din 25 octombrie 2004, pe baza căreia a fost desfășurată o amplă consultare publică.
(7) Trebuie, prin urmare, să fie înființată o Agenție pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, dezvoltându-se Observatorul European al Fenomenelor Rasiste și Xenofobe, pentru a furniza instituțiilor și autorităților relevante ale Comunității, precum și statelor membre, atunci când acestea pun în aplicare legislația comunitară, informații, asistență și expertiză în domeniul drepturilor fundamentale, în scopul de a le susține pe acestea de fiecare dată când iau măsuri sau formulează acțiuni în cadrul domeniilor proprii de competență, astfel încât acestea să respecte pe deplin drepturile fundamentale.
(8) Este recunoscut faptul că agenția ar trebui să activeze numai în cadrul domeniului de aplicare a legislației comunitare.
(9) Agenția ar trebui să se refere în activitatea sa la drepturile fundamentale în înțelesul articolului 6 alineatul (2) din Tratatul privind Uniunea Europeană, inclusiv Convenția Europeană privind Drepturile Omului și Libertățile Fundamentale, așa cum sunt reflectate acestea în Carta Drepturilor Fundamentale, având în vedere statutul acesteia și explicațiile însoțitoare. Legătura strânsă cu carta trebuie să se reflecte și în denumirea agenției.
(10) Întrucât agenția se va dezvolta din existentul Observator European al Fenomenelor Rasiste și Xenofobe, activitatea agenției trebuie să continue să privească fenomenele rasiste, xenofobe și antisemite, protecția drepturilor persoanelor aparținând minorităților, precum și egalitatea de gen ca elemente esențiale pentru protecția drepturilor fundamentale.
(11) Tematicile de activitate ale agenției ar trebui să fie stabilite într-un cadru multianual, definind astfel limitele activității acesteia. Dată fiind semnificația politică a cadrului multianual, este important ca acesta să fie adoptat de către Consiliu, după consultarea Parlamentului European, la propunerea Comisiei.
(12) Agenția ar trebui să colecteze informații obiective, viabile și comparabile privind evoluția situației în domeniul drepturilor fundamentale, să analizeze aceste informații prin prisma cauzelor care duc la nerespectarea drepturilor fundamentale, a consecințelor și efectelor și să examineze exemplele de bune practici în abordarea acestor chestiuni.
(13) Agenția ar trebui să aibă dreptul de a formula avize pentru instituțiile Uniunii și statele membre la punerea în aplicare a legislației comunitare, fie din proprie inițiativă, fie la cererea Parlamentului European, a Consiliului sau a Comisiei, fără a interveni în cadrul procedurilor legislative și judiciare stabilite prin tratat. Cu toate acestea, instituțiile trebuie să poată solicita avize privind propunerile legislative sau pozițiile adoptate în cursul procedurilor legislative, din punctul de vedere al compatibilității acestora cu drepturile fundamentale.
(14) Agenția ar trebui să prezinte un raport anual privind chestiunile relative la drepturile fundamentale care fac obiectul activității agenției, subliniind, de asemenea, exemplele de bune practici. De asemenea, agenția trebuie să producă rapoarte tematice pentru subiectele cu importanță deosebită pentru politicile Uniunii.
(15) Agenția ar trebui să ia măsuri pentru a spori sensibilizarea publicului cu privire la drepturile fundamentale și cu privire la posibilitățile și diferitele mecanisme de exercitare a acestora în general, fără a se concentra însă asupra plângerilor individuale.
(16) Agenția ar trebui să funcționeze în legătură cât mai strânsă cu toate instituțiile relevante ale Uniunii, precum și cu organismele, birourile și agențiile Comunității și ale Uniunii pentru a evita orice paralelism, în special în ceea ce privește viitorul Institut European pentru Egalitatea de Gen.
(17) Din moment ce cooperarea cu statele membre reprezintă un element esențial pentru îndeplinirea cu succes a sarcinilor agenției, aceasta ar trebui să coopereze îndeaproape cu statele membre prin diferitele sale organisme, scop în care statele membre ar trebui să numească ofițeri naționali de legătură, care să reprezinte principalele puncte de contact ale agenției în cadrul statelor membre. Agenția ar trebui, în special, să comunice cu ofițerii naționali de legătură cu privire la rapoartele și la celelalte documente întocmite de agenție.
(18) Agenția ar trebui să colaboreze îndeaproape cu Consiliul Europei. Această cooperare ar trebui să permită evitarea oricărei suprapuneri între activitățile agenției și cele ale Consiliului Europei, în special prin elaborarea mecanismelor necesare pentru a asigura complementaritatea și valoarea adăugată, cum ar fi încheierea unui acord bilateral de cooperare și participarea unei persoane independente, numită de către Consiliul Europei, în cadrul structurilor de gestionare ale agenției, cu drepturi de vot definite corespunzător.
(19) Recunoscând rolul important al societății civile în protecția drepturilor fundamentale, agenția ar trebui să promoveze dialogul cu aceasta și să colaboreze îndeaproape cu organizațiile neguvernamentale și cu instituțiile societății civile active în domeniul drepturilor fundamentale. Agenția ar trebui să creeze o rețea de cooperare intitulată „Platforma drepturilor fundamentale”, pentru a iniția un dialog structurat și fructuos și o strânsă colaborare cu toți factorii implicați relevanți.
(20) Date fiind atribuțiile speciale ale agenției, fiecare stat membru ar trebui să numească un expert independent în consiliul de administrație. Având în vedere principiile referitoare la statutul și funcționarea instituțiilor naționale pentru protecția și promovarea drepturilor omului (așa-numitele „principii de la Paris”), componența consiliului de administrație ar trebui să asigure independența agenției atât față de instituțiile comunitare, cât și față de guvernele statelor membre, și să strângă laolaltă cel mai extins nivel posibil de expertiză în domeniul drepturilor fundamentale.
(21) Pentru a asigura activității agenției o înaltă calitate științifică, aceasta ar trebui să înființeze un comitet științific, pentru a-și conduce activitățile cu obiectivitate științifică.
(22) Autoritățile care numesc membrii consiliului de administrație, ai comitetului executiv și ai comitetului științific ar trebui să încerce să atingă un nivel echilibrat al participării femeilor și bărbaților în cadrul acestor organisme. De asemenea, ar trebui să se acorde o atenție specială reprezentării echilibrate a femeilor și bărbaților în cadrul personalului agenției.
(23) Având în vedere rolul important jucat de Parlamentul European în apărarea, integrarea și promovarea drepturilor fundamentale, acesta ar trebui să se implice în activitățile agenției, inclusiv în ceea ce privește adoptarea cadrului multianual pentru agenție și, dată fiind natura excepțională și sarcinile agenției, în ceea ce privește selectarea candidaților propuși pentru postul de director al agenției, fără a stabili prin aceasta un precedent pentru celelalte agenții.
(24) Agenția ar trebui să aplice legislația comunitară relevantă privitoare la accesul publicului la documente, prevăzută în Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2001 privind accesul publicului la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei (4), cea privitoare la protecția persoanelor în ceea ce privește prelucrarea datelor personale, prevăzută prin Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2000 privind protecția persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile și organele comunitare și privind libera circulație a acestor date (5), precum și cea privitoare la regimul lingvistic, prevăzută prin Regulamentul nr. 1 din 15 aprilie 1958 de stabilire a regimului lingvistic al Comunității Economice Europene (6) și prin Regulamentul nr. 2965/94 din 28 noiembrie 1994 de înființare a Centrului de Traduceri pentru organismele Uniunii Europene (7).
(25) Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002 al Comisiei din 23 decembrie 2002 privind regulamentul financiar-cadru pentru organismele menționate la articolul 185 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene (8) ar trebui să se aplice agenției, la fel ca și Regulamentul (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 mai 1999 privind investigațiile efectuate de către Oficiul European Antifraudă (OLAF) (9).
(26) Statutul funcționarilor Comunităților Europene, regimul aplicabil altor agenți ai Comunităților Europene, precum și normele adoptate în comun de instituțiile Comunităților Europene pentru aplicarea statutului și a regimului ar trebui să se aplice personalului și directorului agenției, inclusiv normele privind demiterea directorului.
(27) Agenția ar trebui să beneficieze de personalitate juridică și să succeadă Observatorului European al Fenomenelor Rasiste și Xenofobe în ceea ce privește obligațiile de ordin juridic, angajamentele financiare sau răspunderile care revin Observatorului, sau acordurile încheiate de către acesta, precum și în ceea ce privește contractele de muncă ale personalului Observatorului.
(28) Agenția ar trebui să fie deschisă participării țărilor candidate. De asemenea, țările cu care a fost încheiat un acord de stabilizare și asociere ar trebui să primească permisiunea de a participa la agenție, dat fiind faptul că aceasta va permite Uniunii să le susțină eforturile către integrarea europeană prin facilitarea unei alinieri treptate a legislațiilor acestora cu legislația europeană, precum și a transferului de cunoștințe și bune practici, în special în acele zone ale acquis-ului care vor servi ca punct central de referință în cadrul procesului de reformă din Balcanii Occidentali.
(29) Agenția ar trebui să inițieze la timp evaluările necesare ale propriei activități, pe baza cărora ar putea fi revizuite domeniul de activitate, sarcinile și metodele de lucru ale agenției.
(30) Din moment ce obiectivele prezentului regulament, în special furnizarea de informații comparabile și viabile la nivel european pentru a sprijini instituțiile Uniunii și statele membre în domeniul respectării drepturilor fundamentale, nu pot fi îndeplinite în suficientă măsură de către statele membre și, prin urmare, pot fi îndeplinite mai bine la nivel comunitar din cauza dimensiunii și a impactului acțiunii propuse, Comunitatea poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, prevăzut la articolul 5 din tratat. În conformitate cu principiul proporționalității, așa cum este formulat în același articol, prezentul regulament nu depășește limitele necesare pentru realizarea acestor obiective.
(31) Contribuția agenției la asigurarea respectului deplin al drepturilor fundamentale în cadrul legislației comunitare este de natură să ajute la atingerea obiectivelor comunitare. Cu privire la adoptarea prezentului regulament, tratatul nu prevede atribuții diferite față de cele prevăzute la articolul 308.
(32) Nici o dispoziție din prezentul regulament nu ar trebui interpretată astfel încât să aducă atingere asupra chestiunii dacă mandatul agenției poate fi extins pentru a acoperi domeniile de cooperare polițienească și judiciară în materie penală.
(33) Deoarece Regulamentul (CE) nr. 1035/97 ar trebui să fie modificat în mod substanțial în scopul înființării agenției, acesta ar trebui abrogat în interesul clarității,