Regulament de procedură

Articolul 1

Organele Comitetului

Organele Comitetului sunt Adunarea Plenară, preşedintele, Biroul şi comisiile.

Articolul 2

Statutul membrilor şi al membrilor supleanţi

În conformitate cu articolul 263 din Tratatul CE, membrii Comitetului, precum şi membrii supleanţi reprezintă colectivităţile regionale şi locale. Aceştia fie deţin un mandat ales în cadrul unei autorităţi regionale sau locale, fie răspund din punct de vedere politic în faţa unei adunări alese. În exercitarea funcţiei pe care o deţin, ei nu pot fi legaţi prin nici un fel de mandat imperativ. Aceştia îşi exercită funcţiile în deplină independenţă, în interesul general al Comunităţii.

Articolul 3

Durata mandatului

(1) Mandatul unui membru sau al unui membru supleant începe la data intrării în vigoare a numirii sale de către Consiliu. (2) Mandatul unui membru sau al unui membru supleant se încheie prin demisie, la încetarea mandatului în temeiul căruia a fost numit sau prin deces. (3) Orice demisie trebuie notificată în scris preşedintelui Comitetului, cu menţionarea datei de intrare în vigoare a acesteia, care nu trebuie să depăşească trei luni de la notificare. Preşedintele trebuie să informeze Consiliul, care constată existenţa postului vacant, şi pune în aplicare procedura de înlocuire. (4) Membrul sau membrul supleant al cărui mandat ajunge la final ca urmare a încetării mandatului în temeiul căruia a fost numit îl informează în scris imediat cu privire la aceasta pe preşedintele Comitetului. (5) În cazurile menţionate în al doilea alineat al prezentului articol, Consiliul numeşte un înlocuitor pe perioada rămasă din mandat.

Articolul 4

Privilegii şi imunităţi

Membrii şi membrii supleanţi cu mandate corespunzătoare beneficiază de privilegiile şi imunităţile prevăzute de Protocolul privind privilegiile şi imunităţile Comunităţilor Europene, anexat la Tratatul din 8 aprilie 1965 de instituire a unui Consiliu unic şi a unei Comisii unice ale Comunităţilor Europene.

Articolul 5

Participarea membrilor şi supleanţilor

(1) Orice membru care nu poate participa la o sesiune plenară poate cere să fie reprezentat de către un membru supleant din delegaţia sa naţională, chiar şi numai pentru o durată limitată la anumite zile din timpul sesiunii plenare. Toţi membrii şi membrii supleanţi cu mandate corespunzătoare trebuie să semneze o listă de prezenţă. (2) Orice membru care nu poate participa la o şedinţă a comisiei sau la orice altă şedinţă aprobată de Birou poate cere să fie reprezentat de către un alt membru sau de către un membru supleant din cadrul delegaţiei sale naţionale, grupului său politic sau grupului său interregional. Toţi membrii şi membrii supleanţi cu mandate corespunzătoare trebuie să semneze o listă de prezenţă. (3) Un membru sau un membru supleant numit de pe lista de înlocuitori ai membrilor unui grup de lucru, constituit pe baza articolului 35 sau 52, îl poate înlocui pe oricare alt membru din grupul său politic. (4) Un membru supleant sau un membru care îl reprezintă pe un altul poate ţine locul unui singur membru. El exercită toate drepturile şi atribuţiile unui membru în timpul şedinţei respective. Delegarea votului trebuie notificată în scris secretarului general înaintea şedinţei respective. (5) Sesiunea plenară dă dreptul la o singură rambursare a cheltuielilor, fie în beneficiul membrului, fie în cel al membrului supleant. Biroul stabileşte detaliile corespunzătoare în cadrul instrucţiunilor sale privind cheltuielile de deplasare şi de şedere. (6) Un membru supleant numit raportor poate asista la sesiunea plenară pe a cărei ordine de zi este înscris proiectul de aviz sau de raport pentru care este responsabil şi poate prezenta acest raport chiar dacă membrul al cărui supleant este participă şi el la sesiunea respectivă. Membrul respectiv poate să îşi delege dreptul la vot supleantului său pe durata discutării acelui proiect de aviz sau de raport. Delegarea votului trebuie notificată în scris secretarului general înaintea sesiunii respective.

Articolul 6

Delegarea votului

Sub rezerva cazurilor prevăzute la articolele 5 şi 29, dreptul de vot nu poate fi delegat.

Articolul 7

Delegaţiile naţionale şi grupurile politice

Delegaţiile naţionale şi grupurile politice contribuie în mod echilibrat la organizarea lucrărilor Comitetului.

Articolul 8

Delegaţiile naţionale

(1) Membrii şi membrii supleanţi dintr-un stat membru constituie o delegaţie naţională. Fiecare delegaţie naţională îşi stabileşte propria organizare internă şi îşi alege un preşedinte, al cărui nume se comunică în mod oficial preşedintelui Comitetului. (2) Secretarul general ia măsurile necesare în cadrul administraţiei Comitetului ca delegaţiile naţionale să primească asistenţă. Aceste măsuri permit, de asemenea, ca fiecare membru să primească informaţii şi asistenţă în limba sa oficială. Aceste măsuri sunt puse în aplicare de un serviciu specific format din funcţionari sau alţi agenţi ai Comitetului Regiunilor, care asigură delegaţiilor naţionale posibilitatea de a utiliza în mod corespunzător infrastructurile Comitetului. În special, secretarul general oferă delegaţiilor naţionale condiţii adecvate pentru a-şi desfăşura şedinţele imediat înainte de sesiunea plenară sau în timpul acesteia.

Articolul 9

Grupurile politice şi membrii neafiliaţi

(1) Membrii şi membrii supleanţi pot constitui grupuri care să le reflecte afinităţile politice. Criteriile de admitere sunt determinate în regulamentul de procedură specific fiecărui grup politic. (2) Pentru constituirea unui grup politic, este necesar un număr minim de douăzeci de membri sau membri supleanţi reprezentând cel puţin trei state membre sau de optsprezece membri sau membri supleanţi reprezentând cel puţin patru state membre sau de şaisprezece membri sau membri supleanţi reprezentând cel puţin cinci state membre – în fiecare dintre cazurile menţionate cel puţin jumătate trebuie să fie membri titulari. Un membru sau un membru supleant nu poate să aparţină decât unui singur grup politic. Un grup politic se dizolvă în cazul în care numărul său de membri devine inferior numărului de membri necesar constituirii sale. (3) Constituirea unui grup politic, dizolvarea sa, precum şi orice altă modificare trebuie notificate preşedintelui Comitetului printr-o declaraţie. Declaraţia de constituire a unui grup politic trebuie să precizeze denumirea acestuia, numele membrilor şi biroul. (4) Fiecare grup politic dispune de un secretariat, al cărui personal este angajat al Secretariatului General. Grupurile politice pot prezenta autorităţii de numire propuneri în vederea selectării, numirii, promovării acestui personal, precum şi a prelungirii contractelor persoanelor în cauză. Autoritatea de numire ia o decizie după consultarea preşedinţilor grupurilor politice. (5) Secretarul general asigură grupurilor politice şi organelor acestora resursele necesare pentru şedinţele, activităţile şi publicaţiile lor, precum şi pentru desfăşurarea activităţii secretariatelor acestora. Bugetul specifică resursele puse la dispoziţia fiecărui grup politic. Grupurile politice şi secretariatele acestora pot utiliza, în mod corespunzător, infrastructurile Comitetului. (6) Grupurile politice şi birourile acestora se pot reuni chiar înaintea sesiunilor plenare sau în timpul acestora. De două ori pe an, grupurile politice se pot reuni în şedinţă extraordinară. Cheltuielile de deplasare şi de şedere ale unui membru supleant care participă la aceste şedinţe se rambursează în cazul în care acesta participă ca reprezentant al unui membru din grupul său politic. (7) Membrii neafiliaţi beneficiază de asistenţă administrativă. Procedura se stabileşte de către Birou, la propunerea secretarului general.

Articolul 10

Grupurile interregionale

Membrii şi membrii supleanţi pot constitui grupuri interregionale. Constituirea acestora trebuie declarată preşedintelui Comitetului.

Articolul 11

Convocarea primei şedinţe

Comitetul se convoacă, după fiecare reînnoire care are loc o dată la patru ani, de către decanul de vârstă şi se întruneşte în termen de o lună de la numirea membrilor de către Consiliu. Cel mai în vârstă dintre membrii prezenţi prezidează prima şedinţă, în calitate de preşedinte de vârstă. Acesta, împreună cu cei mai tineri patru membri prezenţi şi cu secretarul general al Comitetului, formează Biroul interimar.

Articolul 12

Constituirea Comitetului şi verificarea acreditărilor

(1) În cursul primei şedinţe, preşedintele de vârstă aduce la cunoştinţa Comitetului comunicarea primită de la Consiliu cu privire la numirea membrilor. În cazul în care i se solicită acest lucru, el poate efectua o verificare a numirilor şi a acreditărilor membrilor înainte de a declara Comitetul constituit pentru noul mandat. (2) Biroul interimar rămâne în funcţie până la anunţarea rezultatelor alegerii membrilor Biroului.

Articolul 13

Funcţiile Adunării Plenare

Comitetul se reuneşte în Adunarea Plenară. Sarcinile principale exercitate, în special, de către Adunarea Plenară sunt următoarele: (a) adoptare de avize, rapoarte şi rezoluţii; (b) adoptarea proiectului de estimare a veniturilor şi cheltuielilor Comitetului; (c) adoptarea programului politic al Comitetului la începutul fiecărui mandat; (d) alegerea preşedintelui, a prim-vicepreşedintelui şi a celorlalţi membri ai Biroului; (e) constituirea comisiilor; (f) adoptarea şi revizuirea Regulamentului de procedură al Comitetului.

Articolul 14

Convocarea Adunării Plenare

(1) Preşedintele Comitetului convoacă Adunarea Plenară cel puţin o dată pe trimestru. Biroul trebuie să îşi stabilească un calendar al sesiunilor plenare în cursul celui de-al treilea trimestru al anului precedent. O sesiune plenară se poate desfăşura pe durata uneia sau a mai multor zile de şedinţă. (2) În cazul în care cel puţin un sfert dintre membri solicită în scris acest lucru, preşedintele are obligaţia de a convoca o sesiune plenară extraordinară, care trebuie să aibă loc cel mai devreme în termen de o săptămână şi cel mai târziu în termen de o lună de la data prezentării solicitării. Cererea trebuie să menţioneze subiectul care va fi dezbătut în cadrul sesiunii plenare extraordinare. Nici un alt subiect nu poate figura pe ordinea de zi a sesiunii extraordinare.

Articolul 15

Ordinea de zi a sesiunii plenare

(1) Biroul pregăteşte anteproiectul de ordine de zi, care cuprinde o listă provizorie a proiectelor de aviz, de raport sau de rezoluţie care trebuie dezbătute în sesiunea plenară următoare celei care urmează imediat, precum şi toate celelalte documente care necesită o decizie. (2) Cu cel puţin patru săptămâni înaintea deschiderii sesiunii plenare, preşedintele transmite membrilor şi membrilor supleanţi proiectul ordinii de zi, împreună cu documentele care necesită o decizie menţionate în ordinea de zi; documentele se transmit membrilor şi membrilor supleanţi în limbile oficiale ale acestora. În acelaşi timp, documentele trebuie să poată fi consultate şi în format electronic. (3) În general, proiectele de aviz, de raport şi de rezoluţie sunt înscrise pe ordinea de zi în ordinea în care au fost adoptate de comisii sau în care au fost depuse în conformitate cu Regulamentul de procedură, cu respectarea coerenţei conţinutului punctelor de pe ordinea de zi. (4) În anumite cazuri excepţionale bine motivate, în care este imposibilă respectarea termenului prevăzut la alineatul (2), preşedintele poate include în proiectul de ordine de zi un document care necesită o decizie, cu condiţia ca textul corespunzător să fi fost transmis membrilor şi membrilor supleanţi în limba lor oficială cu cel puţin o săptămână înaintea deschiderii sesiunii plenare. Pe pagina de gardă a documentului care necesită o decizie, preşedintele trebuie să indice motivul utilizării acestei proceduri. (5) Amendamentele formulate în scris la proiectul ordinii de zi trebuie să îi parvină secretarului general cu cel puţin trei zile lucrătoare înaintea deschiderii sesiunii plenare. (6) În cursul ultimei şedinţe de dinaintea deschiderii sesiunii plenare, Biroul adoptă proiectul definitiv de ordine de zi. În cursul acestei şedinţe, Biroul, cu o majoritate de două treimi din voturile exprimate, poate înscrie pe ordinea de zi chestiuni urgente sau de actualitate, a căror discutare nu se poate amâna până la următoarea sesiune plenară.

Articolul 16

Deschiderea sesiunii plenare

Preşedintele deschide sesiunea plenară şi supune aprobării plenului proiectul definitiv de ordine de zi.

Articolul 17

Publicitate, invitaţi şi personalităţi invitate să ia cuvântul, dezbaterea chestiunilor de actualitate

(1) Sesiunile Adunării Plenare sunt deschise publicului, cu excepţia cazului în care se stabileşte altfel pentru întreaga sesiune sau pentru un anumit punct aflat pe ordinea de zi. (2) Reprezentanţii Parlamentului European, Consiliului şi Comisiei pot participa la sesiunile plenare. Aceştia pot fi invitaţi să ia cuvântul în cadrul sesiunilor plenare. (3) Din proprie iniţiativă sau la cererea Biroului, preşedintele poate invita de asemenea persoane din exterior să asiste la sesiunile plenare şi să ia cuvântul în cadrul acestora. Aceste intervenţii pot fi urmate de o discuţie generală, căreia i se aplică dispoziţiile generale referitoare la timpul afectat luărilor de cuvânt. (4) În conformitate cu articolul 15 alineatele (1) şi (6), Biroul poate propune Adunării Plenare o dezbatere generală privind unele chestiuni politice de actualitate cu implicaţii regionale şi locale („dezbaterea chestiunilor de actualitate”). În cadrul dezbaterii, se aplică dispoziţiile generale referitoare la timpul afectat luărilor de cuvânt.

Articolul 18

Timpul afectat luărilor de cuvânt

(1) La începutul sesiunii plenare, Adunarea Plenară stabileşte, la propunerea Biroului, timpul afectat luărilor de cuvânt repartizat fiecărui punct de pe ordinea de zi. În timpul sesiunii plenare, preşedintele, din proprie iniţiativă sau la solicitarea unui membru, poate hotărî limitarea timpului acordat pentru luările de cuvânt. (2) La propunerea Biroului, preşedintele poate propune Adunării Plenare, în timpul dezbaterilor privind unele chestiuni generale sau unele teme specifice, repartizarea timpului afectat luărilor de cuvânt între grupurile politice şi delegaţiile naţionale. (3) Ca regulă generală, timpul afectat unei luări de cuvânt este limitat la două minute pentru intervenţiile legate de procesul-verbal, de probleme de procedură sau de modificările aduse proiectului definitiv de ordine de zi sau ordinii de zi. (4) În cazul în care un vorbitor depăşeşte timpul acordat, preşedintele, după un avertisment, poate să îi retragă acestuia cuvântul. (5) Orice membru poate propune încheierea dezbaterilor; preşedintele supune această propunere la vot.

Articolul 19

Lista vorbitorilor

(1) Membrii care solicită cuvântul sunt înscrişi pe o listă de vorbitori în ordinea primirii solicitărilor. Preşedintele dă cuvântul pe baza acestei liste. Preşedintele veghează ca, în măsura posibilului, să ia cuvântul alternativ vorbitori de orientări politice şi din delegaţii naţionale diferite. (2) Cu toate acestea, se poate acorda prioritate, la cerere, raportorului comisiei competente şi reprezentanţilor grupurilor politice şi delegaţiilor naţionale care doresc să exprime opinia grupului sau a delegaţiei respective. (3) Nimeni nu poate lua cuvântul de mai mult de două ori pe acelaşi subiect, cu excepţia cazului în care preşedintele a autorizat acest lucru. Totuşi, preşedintele poate da cuvântul preşedinţilor şi raportorilor comisiilor interesate, la cerere, stabilind în prealabil durata intervenţiilor acestora.

Articolul 20

Probleme de procedură

(1) Oricărui membru care doreşte să ridice o problemă de procedură sau să atragă atenţia preşedintelui asupra nerespectării Regulamentului de procedură trebuie să i se acorde cuvântul. Problema ridicată trebuie să aibă legătură cu subiectul în discuţie sau cu ordinea de zi. (2) Solicitările de luare de cuvânt pe probleme de procedură au prioritate în faţa tuturor celorlalte. (3) Preşedintele hotărăşte imediat cu privire la problemele de procedură, în conformitate cu dispoziţiile prezentului regulament. Dacă a fost invocat acesta, preşedintele îşi anunţă decizia, fără a o supune la vot.

Articolul 21

Cvorumul

(1) Cvorumul Adunării Plenare este întrunit atunci când sunt prezenţi mai mult de jumătate din numărul membrilor. Cvorumul se verifică la solicitarea unui membru şi cu condiţia ca cel puţin cincisprezece membri să voteze în favoarea verificării cvorumului. În cazul în care nu a fost solicitată verificarea întrunirii cvorumului, toate voturile se consideră valabile, indiferent de numărul de membri prezenţi. Preşedintele poate hotărî suspendarea sesiunii pentru cel mult zece minute înainte de a trece la verificarea întrunirii cvorumului. Membrii care au solicitat verificarea sunt incluşi în numărătoarea celor prezenţi, chiar dacă nu se mai află în sală. În cazul în care numărul de membri prezenţi este mai mic de cincisprezece, preşedintele poate constata că nu a fost întrunit cvorumul. (2) În cazul în care s-a constatat neîntrunirea cvorumului, toate punctele de pe ordinea de zi care trebuie supuse la vot se amână pentru următoarea zi de şedinţă, în cursul căreia Adunarea Plenară, indiferent de numărul de membri prezenţi, poate vota în mod valabil cu privire la punctele amânate.

Articolul 22

Votul

(1) Adunarea Plenară se pronunţă cu majoritatea voturilor exprimate, cu excepţia cazurilor în care Regulamentul de procedură prevede altfel. (2) Tipurile valabile de vot sunt „pentru”, „împotrivă” şi abţinere. Pentru calcularea majorităţii, se iau în considerare numai voturile „pentru” şi „împotrivă”. În caz de egalitate de voturi, se consideră că textul sau propunerea supusă votului este respinsă. (3) În cazul în care rezultatul numărării voturilor este contestat, preşedintele poate cere repetarea votului, din proprie iniţiativă sau la solicitarea unui membru şi cu condiţia ca cel puţin cincisprezece membri că voteze în favoarea cererii de repetare a votului. (4) La propunerea preşedintelui, Adunarea Plenară poate hotărî să se voteze prin apel nominal. (5) Deciziile care privesc persoane se adoptă prin vot secret. (6) Preşedintele poate hotărî în orice moment ca votul să se efectueze prin mijloace electronice.

Articolul 23

Depunerea amendamentelor

(1) Numai membrii şi membrii supleanţi cu mandate corespunzătoare pot depune în scris amendamente la documentele care necesită o decizie. (2) Amendamentele la documentele care necesită o decizie trebuie prezentate de cel puţin şase membri sau membri supleanţi cu mandate corespunzătoare şi trebuie să indice numele acestora, sub rezerva dispoziţiilor articolului 26 alineatul (1) prima teză. Delegaţiile naţionale care cuprind mai puţin de şase membri pot depune amendamente cu condiţia ca acestea să fie depuse de un număr de membri sau de membri supleanţi egal cu numărul membrilor delegaţiei şi să indice numele semnatarilor amendamentului. (3) Amendamentele trebuie să îi parvină secretarului general cel târziu în a şaptea zi lucrătoare înaintea deschiderii sesiunii plenare şi trebuie să poată fi consultate electronic de îndată ce au fost traduse şi, în orice caz, cu cel puţin două zile lucrătoare înaintea deschiderii sesiunii plenare. În cazul în care se aplică articolul 15 alineatul (4), preşedintele poate hotărî reducerea la trei zile lucrătoare înaintea deschiderii sesiunii plenare a termenului de depunere a amendamentelor. Aceste termene nu se aplică în cazul amendamentelor cu privire la chestiuni urgente în sensul articolului 15 alineatul (6). (4) Toate amendamentele se distribuie membrilor înainte de începerea sesiunii plenare.

Articolul 24

Examinarea amendamentelor

(1) În cazul în care au fost depuse mai mult de douăzeci de amendamente pentru un document care necesită o decizie, Biroul sau Adunarea Plenară poate retrimite documentul comisiei sesizate în fond în vederea reexaminării. Această dispoziţie nu se aplică documentelor care necesită o decizie ce nu poate fi amânată. (2) În cazul în care unul sau mai multe amendamente au fost introduse în legătură cu un pasaj dintr-un document de decizie, preşedintele, raportorul sau autorii acestor amendamente pot propune amendamente de compromis în cadrul dezbaterii. Acestea se supun la vot cu prioritate, cu excepţia cazului în care vreunul dintre autorii amendamentelor iniţiale se opune, şi, după adoptare, anulează orice amendament pe baza căruia s-a decis compromisul. (3) Amendamentele se supun la vot în ordinea paragrafelor din textul integral. Preşedintele poate supune la vot un grup de amendamente al căror conţinut sau obiectiv este similar. (4) Între amendamentele depuse pentru proiectul său de aviz sau de raport, raportorul poate prezenta o listă cu cele a căror adoptare o recomandă. În cazul în care există o recomandare de vot, preşedintele poate hotărî votarea în bloc a amendamentelor în cauză. Orice membru are dreptul de a contesta recomandarea de vot; în acest caz, acesta trebuie să indice care sunt amendamentele care trebuie să facă obiectul unui vot separat. (5) Amendamentele sunt prioritare în raport cu textul original şi trebuie supuse la vot înaintea acestuia. (6) În cazul în care două sau mai multe amendamente, care se exclud reciproc, sunt introduse pentru acelaşi pasaj de text, cel care se îndepărtează cel mai mult de textul iniţial capătă prioritate şi este primul care trebuie supus la vot. (7) Votul final se referă la întregul text, astfel cum a fost eventual modificat. Un aviz care nu întruneşte majoritatea sufragiilor exprimate se retrimite comisiei competente sau devine caduc.

Articolul 25

Avize şi rapoarte urgente

În situaţii de urgenţă, atunci când procedura ordinară nu permite respectarea unui termen stabilit de Consiliu, de Comisie sau de Parlamentul European şi când comisia competentă a adoptat în unanimitate un proiect de aviz sau de raport, preşedintele transmite proiectul de aviz sau de raport Consiliului, Comisiei sau Parlamentului European spre informare. Proiectul de aviz sau de raport se supune la vot, fără modificări, în sesiunea următoare a Adunării Plenare. Toate documentele referitoare la textul respectiv trebuie să menţioneze dacă este vorba despre un aviz sau un raport care a făcut obiectul unei proceduri de urgenţă.

Articolul 26

Procedurile simplificate

(1) Proiectele de aviz sau de raport pe care comisia sesizată în fond le-a adoptat în unanimitate se supun votului Adunării Plenare fără modificări, cu condiţia ca cel puţin treizeci şi doi de membri sau membri supleanţi cu mandat corespunzător sau un grup politic să nu fi depus un amendament pe marginea lor, în conformitate cu dispoziţiile articolului 23 alineatul (3) prima teză. În acest caz, Adunarea Plenară examinează amendamentul. Proiectul de aviz sau de raport se prezintă de către raportor, în şedinţă plenară, şi poate face obiectul unei dezbateri. El se comunică membrilor deodată cu proiectul de ordine de zi. (2) În cazul în care comisia sesizată în fond cu privire la o propunere consideră că aceasta nu necesită comentarii sau amendamente din partea Comitetului, comisia poate propune să nu se formuleze nici un fel de obiecţiuni. Propunerea se supune spre aprobare fără dezbateri Adunării Plenare.

Articolul 27

Închiderea sesiunii plenare

Înainte de închiderea sesiunii plenare, preşedintele comunică locul şi data următoarei sesiuni, precum şi punctele de pe ordinea de zi deja cunoscute.

Articolul 28

Componenţa Biroului

Biroul este format din: (a) preşedinte; (b) prim-vicepreşedinte; (c) câte un vicepreşedinte pentru fiecare stat membru; (d) alţi douăzeci şi şapte de membri; (e) preşedinţii grupurilor politice. Cu excepţia funcţiilor de preşedinte şi de prim-vicepreşedinte şi a locurilor rezervate preşedinţilor grupurilor politice, celelalte locuri din Birou se împart între delegaţiile naţionale după cum urmează: — trei locuri: Franţa, Germania, Italia, Marea Britanie, Polonia, Spania; — două locuri: Austria, Belgia, Bulgaria, Danemarca, Finlanda, Grecia, Irlanda, Lituania, Portugalia, Republica Cehă, România, Slovacia, Suedia, Ţările de Jos, Ungaria; — un loc: Cipru, Estonia, Letonia, Luxemburg, Malta, Slovenia.

Articolul 29

Reprezentanţii membrilor Biroului

(1) Cu excepţia preşedintelui şi a prim-vicepreşedintelui, fiecare delegaţie naţională îşi desemnează, pentru Birou, un membru sau un membru supleant ca reprezentant ad personam. (2) Ca preşedinte, fiecare grup politic desemnează din rândurile sale un membru sau un membru supleant ca reprezentant ad personam. (3) Reprezentantul ad personam nu are dreptul de a participa, de a lua cuvântul şi de a vota în cadrul şedinţelor, decât atunci când îl reprezintă pe membrul respectiv al Biroului. Delegarea votului trebuie notificată în scris secretarului general înaintea şedinţei în cauză.

Articolul 30

Procedura de alegere

(1) Biroul este ales de către Adunarea Plenară pe o perioadă de 2 ani. (2) Alegerile au loc sub preşedinţia preşedintelui de vârstă, în mod analog procedurilor prevăzute la articolele 11 şi 12. Candidaturile trebuie înaintate în scris secretarului general cel târziu cu o oră înaintea începerii sesiunii plenare. Alegerile se pot desfăşura numai dacă sunt prezenţi cel puţin două treimi dintre membri.

Articolul 31

Alegerea preşedintelui şi a prim-vicepreşedintelui

(1) Înaintea alegerilor pentru funcţiile de preşedinte şi prim-vicepreşedinte, candidaţii pot face o scurtă declaraţie în faţa Adunării Plenare. În acest scop, ei dispun de un timp egal afectat luării de cuvânt şi stabilit de preşedintele de vârstă. (2) Alegerea preşedintelui şi a prim-vicepreşedintelui se efectuează separat. Cei doi sunt aleşi cu majoritatea voturilor exprimate. (3) Tipurile valabile de vot sunt votul „pentru” şi abţinerea. Numai voturile „pentru” se iau în considerare pentru a calcula dacă a fost întrunită majoritatea. (4) În cazul în care nici un candidat nu a întrunit majoritatea în primul tur de scrutin, se organizează un al doilea tur, în cursul căruia este ales candidatul care a întrunit cel mai mare număr de voturi. În caz de balotaj, decizia se ia prin tragere la sorţi.

Articolul 32

Alegerea membrilor Biroului

(1) Se poate alcătui o listă comună cu candidaturile delegaţiilor naţionale care prezintă un singur candidat pentru fiecare post care le revine în cadrul Biroului. Această listă poate fi adoptată într-un singur tur de scrutin, cu majoritatea voturilor exprimate. În cazul în care nu a fost adoptată o listă comună sau atunci când numărul de candidaţi propuşi pentru locurile rezervate unei delegaţii naţionale în cadrul Biroului depăşeşte numărul locurilor disponibile, fiecare dintre aceste locuri face obiectul unui tur de scrutin separat; în acest caz, se aplică dispoziţiile articolelor 30 şi 31 alineatele (2)-(4), care reglementează procedura de alegere a preşedintelui şi a prim-vicepreşedintelui. (2) Pentru alegerea preşedinţilor de grup politic ca membri ai Biroului, se supune spre adoptare Adunării Plenare o listă nominală.

Articolul 33

Alegerea reprezentanţilor

Alegerea unui candidat pentru un loc în Birou implică automat şi alegerea reprezentatului său ad personam.

Articolul 34

Alegeri parţiale pentru ocuparea unui loc vacant în Birou

Membrul Biroului sau reprezentantul acestuia ad personam care încetează să mai facă parte din Comitet sau care demisionează din Birou se înlocuieşte pe durata rămasă a mandatului în conformitate cu dispoziţiile articolelor 28-33. Alegerile parţiale pentru ocuparea unui loc vacant au loc în cadrul Adunării Plenare prezidate de preşedinte sau de unul dintre reprezentanţii săi, potrivit dispoziţiilor articolului 37 alineatul (3).

Articolul 35

Funcţiile Biroului

Biroul îşi asumă următoarele sarcini: (a) elaborarea şi prezentarea în faţa Adunării Plenare a proiectului său de program politic la începutul mandatului şi controlarea punerii în aplicare a acestuia. La sfârşitul mandatului, Biroul prezintă Adunării Plenare un raport privind punerea în aplicare a programului său politic; (b) organizarea şi coordonarea lucrărilor Adunării Plenare şi a comisiilor; (c) adoptarea, la propunerea comisiilor, a programului de muncă anual al acestora; (d) competenţă generală în materie financiară, de organizare şi administrativă cu privire la membri şi membri supleanţi, la organizarea internă a Comitetului şi a Secretariatului General (inclusiv privind organigrama) şi la organele Comitetului; (e) Biroul are dreptul: — să constituie grupuri de lucru formate din membrii Biroului sau din alţi membri ai Comitetului, cu scopul de a-l consilia pe probleme specifice; aceste grupuri pot avea până la opt membri; — să invite alţi membri ai Comitetului să asiste la întrunirile sale, în virtutea competenţelor sau funcţiilor lor, precum şi alte persoane; (f) angajarea secretarului general, a funcţionarilor şi a altor agenţi menţionaţi la articolul 62; (g) prezentarea în faţa Adunării Plenare a proiectului de estimare a veniturilor şi cheltuielilor Comitetului, în conformitate cu dispoziţiile articolului 64; (h) autorizarea şedinţelor în afara locurilor de lucru obişnuite; (i) luarea de măsuri privind componenţa şi modalităţile de funcţionare a grupurilor de lucru sau a comitetelor mixte constituite cu ţările candidate la aderare.

Articolul 36

Convocarea Biroului, cvorumul şi adoptarea deciziilor

(1) Biroul este convocat de către preşedinte, care stabileşte data şedinţei şi ordinea de zi, de comun acord cu prim-vicepreşedintele. Biroul se întruneşte cel puţin o dată pe trimestru sau în termen de paisprezece zile de la primirea unei cereri scrise formulate de cel puţin un sfert dintre membrii săi. (2) Cvorumul Biroului este întrunit atunci când sunt prezenţi mai mult de jumătate din membri. Cvorumul se verifică la solicitarea unui membru şi cu condiţia ca cel puţin cincisprezece membri să voteze în favoarea acestei solicitări. În cazul în care nu a fost solicitată verificarea întrunirii cvorumului, toate voturile se consideră valabile, indiferent de numărul de membri prezenţi. Dacă se constată că nu a fost întrunit cvorumul, Biroul poate continua deliberările, dar votul se amână pentru şedinţa următoare. (3) Deciziile se adoptă cu majoritatea voturilor exprimate, cu excepţia cazurilor în care Regulamentul de procedură prevede altfel. Se aplică dispoziţiile articolului 22 alineatul (2). (4) Pentru pregătirea deciziilor Biroului, preşedintele îl însărcinează pe secretarul general cu elaborarea documentelor de dezbătut şi a recomandărilor de decizie pentru fiecare dintre temele luate în discuţie; documentele şi recomandările se anexează proiectului de ordine de zi. (5) Aceste documente trebuie să le parvină membrilor cu cel puţin zece zile înaintea deschiderii şedinţei. Amendamentele la documentele Biroului trebuie înaintate în scris secretarului general cu cel puţin trei zile lucrătoare înaintea începerii şedinţei Biroului şi trebuie să poată fi consultate şi în format electronic de îndată ce au fost traduse.

Articolul 37

Preşedintele

(1) Preşedintele conduce lucrările Comitetului. (2) Comitetul este reprezentat de preşedinte. El poate delega această atribuţie. (3) În cazul în care preşedintele este absent sau nu poate participa, acesta este reprezentat de prim-vicepreşedinte; în cazul în care şi acesta este absent sau nu poate participa, preşedintele este reprezentat de unul dintre ceilalţi vicepreşedinţi.

Articolul 38

Avizele – Temei legal

În conformitate cu articolul 265 din Tratatul CE, Comitetul adoptă avize: (a) atunci când este consultat de către Comisie sau Consiliu în cazurile prevăzute de Tratatul CE, precum şi de aceste instituţii sau de Parlamentul European în toate celelalte cazuri; (b) din proprie iniţiativă; (c) atunci când, în caz de consultare a Comitetului Economic şi Social European în conformitate cu articolul 262 din Tratatul CE, Comitetul consideră că sunt în joc interese regionale specifice.

Articolul 39

Avize şi rapoarte – Desemnarea comisiei competente

(1) Atunci când primeşte solicitări de avize din partea Consiliului, Comisiei sau a Parlamentului European cu privire la anumite documente, preşedintele le distribuie comisiilor competente, iar Biroul este informat cu privire la aceasta în şedinţa următoare. (2) În cazul în care tema unui aviz sau a unui raport este de competenţa mai multor comisii, preşedintele desemnează comisia sesizată în fond şi, dacă este cazul, poate propune Biroului crearea unui grup de lucru constituit din reprezentanţi ai comisiilor în cauză. (3) O comisie care nu este de acord cu o decizie adoptată de preşedinte în conformitate cu dispoziţiile alineatelor (1) şi (2) poate, prin intermediul preşedintelui său, să ceară Biroului să ia decizia finală.

Articolul 40

Desemnarea unui raportor general

(1) În cazul în care comisia sesizată nu reuşeşte să elaboreze un proiect de aviz sau de raport în termenul stabilit de Consiliu, Comisie sau Parlamentul European, Biroul poate propune ca Adunarea Plenară să desemneze un raportor general însărcinat cu prezentarea unui proiect de aviz sau de raport direct în faţa Adunării Plenare. (2) În cazul în care termenul stabilit de Consiliu, Comisie sau Parlamentul European este prea scurt pentru a permite numirea unui raportor general de către Adunarea Plenară a Comitetului, preşedintele poate face el însuşi această numire, Adunarea Plenară fiind informată cu ocazia următoarei şedinţe. (3) În ambele cazuri, comisia sesizată se întruneşte, în măsura posibilului, pentru o dezbatere generală orientativă asupra subiectului avizului sau raportului.

Articolul 41

Avize şi rapoarte din proprie iniţiativă

(1) Cererile de elaborare a unor avize sau rapoarte din proprie iniţiativă se pot înainta Biroului de către trei membri ai acestuia, de către o comisie prin intermediul preşedintelui său sau de către treizeci şi doi de membri ai Comitetului. Cererile trebuie să parvină Biroului, însoţite de o expunere de motive, în acelaşi timp cu toate celelalte documente de dezbătut menţionate la articolul 36 alineatul (4) şi, în măsura posibilului, înainte de adoptarea programului de lucru anual. (2) Biroul hotărăşte cu privire la cererile de elaborare a unui aviz sau a unui raport din proprie iniţiativă cu o majoritate de trei pătrimi din voturile exprimate. În conformitate cu dispoziţiile articolului 39, elaborarea avizelor sau rapoartelor se repartizează comisiei competente în materie. Preşedintele informează Adunarea Plenară cu privire la toate deciziile Biroului referitoare la aprobarea şi repartizarea elaborării de avize sau de rapoarte din proprie iniţiativă. (3) Prezentul articol se aplică prin analogie avizelor menţionate la articolul 38 litera (c).

Articolul 42

Prezentarea rezoluţiilor

(1) Rezoluţiile se înscriu pe ordinea de zi numai atunci când se referă la teme legate de domeniile de activitate ale Uniunii Europene, la preocupări importante ale comunităţilor regionale şi locale şi dacă sunt de actualitate. (2) Propunerile de rezoluţii sau cererile de elaborare a unei rezoluţii se pot înainta Comitetului de către cel puţin treizeci şi doi de membri sau de către un grup politic. Toate propunerile sau cererile trebuie prezentate Biroului în scris şi trebuie să cuprindă numele membrilor sau numele grupului politic care le susţine. Acestea trebuie să parvină secretarului general cel târziu cu trei zile lucrătoare înainte de începerea şedinţei Biroului. (3) În cazul în care Comitetul, în urma deciziei Biroului, trebuie să elaboreze un proiect de rezoluţie sau trebuie să dea curs unei cereri de elaborare a unei rezoluţii, Biroul poate: (a) fie să înscrie proiectul de rezoluţie în anteproiectul de ordine de zi a sesiunii plenare, în conformitate cu articolul 15 alineatul (1); (b) fie să desemneze o comisie competentă, căreia îi stabileşte un termen pentru elaborarea proiectului de rezoluţie; comisia competentă elaborează proiectul de rezoluţie în conformitate cu procedura de elaborare a proiectelor de aviz sau de raport. În acest caz, nu se aplică dispoziţiile articolului 50; (c) fie, în caz de urgenţă şi în conformitate cu dispoziţiile articolului 15 alineatul (6) a doua teză, să înscrie un proiect de rezoluţie pe ordinea de zi a următoarei sesiuni plenare. În acest caz, proiectul de rezoluţie este examinat în a doua zi de şedinţă. (4) Proiectele de rezoluţie care se referă la un eveniment imprevizibil survenit după termenul menţionat la alineatul (2) (rezoluţii de urgenţă excepţională) şi care sunt conforme cu dispoziţiile alineatului (1) pot fi depuse cel târziu cu trei ore înaintea începerii şedinţei Biroului. Dacă acesta constată că propunerea priveşte aspecte esenţiale pentru atribuţiile Comitetului, o tratează în conformitate cu dispoziţiile alineatului (3) litera (c). Orice membru poate depune, în Adunarea Plenară, amendamente la proiecte de rezoluţie de urgenţă excepţională.

Articolul 43

Promovarea avizelor, rapoartelor şi rezoluţiilor

Biroul are sarcina de a promova avizele, rapoartele şi rezoluţiile adoptate de Comitet.

Articolul 44

Componenţa şi atribuţiile

(1) La începutul fiecărui mandat de 4 ani, Adunarea Plenară constituie comisii însărcinate cu pregătirea lucrărilor. Adunarea Plenară stabileşte structura şi atribuţiile comisiilor, la propunerea Biroului. (2) Componenţa comisiilor trebuie să reflecte modul de reprezentare a Statelor membre în cadrul Comitetului. (3) Membrii Comitetului trebuie să facă parte din cel puţin o comisie, şi cel mult din două. Biroul poate prevedea excepţii pentru membrii care aparţin unor delegaţii naţionale ce cuprind un număr de membri mai mic decât numărul de comisii.

Articolul 45

Preşedintele şi vicepreşedinţii

(1) La prima şedinţă, fiecare comisie îşi desemnează, din rândul membrilor, un preşedinte, un prim-vicepreşedinte şi, dacă este cazul, cel mult doi vicepreşedinţi. (2) În cazul în care numărul de candidaţi este acelaşi cu numărul de locuri care trebuie ocupate, candidatul sau candidaţii pot fi votaţi prin aclamaţii. În caz contrar sau la solicitarea unei şesimi din membrii comisiei, ei sunt aleşi prin vot, în conformitate cu dispoziţiile articolului 31 alineatele (2)-(4) care reglementează procedura de alegere a preşedintelui şi a prim-vicepreşedintelui Comitetului. (3) Atunci când un membru încetează să mai facă parte din Comitet sau demisionează din postul de preşedinte sau de vicepreşedinte al unei comisii, locul vacant se ocupă în conformitate cu procedura prevăzută în prezentul articol.

Articolul 46

Funcţiile comisiilor

(1) Comisiile dezbat politici comunitare, în conformitate cu competenţele care le sunt atribuite de Adunarea Plenară, pe baza articolului 44. Comisiile au sarcina de a asigura elaborarea proiectelor de avize, de rapoarte şi de rezoluţii, care vor fi ulterior supuse Adunării Plenare pentru adoptare. (2) Ele îşi elaborează proiectul de program de lucru anual în conformitate cu priorităţile politice ale Comitetului şi îl supun spre adoptare Biroului.

Articolul 47

Convocarea comisiilor şi ordinea de zi

(1) Data şi ordinea de zi a şedinţei unei comisii sunt stabilite de către preşedintele comisiei respective, de comun acord cu prim-vicepreşedintele. (2) Comisia se convoacă de către preşedintele său. Nota de convocare a unei adunări ordinare, împreună cu ordinea de zi, trebuie să ajungă la membri cel târziu cu patru săptămâni înainte de data fixată pentru desfăşurarea acesteia. (3) La cererea scrisă a cel puţin o pătrime dintre membri, preşedintele unei comisii are obligaţia de a convoca o şedinţă extraordinară a comisiei, care trebuie să aibă loc în termen de patru săptămâni de la data depunerii cererii. Ordinea de zi a unei adunări extraordinare este stabilită de către membrii care au prezentat cererea. Aceasta este transmisă membrilor în acelaşi timp cu convocarea. (4) Toate proiectele de aviz şi alte documente de dezbătut şi care trebuie traduse şi distribuite înaintea şedinţei trebuie să îi parvină secretariatului comisiei cu cel puţin cinci săptămâni înaintea datei şedinţei. Acestea trebuie transmise membrilor cel târziu cu două săptămâni înaintea acestei date. În situaţii excepţionale, preşedintele poate modifica termenele menţionate anterior.

Articolul 48

Publicitatea

(1) Şedinţele comisiilor sunt deschise publicului, cu excepţia cazului în care o comisie decide altfel cu privire la o întreagă şedinţă sau la un anumit punct de pe ordinea de zi a unei şedinţe. (2) Reprezentanţi ai Parlamentului European, ai Consiliului şi ai Comisiei, precum şi alte persoane pot fi invitate să participe la deliberările comisiilor şi să răspundă la întrebările membrilor.

Articolul 49

Termenele de elaborare a avizelor şi rapoartelor

(1) Comisiile îşi prezintă proiectele de aviz sau de raport în termenele prevăzute de calendarul interinstituţional. Numărul de şedinţe prevăzute în vederea examinării unui proiect de aviz sau de raport este de cel mult două, prima şedinţă de organizare a lucrului neintrând în acest calcul. (2) În mod excepţional, Biroul poate autoriza şedinţe suplimentare pentru examinarea unui proiect de aviz sau de raport sau poate proroga termenul stabilit pentru prezentarea acestuia.

Articolul 50

Conţinutul avizelor şi al rapoartelor

(1) Un aviz sau un raport al Comitetului expune opiniile şi recomandările acestuia cu privire la problema în discuţie, precum şi, dacă este cazul, propuneri concrete de modificare a documentului în dezbatere. (2) În evaluarea acestuia din urmă, conţinutul textului avizului trebuie să evoce de fiecare dată când este posibil respectarea principiului subsidiarităţii şi impactul preconizat la nivel regional şi local, din punct de vedere administrativ şi financiar. (3) Dacă este cazul, elaborarea expunerii de motive este responsabilitatea raportorului. Aceasta nu se supune la vot. Ea trebuie să fie totuşi în concordanţă cu textul avizului, care se supune la vot.

Articolul 51

Raportorii

(1) În vederea elaborării unui proiect de aviz sau de raport, fiecare comisie numeşte, la propunerea preşedintelui său, unul sau, în situaţii motivate corespunzător, doi raportori. (2) La desemnarea raportorilor, fiecare comisie asigură o repartizare echilibrată a avizelor şi rapoartelor. (3) În caz de urgenţă, preşedintele comisiei poate recurge la o procedură scrisă pentru desemnarea unui raportor. Preşedintele adresează membrilor comisiei o comunicare prin care îi invită să îi comunice în scris, în termen de trei zile lucrătoare, eventualele obiecţii la numirea raportorului propus. În cazul în care există obiecţii, preşedintele şi prim-vicepreşedintele iau o hotărâre de comun acord. (4) Preşedintele sau un vicepreşedinte desemnat raportor încredinţează unui alt vicepreşedinte sau, în lipsa acestuia, celui mai în vârstă dintre membrii prezenţi conducerea şedinţei în cadrul căreia se examinează proiectul de aviz sau de raport respectiv.

Articolul 52

Grupurile de lucru

(1) În cazuri bine întemeiate, comisiile pot institui, cu aprobarea Biroului, grupuri de lucru. Acestea pot cuprinde şi membri ai altor comisii. (2) Un membru al grupului de lucru care nu poate participa la o şedinţă poate cere să fie reprezentat de un membru sau un membru supleant care figurează printre înlocuitorii din grupul de lucru. (3) Fiecare grup de lucru poate numi, dintre membrii săi, un preşedinte şi un vicepreşedinte.

Articolul 53

Experţii

(1) Membrii comisiilor pot solicita să fie asistaţi de un expert. (2) O comisie poate desemna experţi, atât pentru a participa în cadrul lucrărilor sale cât şi pentru a asista grupurile de lucru pe care le-a instituit. La invitaţia preşedintelui comisiei, aceşti experţi pot participa la întrunirile comisiei respective sau la cele ale grupurilor de lucru pe care le asistă. (3) Numai experţii raportorului sau experţii invitaţi de comisie au dreptul la rambursarea cheltuielilor de deplasare şi şedere.

Articolul 54

Cvorumul

(1) Cvorumul unei comisii este întrunit atunci când mai mult de jumătate din numărul de membri sunt prezenţi. (2) Cvorumul se verifică la solicitarea unui membru şi cu condiţia ca cel puţin zece membri să voteze în favoarea acestei solicitări. În cazul în care nu a fost solicitată verificarea întrunirii cvorumului, toate voturile se consideră valabile, indiferent de numărul de membri prezenţi. Dacă se constată că nu a fost întrunit cvorumul, comisia poate examina punctele rămase pe ordinea de zi care nu necesită votare şi amână pentru şedinţa următoare deliberările şi votul asupra celorlalte puncte rămase pe ordinea de zi.

Articolul 55

Votul

(1) Deciziile sunt luate cu majoritatea voturilor exprimate. Se aplică dispoziţiile articolului 22 alineatul (2). (2) Dacă o comisie a întrerupt votul asupra unui aviz, ea poate decide, cu majoritatea voturilor exprimate, votarea din nou a amendamentelor deja votate în momentul în care se pronunţă asupra ansamblului textului.

Articolul 56

Amendamentele

(1) Amendamentele trebuie să ajungă la secretariatul comisiei cel târziu cu cinci zile lucrătoare înainte de data stabilită pentru şedinţă. Acest termen poate fi modificat, în cazuri excepţionale, de către preşedinte. (2) Votarea amendamentelor urmează ordinea paragrafelor proiectului de aviz sau raport dezbătut. Se trece apoi la votul final pe ansamblul textului. În cazul în care două sau mai multe amendamente, care se exclud reciproc, sunt introduse pentru acelaşi pasaj de text, cel care se îndepărtează cel mai mult de textul iniţial capătă prioritate şi este primul care trebuie supus la vot. (3) După adoptarea în comisie, avizul sau raportul se transmite de către preşedintele comisiei preşedintelui Comitetului Regiunilor.

Articolul 57

Decizia de a nu elabora un aviz sau un raport

Comisia sesizată (în fond, dacă este cazul) cu elaborarea unei propuneri şi care estimează că textul nu prezintă interes local sau regional ori importanţă politică poate hotărî să nu elaboreze un aviz sau un raport pe subiectul respectiv.

Articolul 58

Procedura scrisă

(1) În situaţii excepţionale, preşedintele unei comisii poate recurge la o procedură scrisă pentru adoptarea unei decizii care priveşte funcţionarea comisiei sale. (2) Preşedintele adresează membrilor o comunicare prin care îi invită să îi comunice în scris, în termen de trei zile lucrătoare, eventualele obiecţii. (3) În cazul în care nu există obiecţii, decizia se consideră adoptată.

Articolul 59

Secretariatul General

(1) Comitetul este asistat de un Secretariat General. (2) Secretariatul General este condus de un secretar general. (3) Biroul, la propunerea secretarului general, stabileşte organizarea Secretariatului General în aşa fel încât acesta să fie în măsură să asigure funcţionarea Comitetului şi a organelor sale şi să le ofere asistenţă membrilor Comitetului în exercitarea mandatului lor. În cadrul procesului de organizare, se stabilesc serviciile pe care Secretariatul General trebuie să le furnizeze membrilor, delegaţiilor naţionale, grupurilor politice şi membrilor neafiliaţi. (4) Secretariatul General redactează procesele-verbale ale deliberărilor din cadrul organelor Comitetului.

Articolul 60

Secretarul general

(1) Secretarul general are sarcina de a asigura punerea în aplicare a deciziilor Biroului sau ale preşedintelui, în conformitate cu prezentul regulament de procedură şi cu respectarea cadrului juridic în vigoare. Secretarul general participă cu vot consultativ la reuniunile Biroului, pentru care redactează procesele-verbale. (2) Secretarul general îşi exercită atribuţiile sub autoritatea preşedintelui, care reprezintă Biroul.

Articolul 61

Angajarea secretarului general

(1) Biroul angajează secretarul general prin decizie cu o majoritate de două treimi din numărul membrilor săi şi în conformitate cu dispoziţiile articolului 2 şi a celorlalte corespunzătoare din Regimul aplicabil celorlalţi agenţi ai Comunităţilor Europene. (2) Secretarul general este angajat pe o perioadă de cinci ani. Condiţiile specifice ale contractului său sunt stabilite de Birou. (3) În ceea ce îl priveşte pe secretarul general, competenţele acordate autorităţilor abilitate să încheie contracte de angajare în conformitate cu dispoziţiile Regimului aplicabil celorlalţi agenţi ai Comunităţilor Europene sunt exercitate de către Birou.

Articolul 62

Statutul funcţionarilor şi regimul aplicabil celorlalţi agenţi ai Comunităţilor Europene

(1) Competenţele acordate, prin Statutul funcţionarilor Comunităţilor Europene, autorităţilor de numire sunt exercitate: — în ceea ce îi priveşte pe funcţionarii cu grade de la 5 la 12 din grupa de funcţii AD şi pe funcţionarii din grupa de funcţii AST, de către secretarul general; — în ceea ce îi priveşte pe ceilalţi funcţionari, de către Birou, la propunerea secretarului general. (2) Competenţele acordate prin Regimul aplicabil celorlalţi agenţi ai Comunităţilor Europene autorităţii abilitate să încheie contracte de angajare se exercită: — în ceea ce îi priveşte pe agenţii temporari cu grade de la 5 la 12 din grupa de funcţii AD şi pe agenţii temporari din grupa de funcţii AST, de către secretarul general; — în ceea ce îi priveşte pe ceilalţi agenţi temporari, de către Birou, la propunerea secretarului general; — pentru agenţii temporari de la cabinetul preşedintelui sau al prim-vicepreşedintelui: — pentru gradele de la 5 la 12 din grupa de funcţii AD şi pentru gradele din grupa de funcţii AST, de către secretarul general, la propunerea preşedintelui; — pentru alte grade din grupa de funcţii AD, de către Birou, la propunerea preşedintelui. Agenţii temporari angajaţi la cabinetul preşedintelui sau al prim-vicepreşedintelui sunt angajaţi până la sfârşitul mandatului acestora; — în ceea ce îi priveşte pe agenţii auxiliari, agenţii contractuali, consilierii speciali şi agenţii locali, de către secretarul general, în condiţiile stabilite prin Regimul aplicabil celorlalţi agenţi ai Comunităţilor Europene.

Articolul 63

Comisia pentru afaceri financiare şi administrative

(1) Biroul instituie, în conformitate cu articolul 35, o comisie consultativă pentru afaceri financiare şi administrative, prezidată de un membru al Biroului. (2) Comisia pentru afaceri financiare şi administrative are următoarele atribuţii: (a) discutarea şi adoptarea anteproiectului de estimare a veniturilor şi cheltuielilor depus de secretarul general, în conformitate cu articolul 64; (b) elaborarea proiectelor de norme de aplicare şi de decizii pentru Birou în chestiuni financiare, de organizare şi administrative, inclusiv referitoare la membri şi la membri supleanţi. (3) Preşedintele Comisiei pentru afaceri financiare şi administrative reprezintă Comitetul în faţa autorităţilor bugetare ale Uniunii.

Articolul 64

Bugetul

(1) Comisia pentru afaceri financiare şi administrative prezintă Biroului anteproiectul de estimare a veniturilor şi cheltuielilor Comitetului pentru exerciţiul financiar următor. Biroul supune proiectul de estimare a veniturilor şi cheltuielilor Adunării Plenare spre adoptare. (2) Adunarea Plenară adoptă proiectul de estimare a veniturilor şi cheltuielilor Comitetului şi îl transmite Comisiei, Consiliului şi Parlamentului European, în timp util pentru a asigura respectarea termenelor impuse de dispoziţiile bugetare. (3) Preşedintele Comitetului, după consultarea Comisiei pentru afaceri financiare şi administrative, iniţiază sau dispune iniţierea execuţiei bugetului de venituri şi cheltuieli, în conformitate cu normele financiare interne adoptate de Birou. Preşedintele îndeplineşte aceste atribuţii în conformitate cu dispoziţiile Regulamentului financiar aplicabil bugetului general al Comunităţilor Europene.

Articolul 65

Acorduri de cooperare

În cadrul competenţelor Comitetului, Biroul poate încheia, la propunerea secretarului general, acorduri cu alte instituţii şi organisme.

Articolul 66

Transmiterea şi publicarea avizelor, rapoartelor şi rezoluţiilor

(1) Avizele şi rapoartele Comitetului, precum şi toate comunicările referitoare la aplicarea unei proceduri simplificate în conformitate cu articolul 26 sau la decizia de a nu elabora un aviz sau un raport în conformitate cu articolul 57 se adresează Consiliului, Comisiei sau Parlamentului European. Acestea se transmit de către preşedinte, la fel ca şi rezoluţiile. (2) Avizele, rapoartele şi rezoluţiile se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 67

Accesul publicului la documente

(1) Orice cetăţean al Uniunii şi orice persoană fizică sau juridică rezidentă sau având sediul social într-un stat membru au drept de acces la documentele Comitetului, în conformitate cu dispoziţiile Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, sub rezerva principiilor, condiţiilor şi limitelor definite prin Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European şi al Consiliului (1) şi în conformitate cu normele stabilite de Biroul Comitetului. Accesul la documentele Comitetului se acordă, în măsura posibilului, în acelaşi mod şi altor persoane fizice sau juridice. (2) Comitetul instituie un registru al documentelor sale. În acest sens, Biroul adoptă normele interne de reglementare a accesului şi stabileşte lista documentelor accesibile în mod direct.

Articolul 68

Revizuirea Regulamentului de procedură

(1) Adunarea Plenară decide, cu votul majorităţii membrilor săi, dacă este necesară revizuirea prezentului regulament de procedură, fie parţial, fie în ansamblul său. (2) Aceasta însărcinează o comisie ad-hoc cu elaborarea unui raport şi a unui proiect de text pe baza căruia iniţiază adoptarea noilor dispoziţii, prin votul majorităţii membrilor. Noile dispoziţii intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 69

Instrucţiunile Biroului

Biroul poate stabili prin instrucţiuni normele de aplicare a dispoziţiilor prezentului regulament de procedură, cu respectarea acestuia.

Articolul 70

Intrarea în vigoare a Regulamentului de procedură

Prezentul regulament de procedură intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.