Recitale
(1) Printr-o scrisoare înregistrată la Secretariatul General al Comisiei la 10 februarie 2006, Regatul Unit a solicitat permisiunea de a introduce o măsură specială de derogare de la articolul 21 alineatul (1) litera (a) din cea de-a șasea Directivă 77/388/CEE a Consiliului din 17 mai 1977 privind armonizarea legislațiilor statelor membre referitoare la impozitul pe cifra de afaceri – sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată: baza unitară de evaluare (2).
(2) În conformitate cu articolul 27 alineatul (2) din Directiva 77/388/CEE, Comisia a informat celelalte state membre, printr-o scrisoare datată 18 iulie 2006, cu privire la solicitarea din partea Regatului Unit. Printr-o scrisoare datată 19 iulie 2006, Comisia a notificat Regatul Unit cu privire la faptul că este în posesia tuturor informațiilor pe care le consideră necesare pentru a lua în considerare solicitarea acestuia.
(3) Directiva 77/388/CEE a fost reformată și abrogată prin Directiva 2006/112/CE. Trimiterile la dispozițiile fostei directive se interpretează ca trimiteri la cea din urmă.
(4) Persoana care răspunde pentru plata taxei pe valoarea adăugată (TVA), în conformitate cu articolul 193 din Directiva 2006/112/CE, este persoana impozabilă care furnizează bunurile. Scopul derogării solicitate de Regatul Unit este acela de a conferi răspunderea respectivă persoanei impozabile căreia i se furnizează bunurile, dar numai în anumite condiții, și cu aplicare exclusivă pentru telefoanele mobile și cipurile/microprocesoarele din componența computerelor.
(5) În acest domeniu există un mare număr de comercianți care comit acte de evaziune fiscală, neplătind TVA autorităților fiscale după vânzarea produselor. Cu toate acestea, clienții lor, fiind în posesia unei facturi valabile, sunt în continuare îndreptățiți să beneficieze de o scutire de taxă. În forma cea mai agresivă a evaziunii fiscale, aceleași bunuri sunt furnizate de mai multe ori, printr-un sistem de tip „suveică”, fără ca TVA să fie plătită autorităților fiscale. Prin desemnarea, în astfel de cazuri, a persoanei căreia îi sunt furnizate bunurile drept persoană răspunzătoare de plata TVA, derogarea ar elimina posibilitatea de comitere a acestui tip de evaziune fiscală. În același timp, această derogare nu ar afecta suma TVA exigibilă.
(6) În scopul de a asigura funcționarea eficace a derogării și de a evita ca evaziunea fiscală să se deplaseze spre alte produse sau spre comerțul cu amănuntul, Regatul Unit ar trebui să introducă obligații adecvate de raportare și control. Comisia ar trebui să fie informată cu privire la măsurile specifice adoptate, precum și la monitorizarea și la evaluarea generală a modului cum funcționează derogarea.
(7) Măsura este proporțională cu obiectivele urmărite, deoarece nu este menită a se aplica la modul general, ci numai unui anumit sector specific, de mare risc, care cuprinde anumite produse bine definite, cu privire la care gradul și dimensiunea evaziunii fiscale a dus la pierderi semnificative de venituri din impozitare. Mai mult, de vreme ce sectorul respectiv este unul de dimensiuni reduse, derogarea nu poate fi considerată drept echivalentul unei măsuri de ordin general.
(8) Autorizarea ar trebui să fie valabilă doar pe perioadă scurtă, deoarece nu se poate afirma cu certitudine că obiectivele măsurii vor fi atinse și nici nu poate fi estimat de pe acum impactul măsurii asupra funcționării sistemului TVA în Regatul Unit și în alte state membre; mai mult, va trebui ca impactul măsurii și al aplicării sale asupra funcționării pieței interne să fie evaluat corespunzător.
(9) Derogarea nu are impact negativ asupra resurselor proprii ale Comunității din venituri din TVA înregistrate în avans,