Articolul 1
(1) Pentru perioada 1 iulie 2006-30 iunie 2007 se deschide un contingent tarifar de 24 070 capete de masculi tineri din specia bovină pentru îngrășare în Comunitate, clasificați la codurile NC 0102 90 05, 0102 90 29 și 0102 90 49.
Contingentul tarifar are numărul de ordine 09.4005.
(2) Dreptul vamal de import care se aplică în cadrul contingentului tarifar menționat la alineatul (1) se ridică la 16 % ad valorem plus 582 EUR per tonă de greutate netă.
Se aplică rata dreptului prevăzut la primul paragraf cu condiția ca animalele importate să fie îngrășate timp de cel puțin o sută douăzeci de zile în statul membru care a eliberat licența de import.
(3) Cantitatea menționată la alineatul (1) se eșalonează după cum urmează:
(a) 12 035 bovine vii pentru perioada 1 iulie 2006-31 decembrie 2006;
(b) 12 035 bovine vii pentru perioada 1 ianuarie 2007-30 iunie 2007.
(4) În cazul în care în perioada menționată la alineatul (3) litera (a) cantitatea care a făcut obiectul unor cereri de licențe pentru fiecare din aceste perioade este mai mică decât cantitatea disponibilă pentru perioada respectivă, cantitatea restantă pentru această perioadă se adaugă la cantitatea disponibilă pentru perioada menționată la alineatul (3) litera (b).
Articolul 2
(1) Pentru a beneficia de contingentul menționat la articolul 1, este necesar ca solicitantul să fie persoană fizică sau juridică și, în momentul prezentării cererii, să dovedească autorităților competente ale statului membru respectiv că a importat în perioada 1 mai 2005-30 aprilie 2006 cel puțin 50 de animale clasificate la codul NC 0102 90.
Sub rezerva intrării în vigoare a Tratatului de aderare a Republicii Bulgaria și a României, la 1 ianuarie 2007, operatorii din aceste țări pot cere licențe de import privind cantitatea disponibilă pentru a doua subperioadă a acestui contingent, menționată la articolul 1 alineatul (3) litera (b), cu condiția ca aceștia să fi importat în perioada 1 mai 2005-30 aprilie 2006 cel puțin 50 de animale clasificate la codul NC 0102 90.
Solicitantul trebuie să fie înscris într-un registru național TVA.
(2) Dovada importurilor este adusă exclusiv cu ajutorul documentului vamal de punere în liberă circulație vizat corespunzător de autoritățile vamale și care face trimitere la solicitantul licenței ca fiind destinatarul.
Statele membre pot accepta copii ale documentului menționat la primul paragraf cu condiția ca acestea să fie certificate corespunzător de autoritatea competentă. Atunci când sunt acceptate astfel de copii, se menționează acest lucru în notificarea statului membru menționată la articolul 3 alineatul (5) pentru fiecare din solicitanții respectivi.
(3) Operatorii care, la data de 1 ianuarie 2006, și-au încetat activitatea comercială în sectorul cărnii de vită și mânzat cu țările terțe nu sunt autorizați să prezinte o cerere.
(4) O societate creată din fuzionarea unor întreprinderi care dispun de importuri de referință în conformitate cu cantitatea minimă menționată la alineatul (1) își poate baza cererea pe aceste importuri de referință.
Articolul 3
(1) Cererile de licențe de import pot fi prezentate numai în statul membru unde este înscris solicitantul în registrul național TVA.
(2) Este necesar ca cererile de licențe de import pentru fiecare perioadă menționată la articolul 1 alineatul (3):
(a) să se refere la o cantitate mai mare sau egală cu 50 de animale;
(b) să nu se poată referi la o cantitate mai mare de 5 % din cantitatea disponibilă.
În cazul în care o cerere depășește cantitatea menționată la primul paragraf litera (b), nu este luată în considerare decât în limita acestei cantități.
(3) Este necesar ca cererile pentru licențte de import pentru perioada menționată la articolul 1 alineatul (3) litera (a) să fie prezentate în cursul primelor zece zile lucrătoare de la data publicării prezentului regulament în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Cererile de licențe de import pentru perioada menționată la articolul 1 alineatul (3) litera (b) ar trebui să fie prezentate în cursul primelor zece zile lucrătoare din această perioadă.
(4) Aceeași persoană interesată nu poate prezenta decât o singură cerere pentru fiecare perioadă menționată la articolul 1 alineatul (3). În cazul în care aceeași persoană interesată prezintă mai mult de o cerere, toate cererile acesteia sunt considerate inadmisibile.
(5) După verificarea documentelor prezentate, Comisiei i se notifică de către statele membre, până în a cincea zi lucrătoare următoare ultimei zile a perioadei de depunere a cererilor, lista solicitanților, adresa acestora, precum și cantitățile solicitate.
Orice notificare, inclusiv comunicarea „nici una” se efectuează prin fax sau poștă electronică, cu ajutorul formularului menționat la anexa I la prezentul regulament, în cazul în care sunt depuse efectiv cereri.
Articolul 4
(1) Ca urmare a notificării menționate la articolul 3 alineatul (5), Comisia decide, în cel mai scurt termen, în ce măsură este posibil să se răspundă cererii.
(2) În cazul în care cantitățile la care se referă cererile menționate la articolul 3 depășesc cantitățile disponibile pentru perioada respectivă, Comisia stabilește un coeficient de atribuire care se aplică în cazul cantităților solicitate.
În cazul în care coeficientul de atribuire prevăzut la primul paragraf reprezintă o cantitate mai mică de 50 de capete pe cerere, atribuirea cantității disponibile se realizează prin tragere la sorți în loturi de cincizeci de capete, de către statele membre respective. În cazul în care lotul care rămâne este mai mic de 50 de capete, acesta este considerat lot unic.
(3) Sub rezerva unei decizii de acceptare a cererilor de către Comisie, licențele se eliberează în cel mai scurt termen.
Articolul 5
(1) Licențele de import se eliberează în numele operatorului care a prezentat cererea.
(2) Cererea de licență și licența cuprind următoarele mențiuni:
(a) la rubrica 8, țara de origine;
(b) la rubrica 16, unul sau mai multe din următoarele coduri din Nomenclatura Combinată: 0102 90 05, 0102 90 29 sau 0102 90 49;
(c) la rubrica 20, numărul de ordine al contingentului (09.4005) și cel puțin una dintre mențiunile prevăzute de anexa II.
Articolul 6
(1) Prin derogare de la dispozițiile articolului 9 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1291/2000, licențele de import eliberate în conformitate cu prezentul regulament nu sunt transmisibile și pot da dreptul la contingentul tarifar numai în cazul în care sunt stabilite pentru aceleași nume și adrese ca acelea ale destinatarului care figurează în declarațiile vamale de punere în liberă circulație care le însoțesc.
(2) Prin derogare de la articolul 3 din Regulamentul (CE) nr. 1445/95, durata de valabilitate a licențelor de import este de o sută optzeci de zile de la data eliberării efective a acestora în sensul articolului 4 alineatul (3) din prezentul regulament. Nici o licență nu este valabil după 30 iunie 2007.
(3) Garanția referitoare la licența de import se ridică la 15 EUR per cap de animal și se depune de solicitant odată cu cererea de licență.
(4) Licențele eliberate sunt valabile în toată Comunitatea.
(5) În conformitate cu articolul 50 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1291/2000, toate drepturile din Tariful Vamal Comun care se aplică la data de acceptare a declarației de punere în liberă circulație se percep pentru toate cantitățile importate care depășesc cantitățile indicate în licența de import.
(6) Prin derogare de la dispozițiile din titlul III secțiunea 4 din Regulamentul (CE) nr. 1291/2000, garanția nu poate fi eliberată atâta timp cât nu a fost furnizată dovada că titularul licenței și-a asumat responsabilitatea comercială și logistică a achiziționării, transportului și vămuirii în vederea punerii în liberă circulație a animalelor respective. Această dovadă cuprinde cel puțin:
(a) originalul facturii comerciale sau o copie certificată conform corespunzătoare, completată în numele titularului licenței de către vânzător sau reprezentantul acestuia, amândoi stabiliți în țara terță exportatoare, precum și dovada plății de către titularul licenței sau a deschiderii de către acesta din urmă a unui credit documentar irevocabil în favoarea vânzătorului;
(b) scrisoarea de transport sau, după caz, documentul de transport rutier sau aerian, stabilit în numele titularului licenței, pentru animalele respective;
(c) dovada că mărfurile au fost declarate în vederea punerii lor în liberă circulație cu indicarea numelui și adresei titularului licenței în calitate de destinatar.
Articolul 7
(1) În momentul importului, importatorul trebuie să furnizeze dovada:
(a) că a subscris la angajamentul scris față de autoritatea competentă a statului membru de a îi comunica în termen de o lună exploatația sau exploatațiile în care se vor afla bovinele tinere destinate îngrășării;
(b) că a constituit o garanție a cărei valoare este stabilită în anexa III pentru fiecare cod NC admisibil, pe lângă autoritatea competentă a statului membru. Îngrășarea animalelor importate în acest stat membru într-o perioadă minimă de o sută douăzeci de zile de la data acceptării declarației vamale de punere în liberă circulație este o cerință principală în sensul articolului 20 alineatul (2) din Regulamentul (CEE) nr. 2220/85.
(2) Cu excepția unor cazuri de forță majoră, garanția menționată la alineatul (1) litera (b) se eliberează numai în cazul în care i se furnizează autorității competente a statului membru proba că bovinele tinere:
(a) au fost îngrășate în exploatația sau exploatațiile indicată(e) în conformitate cu alineatul (1);
(b) nu au fost sacrificate înainte de expirarea termenului de o sută douăzeci de zile de la data importului acestora sau
(c) au fost sacrificate înainte de expirarea acestei perioade din motive de sănătate sau au murit ca urmare a unei boli sau a unui accident.
Garanția se eliberează imediat după furnizarea unei astfel de dovezi.
Cu toate acestea, în cazul în care termenul menționat la alineatul (1) litera (a) nu a fost respectat, valoarea garanției care trebuie eliberată se reduce:
— cu 15 % și
— cu 2 % din suma care rămâne pentru fiecare zi de depășire.
Sumele neeliberate rămân executate și se păstrează cu titlu de drepturi vamale.
(3) În cazul în care dovada menționată la alineatul (2) nu este furnizată în cele o sută optzeci de zile următoare datei importului, garanția este executată și păstrată cu titlu de drepturi vamale.
Cu toate acestea, în cazul în care dovada nu a fost furnizată în cele o sută optzeci de zile prevăzute la primul paragraf, ci în cele șase luni următoare acestei perioade, suma executată, diminuată cu 15 % din valoarea garanției, se rambursează.
Articolul 8
Dispozițiile din regulamentele (CE) nr. 1291/2000 și (CE) nr. 1445/95 se aplică în cazul în care nu există dispoziții contrare în prezentul regulament.
Articolul 9
Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.