Regulamentul (CE) nr. 734/2006 al Comisiei din 16 mai 2006 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1255/1999 al Consiliului privind acordarea unui ajutor pentru depozitarea privată a anumitor brânzeturi în anul de depozitare 2006/2007

Articolul 1

Obiect Prezentul regulament stabilește normele de aplicare a acordării unui ajutor comunitar pentru depozitarea privată a anumitor brânzeturi (denumit în continuare „ajutor”), prevăzut de articolul 9 din Regulamentul (CE) nr. 1255/1999, în anul de depozitare 2006/2007.

Articolul 2

Definiții În sensul prezentului regulament, se înțelege prin: (a) „lot de depozitare”: o cantitate de brânză de cel puțin 2 tone, de același tip și care a intrat în stoc în aceeași zi în același antrepozit; (b) „ziua începerii depozitării contractuale”: ziua următoare zilei de intrare în stoc; (c) „ultima zi de depozitare contractuală”: ziua care precede ziua ieșirii din stoc; (d) „perioada de depozitare”: perioada în care brânza poate fi reglementată prin regimul de depozitare privată, astfel cum este definită în anexă pentru fiecare tip de brânză.

Articolul 3

Brânzeturile eligibile pentru ajutor (1) Ajutorul se acordă pentru anumite brânzeturi cu termen îndelungat de păstrare, brânzeturile Pecorino Romano și brânzeturile Kefalotyri și Kasseri, în condițiile definite în anexă. Beneficiază de ajutor numai formele standard. (2) Brânzeturile trebuie să fie fabricate în Comunitate și să îndeplinească următoarele condiții: (a) să poarte, cu litere de neșters, indicația întreprinderii în care au fost fabricate, a zilei și lunii de fabricație; aceste indicații pot lua forma unui cod; (b) să fi trecut un examen de calitate care stabilește că acestea oferă suficiente garanții care permit clasificarea lor, după maturare, în categoriile definite în anexă.

Articolul 4

Contract de depozitare (1) Contractele privind depozitarea privată a brânzeturilor sunt încheiate între organismul de intervenție din statul membru pe teritoriul căruia sunt antrepozitate brânzeturile și persoane fizice sau juridice, denumite în continuare „contractanți”. (2) Contractul de depozitare se întocmește în scris și pe baza unei cereri de întocmire a unui contract. Această cerere trebuie să parvină organismului de intervenție într-un termen maxim de treizeci de zile începând cu data intrării în stoc și nu poate viza decât loturile de brânzeturi pentru care sunt terminate operațiunile de intrare în stoc. Organismul de intervenție înregistrează ziua primirii cererii. În cazul în care cererea parvine organismului de intervenție într-un termen care nu depășește zece zile lucrătoare după termenul maxim, se poate încheia contractul de depozitare, dar valoarea ajutorului se reduce cu 30 %. (3) Contractul de depozitare se stabilește pentru unul sau mai multe loturi de depozitare și cuprinde, în special, dispoziții referitoare la: (a) cantitatea de brânzeturi pentru care se aplică contractul; (b) datele aferente executării contractului; (c) valoarea ajutorului; (d) identificarea antrepozitelor. (4) Contractul de depozitare este încheiat într-un termen maxim de treizeci de zile cu începere de la data înregistrării cererii de întocmire a unui contract. (5) Măsurile de control, în special cele menționate la articolul 7, fac obiectul unui caiet de sarcini stabilit de organismul de intervenție. Contractul de depozitare face trimitere la acest caiet de sarcini.

Articolul 5

Depozitare și scoatere din stoc (1) Perioadele operațiunilor de intrare în stoc și de ieșire din stoc sunt indicate în anexă. (2) Scoaterea din stoc se efectuează pe întregul lot de depozitare. (3) În cazul în care, la sfârșitul primelor șaizeci de zile de depozitare contractuală, scăderea calității brânzeturilor se dovedește a fi mai mare decât cea care rezultă normal din conservare, contractanții pot fi autorizați, o singură dată pe lot de depozitare, să înlocuiască, suportând cheltuielile, cantitățile defectuoase. Atunci când cantitățile defectuoase sunt constatate cu ocazia controalelor în cursul depozitării sau ieșirii din stoc, aceste cantități nu pot primi ajutor. De asemenea, cantitatea rămasă din lotul eligibil pentru ajutor nu poate fi mai mică de două tone. Paragraful al doilea se aplică în cazul ieșirii unei părți dintr-un lot înainte de începutul perioadei de ieșire din stoc, menționată la alineatul (1), sau înainte de expirarea termenului minim de depozitare menționat la articolul 8 alineatul (2). (4) În cazul menționat la alineatul (3) primul paragraf, pentru calcularea ajutorului, prima zi de depozitare contractuală este ziua începerii depozitării contractuale.

Articolul 6

Condiții de depozitare (1) Statul membru se asigură că sunt respectate toate condițiile care dau dreptul la plata ajutorului. (2) Contractantul sau, la cererea sau cu autorizarea statului membru, responsabilul antrepozitului pune la dispoziția autorității competente care răspunde de control orice documentație care permite în special verificarea, în ceea ce privește produsele plasate în depozitare privată, a următoarelor elemente: (a) proprietatea în momentul intrării în stoc; (b) originea și data de fabricație a brânzeturilor; (c) data intrării în stoc; (d) prezența în antrepozit și adresa antrepozitului; (e) data scoaterii din stoc. (3) Contractantul sau, după caz, responsabilul antrepozitului ține pentru fiecare contract o evidență operativă, disponibilă la antrepozit, care cuprinde: (a) identificarea, după numărul lotului de depozitare, a produselor plasate în depozitare privată; (b) datele intrării în stoc și ale scoaterii din stoc; (c) numărul brânzeturilor și greutatea acestora, indicate pe lot de depozitare; (d) localizarea produselor în antrepozit. (4) Produsele depozitate trebuie să fie ușor identificabile, ușor accesibile și individualizate prin contract. O marcă specifică este aplicată pe brânzeturile care fac obiectul depozitării.

Articolul 7

Controale (1) În momentul intrării în stoc, organismul competent efectuează controale, în special pentru a garanta că produsele depozitate sunt eligibile pentru ajutor și pentru a preveni orice posibilitate de substituire a unor produse în cursul depozitării contractuale. (2) Organismul competent procedează la un control inopinat, prin sondaj, al prezenței produselor în antrepozit. Eșantionul reținut trebuie să fie reprezentativ și să corespundă unui minim de 10 % din cantitatea contractuală globală pentru o măsură de ajutor pentru depozitarea privată. Acest control cuprinde, pe lângă examinarea evidenței operative menționate la articolul 6 alineatul (3), verificarea fizică a greutății și a naturii produselor și identificarea acestora. Aceste verificări fizice trebuie să se facă la cel puțin 5 % din cantitatea supusă controlului inopinat. (3) La încheierea perioadei de depozitare contractuală, organismul competent procedează la un control al prezenței produselor. Cu toate acestea, în cazul în care produsele rămân în stoc după încheierea duratei maxime de depozitare contractuală, acest control poate fi efectuat la ieșirea din stoc. În vederea controlului menționat la primul paragraf, contractantul informează autoritatea competentă, indicând loturile de depozitare în cauză, cu cel puțin cinci zile lucrătoare înainte de încheierea duratei de depozitare contractuală sau la începutul operațiunilor de ieșire din stoc, în cazul în care acestea au loc în timpul sau după perioada de depozitare contractuală. Statul membru poate accepta un termen mai scurt decât cele cinci zile lucrătoare menționate la paragraful al doilea. (4) Controalele efectuate în temeiul alineatelor (1), (2) și (3) trebuie să facă obiectul unui raport care precizează: (a) data controlului; (b) durata acestuia; (c) operațiunile efectuate. Raportul de control trebuie să fie semnat de controlorul responsabil și contrasemnat de contractant sau, după caz, de responsabilul antrepozitului și trebuie să figureze în dosarul de plată. (5) În cazul unor nereguli privind 5 % sau mai mult din cantitățile de produse supuse controlului, controlul este extins la un eșantion mai larg, care urmează să fie stabilit de autoritatea competentă. Comisiei îi sunt notificate aceste cazuri de către statele membre în termen de patru săptămâni. (6) Statele membre pot prevedea că intră în sarcina contractantului toate cheltuielile de control sau numai o parte din cheltuielile de control.

Articolul 8

Ajutor pentru depozitare (1) Valoarea ajutorului se stabilește după cum urmează: (a) 0,10 EUR per tonă și per zi de depozitare contractuală pentru cheltuielile de antrepozitare; (b) pentru cheltuielile financiare per zi de depozitare contractuală: (i) 0,28 EUR per tonă pentru brânzeturile cu termen îndelungat de păstrare; (ii) 0,35 EUR per tonă pentru brânzeturile Pecorino Romano; (iii) 0,49 EUR per tonă pentru brânzeturile Kefalotyri și Kasseri. (2) Nu se acordă nici un ajutor atunci când durata de depozitare contractuală este mai mică de șaizeci de zile. Valoarea maximă a ajutorului nu poate fi mai mare decât valoarea corespunzătoare unei durate de depozitare contractuală de 180 de zile. În cazul în care termenul menționat la articolul 7 alineatul (3) paragraful al doilea sau, după caz, paragraful al treilea nu este respectat de contractant, ajutorul se reduce cu 15 % și se plătește numai pentru perioada pentru care contractantul furnizează dovada, considerată satisfăcătoare de către organismul competent, că brânzeturile au rămas în depozitare contractuală. (3) Ajutorul se plătește la cererea contractantului la încheierea perioadei de depozitare contractuală, în termen de o sută douăzeci de zile de la data primirii cererii, cu condiția efectuării controalelor menționate la articolul 7 alineatul (3) și îndeplinirii condițiilor care dau dreptul la plata ajutorului. Cu toate acestea, atunci când trebuie efectuată o anchetă administrativă privind dreptul la ajutor, plata se face numai după recunoașterea dreptului la ajutor.

Articolul 9

Intrarea în vigoare Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.