Articolul 1
Directiva 77/388/CEE se modifică după cum urmează: 1. La articolul 4 alineatul (4) se adaugă următorul paragraf: „Un stat membru care își exercită dreptul prevăzut la al doilea paragraf poate lua orice măsuri necesare pentru a preveni evaziunea sau frauda fiscală ce ar putea rezulta în urma aplicării acestei dispoziții.” 2. La articolul 5 alineatul (8), a doua teză se înlocuiește cu următorul text: „După caz, statele membre pot lua măsurile necesare pentru a preveni denaturarea concurenței în cazurile în care beneficiarul nu este pasibil în totalitate de plata impozitului. Acestea pot lua, de asemenea, orice măsuri necesare pentru a preveni evaziunea sau frauda fiscală ce ar putea rezulta în urma aplicării acestei dispoziții.” 3. Articolul 11 punctul A se modifică după cum urmează: (a) al doilea paragraf de la alineatul (1) litera (d) se elimină; (b) se adaugă următoarele alineate: „(5) Statele membre au posibilitatea de a include, în baza impozabilă pentru livrările de bunuri și prestările de servicii, valoarea aurului pentru investiții scutit în sensul articolului 26b, care a fost furnizat de către client în vederea prelucrării și care, prin urmare, și-a pierdut calitatea de aur pentru investiții scutit de TVA în cazul livrării acestor bunuri și prestării acestor servicii. Valoarea care trebuie folosită este valoarea de piață a aurului pentru investiții la momentul livrării respectivelor bunuri sau a prestării respectivelor servicii. (6) În scopul prevenirii evaziunii și a fraudei fiscale, statele membre pot lua măsuri pentru a se asigura că suma impozabilă pentru livrările de bunuri sau prestările de servicii este reprezentată de valoarea de piață. Această posibilitate se aplică numai în ceea ce privește livrările de bunuri și prestările de servicii către beneficiari între care există legături familiale sau alte legături personale strânse, legături organizatorice, de proprietate, de afiliere, financiare sau juridice, astfel cum au fost definite de statele membre. În aceste scopuri, legăturile juridice pot include relația dintre un angajator și un angajat, familia angajatului sau alte persoane apropiate acestuia. Posibilitatea prevăzută la primul paragraf se poate aplica numai în următoarele situații: (a) în cazul în care prețul este mai mic decât valoarea de piață și beneficiarul livrării nu are drept de deducere totală în temeiul articolului 17; (b) în cazul în care prețul este mai mic decât valoarea de piață și furnizorul nu are drept de deducere totală în temeiul articolului 17 și livrarea face obiectul unei scutiri în temeiul articolului 13 sau al articolului 28 alineatul (3) litera (b); (c) în cazul în care prețul este mai mare decât valoarea de piață și furnizorul nu are drept de deducere totală în temeiul articolului 17. Statele membre pot limita categoriile de furnizori sau de beneficiari pentru care se aplică măsurile de la primul și de la al doilea paragraf. Statele membre informează Comitetul instituit în conformitate cu articolul 29 cu privire la orice măsură națională nouă adoptată în temeiul dispozițiilor prezentului alineat. (7) În sensul prezentei directive, «valoarea de piață» reprezintă suma totală pe care un client trebuie să o plătească, în aceeași etapă de comercializare în care se efectuează livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor, în condiții de concurență loială, unui furnizor aflat pe teritoriul statului membru în cadrul căruia livrarea este supusă impozitării, pentru a obține bunurile sau serviciile în cauză. În cazul în care nu se poate stabili nici o tranzacție comparabilă, «valoarea de piață» reprezintă, în cazul bunurilor, o sumă care nu poate fi mai mică decât prețul de achiziție al bunurilor sau al unor bunuri similare sau, în lipsa unui preț de achiziție, prețul de cost, determinat la momentul livrării, iar în cazul serviciilor aceasta reprezintă o sumă care nu poate fi mai mică decât costul total suportat de persoana plătitoare de impozit pentru prestarea serviciului.” 4. Articolul 17 alineatul (4), în versiunea care figurează la articolul 28f alineatul (1), se modifică după cum urmează: (a) la litera (a) de la al doilea paragraf, textul „articolul 21 alineatul (1) literele (a) și (c)” se înlocuiește cu „articolul 21 alineatul (1) litera (a), (c) sau (f) sau articolul 21 alineatul (2), litera (c)”; (b) la litera (b) de la al doilea paragraf, textul „articolul 21 alineatul (1), litera (a)” se înlocuiește cu „articolul 21 alineatul (1), litera (a) sau (f) sau articolul 21 alineatul (2), litera (c)”. 5. La articolul 18 alineatul (1) litera (d) în versiunea care figurează la articolul 28f alineatul (2), textul „articolul 21 alineatul (1)” se înlocuiește cu „articolul 21 alineatul (1) sau articolul 21 alineatul (2) litera (c)”. 6. La articolul 20 alineatul (4) se adaugă următorul paragraf: „Statele membre pot aplica de asemenea alineatele (2) și (3) serviciilor care au caracteristici similare cu cele atribuite în mod normal bunurilor de capital.” 7. La articolul 21 alineatul (2), în versiunea care figurează la articolul 28 g, se adaugă litera următoare: „(c) în cazul în care se efectuează următoarele livrări sau prestări, statele membre pot stabili că persoana pasibilă de plata impozitului este persoana plătitoare de impozit pentru care sunt efectuate respectivele livrări sau prestări: (i) prestarea de lucrări de construcții, inclusiv lucrări de reparații, de curățenie, de întreținere, de transformare și de demolare în cazul bunurilor imobile, precum și predarea de lucrări de construcții considerată ca fiind o livrare de bunuri în temeiul articolului 5 alineatul (5); (ii) punerea la dispoziție a personalului angajat în activitățile prevăzute la punctul (i); (iii) livrarea de bunuri imobile în sensul articolului 13 punctul B literele (g) și (h), în cazul în care furnizorul a optat pentru impozitarea livrării în temeiul articolului 13 punctul C litera (b); (iv) livrarea de materiale uzate, de materiale uzate care nu pot fi refolosite în aceeași stare, de deșeuri industriale și neindustriale, deșeuri reciclabile, deșeuri parțial prelucrate și anumite bunuri și servicii menționate în Anexa M; (v) livrarea de bunuri oferite ca garanție de către o persoană plătitoare de impozit unei alte persoane plătitoare de impozit la executarea garanției; (vi) livrarea de bunuri efectuată după cesionarea dreptului la rezervă al proprietății unui cesionar și exercitarea acestui drept de către cesionar; (vii) livrarea de bunuri imobile vândute de către debitorul unei creanțe executorii în cadrul unei proceduri de vânzare forțată. În sensul prezentei litere, statele membre pot dispune faptul că o persoană plătitoare de impozit care desfășoară și activități sau tranzacții ce nu sunt considerate livrări de bunuri sau prestări de servicii impozabile în conformitate cu articolul 2 este considerată o persoană plătitoare de impozit în ceea ce privește livrările de bunuri sau prestările de servicii care îi sunt destinate, în conformitate cu primul paragraf. Un organism de drept public neimpozabil poate fi considerat persoană plătitoare de impozit în ceea ce privește livrările care îi sunt destinate în conformitate cu punctele (v), (vi) și (vii). În sensul prezentei litere, statele membre pot defini livrările de bunuri și prestările de servicii reglementate precum și categoriile de furnizori sau clienți pentru care aceste măsuri se pot aplica. Statele membre pot, de asemenea, să limiteze aplicarea acestei măsuri la unele dintre livrările de bunuri și prestările de servicii enumerate în Anexa M. Statele membre informează Comitetul instituit în conformitate cu articolul 29 cu privire la orice măsură națională nouă adoptată în temeiul dispozițiilor prezentei litere.” 8. Se adaugă Anexa M care figurează în Anexa I la prezenta directivă.