Articolul 1
Scopul
Prezentul regulament introduce un regim de compensare a costurilor suplimentare care apar la comercializarea anumitor produse pescărești, enumerate în anexele I-V, din Insulele Azore, Madeira, Insulele Canare și departamentele Guyana Franceză și Réunion (denumită în continuare „compensație”), luând în considerare depărtarea la care se află regiunile în cauză.
Articolul 2
Beneficiarii
Beneficiarii compensației sunt producătorii, proprietarii sau armatorii navelor care sunt înregistrate în porturile regiunilor menționate la articolul 1 și care operează în regiunile în cauză sau asociațiile acestor armatori, precum și comercianții din sectorul prelucrării și comercializării sau asociațiile acestor comercianți, care suportă costurile suplimentare la comercializarea produselor în cauză, luând în considerare depărtarea la care se află aceste regiuni.
Articolul 3
Insulele Azore
În cazul Insulelor Azore, compensația se plătește pentru produsele pescărești enumerate în anexa I. Suma prevăzută pentru compensație și cantitățile pentru această regiune sunt după cum urmează:
(a) 177 EUR pe tona de ton, pentru o cantitate de până la 10 000 de tone pe an, livrată industriei locale a conservelor;
(b) 455 EUR pe tona de specii destinate comercializării în stare proaspătă, pentru o cantitate de până la 2 000 de tone pe an;
(c) 148 EUR pe tona de pești pelagici mici și specii de adâncime livrate industriei locale sau asociațiilor sau organizațiilor de producători locali în vederea congelării sau prelucrării, pentru o cantitate de până la 1 554 de tone pe an.
Articolul 4
Madeira
În cazul Madeirei, compensația se plătește pentru produsele pescărești enumerate în anexa II. Suma prevăzută pentru compensație și cantitățile pentru această regiune sunt după cum urmează:
(a) 230 EUR pe tona de ton, pentru o cantitate de până la 4 000 de tone pe an, livrată industriei locale a conservelor;
(b) 250 EUR pe tona de sabie neagră pentru o cantitate de până la 1 600 de tone pe an;
(c) 1 080 EUR pe tona de produse de acvacultură pentru o cantitate de până la 50 de tone pe an.
Articolul 5
Insulele Canare
În cazul Insulelor Canare, compensația se plătește pentru produsele pescărești enumerate în anexa III. Suma prevăzută pentru compensație și cantitățile pentru această regiune sunt după cum urmează:
(a) 950 EUR pe tona de ton comercializată pe calea aerului, pentru o cantitate de până la 1 619 tone pe an;
(b) 500 EUR pe tona de ton, comercializată pe cale maritimă în stare naturală, pentru o cantitate de până la 453 tone pe an;
(c) 250 EUR pe tona de ton dungat, comercializată pe cale maritimă, pentru o cantitate de până la 453 tone pe an;
(d) 220 EUR pe tona de ton dungat, comercializată pe cale maritimă în stare naturală, pentru o cantitate de până la 712 tone pe an;
(e) 240 EUR pe tona de sardine marocane și macrou de Atlantic, destinate congelării, pentru o cantitate de până la 347 tone pe an;
(f) 268 EUR pe tona de cefalopode și specii demersale, pentru o cantitate de până la 8 292 tone pe an;
(g) 1 300 EUR pe tona de produse de acvacultură, pentru o cantitate de până la 1 157 tone pe an.
Articolul 6
Guyana Franceză
În cazul Guyanei Franceze, compensația se plătește pentru produsele pescărești enumerate în anexa IV. Suma prevăzută pentru compensație și cantitățile pentru această regiune sunt după cum urmează:
(a) 1 100 EUR pe tona de creveți din pescuitul industrial, pentru o cantitate de până la 3 300 de tone pe an;
(b) 1 100 EUR pe tona de pește cu carne albă prins artizanal, comercializat în stare proaspătă, pentru o cantitate de până la 100 tone pe an;
(c) 527 EUR pe tona de pește cu carne albă prins artizanal, comercializat în stare congelată, pentru o cantitate de până la 500 de tone pe an.
Articolul 7
Réunion
În cazul insulei Réunion, compensația se plătește pentru produsele pescărești enumerate în anexa V. Suma prevăzută pentru compensație și cantitățile pentru această regiune sunt de 1 400 EUR pe tona de ton, pește-spadă, pește-sabie, pește călător, pești din familia Coryphaenidae și rechin, pentru o cantitate de până la 618 tone pe an.
Articolul 8
Ajustarea sumelor și a cantităților
(1) Statele membre pot ajusta cantitățile stabilite pentru diferitele specii în cadrul articolelor 3-7 fără să sporească finanțarea anuală globală prevăzută pentru fiecare stat membru și fără să sporească sumele prevăzute drept compensație pe tonă de specie, cu condiția ca, în termen de patru săptămâni de la notificarea unei cereri de ajustare, justificate în mod corespunzător de către un stat membru, Comisia să nu ridice nici o obiecție.
(2) Comisia poate, ca urmare a informațiilor primite de la statele membre în cauză, să ajusteze sumele și cantitățile stabilite pentru diferitele specii, luând în considerare caracteristicile și condițiile de producție și de comercializare a acestora, în cadrul dispozițiilor financiare globale stabilite la articolele 3-7.
O astfel de ajustare poate fi efectuată în interiorul unei regiuni, între regiuni care aparțin unui singur stat membru sau între state membre diferite.
(3) În cazul în care ajustarea se efectuează între state membre diferite, aceasta nu trebuie să aducă atingere cheii de repartizare a sumelor disponibile și se efectuează în limitele finanțării anuale globale pentru acest regim, astfel cum este stabilit de către autoritatea bugetară.
(4) Ajustarea menționată la alineatele (1), (2) și (3) ține seama de toți factorii relevanți, în special de caracteristicile biologice ale speciilor, de variațiile costurilor suplimentare și de aspectele calitative și cantitative ale producției și comercializării.
Articolul 9
Norme de aplicare
Se adoptă norme de aplicare a prezentului regulament, în conformitate cu procedura stabilită la articolul 10 alineatul (2).
Articolul 10
Comitetul
(1) Comisia este asistată de Comitetul de gestionare a produselor pescărești (denumit în continuare „Comitetul”).
(2) În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolele 4 și 7 din Decizia 1999/468/CE.
Perioada stabilită la articolul 4 alineatul (3) din Decizia 1999/468/CE este fixată la o lună.
(3) Comitetul își stabilește regulamentul de procedură.
Articolul 11
Finanțarea
Măsurile prevăzute de prezentul regulament constituie intervenții care au rolul să stabilizeze piețele agricole, în sensul articolului 2 din Regulamentul (CE) nr. 1258/1999 (11). Acestea sunt finanțate de către secțiunea Garantare a Fondului European de Orientare și Garantare Agricolă (FEOGA).
Articolul 12
Raportarea
Până la 1 iunie 2006, Comisia prezintă un raport Parlamentului European, Consiliului și Comitetului Economic și Social European cu privire la punerea în aplicare a măsurilor prevăzute de prezentul regulament, însoțit, după caz, de propuneri de ajustări adecvate, necesare pentru atingerea obiectivelor stabilite de prezentul regulament.
Articolul 13
Măsuri tranzitorii
Cererile de ajustări adresate Comisiei în temeiul articolului 2 alineatul (6) din Regulamentul (CE) nr. 1587/98 și care nu au făcut obiectul unei decizii înainte de data intrării în vigoare a prezentului regulament fac obiectul procedurii prevăzute la articolul 8.
Articolul 14
Intrarea în vigoare
Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării sale în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Se aplică de la 1 ianuarie 2003 până la 31 decembrie 2006.