Articolul 1
Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 se modifică după cum urmează: 1. La articolul 70, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text: „(1) Fără a aduce atingere alineatului (2), următoarele prelucrări sau transformări se consideră insuficiente pentru acordarea caracterului de produs originar, fie că sunt sau nu îndeplinite condițiile din articolul 69: (a) manipulările destinate să asigure conservarea produselor în aceeași stare în timpul transportului și stocării; (b) distribuirea și colectarea coletelor; (c) spălarea, curățarea; înlăturarea prafului, eliminarea oxidului, a uleiului, a vopselei sau a altor materiale de acoperire; (d) călcarea sau presarea textilelor; (e) operațiunile simple de vopsire și de lustruire; (f) decorticarea, albirea totală sau parțială, netezirea, glasarea (pentru cereale și orez); (g) operațiunile constând în adăugarea de coloranți în zahăr sau în formarea de bucăți de zahăr; măcinarea totală sau parțială a zahărului; (h) curățarea de coajă, cotor, înlăturarea sâmburilor fructelor și legumelor; (i) ascuțirea, simpla măcinare sau simpla tăiere; (j) cernerea, strecurarea, sortarea, clasificarea, aranjarea pe clase, pe sortimente (inclusiv compunerea de seturi de mărfuri); (k) simpla punere în sticle, cutii de metal, flacoane, saci, etuiuri, cutii, pe planșete, precum și orice altă operațiune simplă de ambalare; (l) aplicarea sau imprimarea direct pe produse sau pe ambalajele lor a mărcilor, etichetelor, logourilor sau a altor semne distinctive similare; (m) simplul amestec de produse, chiar din specii diferite, atunci când unul sau mai mulți compuși ai amestecului nu îndeplinesc condițiile stabilite în prezenta secțiune pentru a putea fi considerați originari dintr-o țară beneficiară sau din Comunitate; (n) simpla grupare a părților în vederea constituirii unui produs complet sau demontarea produselor în părți; (o) cumularea a două sau mai multe operațiuni prevăzute la literele (a)-(n); (p) sacrificarea animalelor.” 2. La articolul 72 alineatele (3) și (4) se înlocuiesc cu următorul text: „(3) Cumulul regional se aplică la trei grupuri regionale distincte de țări beneficiare ale sistemului de preferințe generalizate: (a) grupul I: Brunei Darussalam, Cambodgia, Indonezia, Laos, Malaezia, Filipine, Singapore, Tailanda, Vietnam; (b) grupul II: Costa Rica, Honduras, Guatemala, Nicaragua, Panama, El Salvador, Bolivia, Columbia, Ecuador, Peru, Venezuela; (c) grupul III: Bangladesh, Bhutan, India, Maldive, Nepal, Pakistan, Sri Lanka. (4) Se înțelege prin «grup regional» grupul I, grupul II sau grupul III, după caz.” 3. La articolul 72b alineatul (1) litera (b), al doilea și al treilea paragraf se înlocuiesc cu următorul text: „Acest angajament se transmite Comisiei prin intermediul următoarelor secretariate, după caz: (i) grupul I: Secretariatul general al Asociației Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN); (ii) grupul II: Comitetul mixt permanent pentru origine – Comunitatea Țărilor Andine – Piața Comună a Americii Centrale și Panama (Comité Conjunto Permanente de Origen Comunidad Andina – Mercado Común Centroamericano y Panamá); (iii) grupul III: Secretariatul Asociației Sud-Asiatice de Cooperare Regională (SAARC).” 4. La articolul 76 alineatul (4), a doua teză se înlocuiește cu următorul text: „Se hotărăște cu privire la aceasta în conformitate cu procedura comitetului.” 5. La articolul 101, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text: „(1) Fără a aduce atingere alineatului (2), următoarele prelucrări sau transformări se consideră insuficiente pentru acordarea caracterului originar, fie că se îndeplinesc sau nu condițiile din articolul 100: (a) manipulările destinate să asigure conservarea în aceeași stare a produselor în timpul transportului și stocării; (b) distribuirea și colectarea coletelor; (c) spălarea, curățarea; înlăturarea prafului, eliminarea oxidului, a uleiului, a vopselei sau a altor materiale de acoperire; (d) călcarea sau presarea textilelor; (e) operațiunile simple de vopsire și de lustruire; (f) decorticarea, albirea parțială sau totală, netezirea, glasarea (pentru cereale și orez); (g) operațiunile constând în adăugarea de coloranți în zahăr sau în formarea de bucăți de zahăr; măcinarea totală sau parțială a zahărului; (h) curățarea de coajă, cotor, înlăturarea sâmburilor fructelor și legumelor; (i) ascuțirea, simpla măcinare sau simpla tăiere; (j) cernerea, strecurarea, sortarea, clasificarea, aranjarea pe clase, pe sortimente (inclusiv compunerea de seturi de mărfuri); (k) simpla punere în sticle, cutii de metal, flacoane, saci, etuiuri, cutii, pe planșete, precum și orice altă operațiune simplă de ambalat; (l) aplicarea sau imprimarea direct pe produse sau pe ambalajele lor a mărcilor, etichetelor, logourilor sau a altor semne distinctive similare; (m) simplul amestec de produse, chiar din specii diferite, atunci când unul sau mai mulți compuși ai amestecului nu îndeplinesc condițiile stabilite în prezenta secțiune pentru a putea fi considerați originari dintr-o țară sau teritoriu beneficiar sau din Comunitate; (n) simpla grupare a părților în vederea constituirii unui produs complet sau demontarea produselor în părți; (o) cumularea a două sau mai multe operațiuni prevăzute la literele (a)-(n); (p) sacrificarea animalelor.” 6. La articolul 256 alineatul (1), al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text: „Fiind vorba de un document de prezentarea căruia depinde aplicarea unei taxe vamale reduse sau zero și cu condiția ca autoritățile vamale să aibă motive întemeiate să considere că mărfurile la care se referă declarația incompletă pot efectiv beneficia de această taxă redusă sau zero, se poate acorda un termen mai lung decât cel prevăzut la primul paragraf, la cererea declarantului, pentru prezentarea acestui document, dacă împrejurările justifică acest lucru. Acest termen nu poate depăși patru luni de la data acceptării declarației și nu poate fi prelungit.” 7. Articolul 308c se înlocuiește cu următorul text: „Articolul 308c (1) Un contingent tarifar este considerat critic atunci când 75 % din volumul său inițial este epuizat sau la discreția autorităților competente. (2) Prin derogare de la alineatul (1), un contingent tarifar este considerat critic de la data deschiderii sale, într-unul din următoarele cazuri: (a) dacă este deschis pe o perioadă de mai puțin trei luni; (b) dacă nu a existat nici o deschidere, în cursul a doi ani precedenți, de contingente tarifare referitoare la același produs și aceeași origine și având o durată echivalentă cu a contingentului tarifar respectiv (contingente tarifare echivalente); (c) dacă un contingent tarifar echivalent deschis în cursul a doi ani precedenți a fost epuizat cel târziu în ultima zi din a treia lună de durată stabilită a contingentului sau avea un volum inițial mai mare decât contingentul tarifar în cauză. (3) Un contingent tarifar al cărui singur scop este aplicarea, în conformitate cu regulile OMC, fie a unei măsuri de salvgardare, fie a unei măsuri de retorsiune, este considerat critic atunci când 75 % din volumul său inițial este epuizat, chiar dacă au fost sau nu deschise contingente tarifare echivalente în cursul celor doi ani precedenți.” 8. În partea II titlul I capitolul 3, titlul secțiunii 2 se înlocuiește cu următorul text: „Supravegherea importurilor” 9. La articolul 308d, alineatele (1) și (2) se înlocuiesc cu următorul text: „(1) Atunci când trebuie asigurată supravegherea comunitară a importurilor, statele membre trimit Comisiei, cel puțin o dată pe lună, raporturi de supraveghere ce conțin cantitățile detaliate de produse puse în liberă circulație. La cererea Comisiei, statele membre limitează această informare la importurile care au beneficiat de regimuri tarifare preferențiale. (2) Raporturile de supraveghere întocmite de statele membre precizează cantitățile puse în liberă circulație din prima zi a perioadei în cauză.” 10. La articolul 353, alineatul (2) se elimină. 11. La articolul 358, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text: „(2) Documentul de însoțire a tranzitului este completat, dacă este necesar, de o listă de articole al cărei model și text sunt reproduse în anexa 45b. Această listă face parte integrantă din documentul de însoțire a tranzitului.” 12. În partea II, titlul II, titlul capitolului 9 se înlocuiește cu următorul text: „Transporturi efectuate sub regim TIR sau sub regim ATA” 13. La articolul 451, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text: „(1) Atunci când transportul mărfurilor de la un punct la altul pe teritoriul vamal al Comunității se efectuează sub regimul de transport internațional de mărfuri cu carnete TIR (Convenția TIR) sau cu carnete ATA (Convenția ATA), teritoriul vamal al Comunității se consideră ca formând un singur teritoriu în ceea ce privește modalitățile de folosire a carnetelor TIR sau ATA pentru un asemenea transport.” 14. La articolul 453 alineatul (2), expresia „articolelor 314-324” se înlocuiește cu expresia „articolele 314b-324f”. 15. După articolul 453, se introduce următorul text: „Secțiunea 2 Regimul TIR”. 16. Articolele 454 și 455 se înlocuiesc cu următorul text: „Articolul 454 Dispozițiile din prezenta secțiune se aplică transporturilor efectuate cu carnete TIR în cazul în care drepturile de import sau alte taxe sunt aplicate în cadrul Comunității. Articolul 455 (1) Autoritățile vamale din statul membru de destinație sau de ieșire înapoiază partea respectivă din foaia nr. 2 a carnetului TIR autorităților vamale din statul membru de intrare sau de plecare, fără întârziere și într-un termen de maximum o lună de la data încheierii operațiunii TIR. (2) În cazul în care partea respectivă din foaia nr. 2 a carnetului TIR nu este înapoiată autorităților vamale din statul membru de intrare sau de plecare, după două luni de la data acceptării carnetului TIR, autoritățile respective informează asociația garantă în cauză cu privire la aceasta, fără a aduce atingere notificării care trebuie prezentată în conformitate cu articolul 11 alineatul (1) din Convenția TIR. Acestea informează de asemenea titularul carnetului TIR și solicită atât acestuia, cât și asociației garante respective să furnizeze dovada că operațiunea TIR a fost încheiată. (3) Dovada prevăzută la alineatul (2) poate fi făcută, la cererea autorităților vamale, prin prezentarea unui document aprobat de autoritățile vamale ale statului membru de destinație sau de ieșire, care să identifice mărfurile respective și să stabilească faptul că ele au fost prezentate biroului vamal de destinație sau de ieșire. (4) Operațiunea TIR este de asemenea considerată încheiată dacă titularul carnetului TIR/asociația garantă respectivă prezintă, la cererea autorităților vamale, un document vamal de plasare sub o destinație vamală într-o țară terță sau copia sau fotocopia acestui document, care să identifice mărfurile respective. Copia sau fotocopia acestui document trebuie să fie certificată pentru conformitate fie de organismul care a vizat documentul original, fie de serviciile oficiale din țara terță respectivă, fie de serviciile oficiale dintr-unul din statele membre. Articolul 455a (1) Atunci când, la patru luni de la data înregistrării carnetului TIR, autoritățile vamale ale statului membru de intrare sau de plecare nu au intrat în posesia dovezii că operațiunea TIR s-a încheiat, acestea inițiază de îndată o procedură de cercetare pentru a strânge informațiile necesare încheierii operațiunii TIR sau, în lipsa acestora, pentru a stabili condițiile de apariție a datoriei vamale, a identifica debitorul și a stabili autoritățile vamale responsabile cu înscrierea în evidența contabilă. Această procedură se inițiază imediat, în cazul în care autoritățile vamale sunt informate din timp că operațiunea TIR nu a fost încheiată sau când se presupune acest lucru. (2) Procedura de cercetare se inițiază de asemenea atunci când se demonstrează a posteriori că dovada de încheiere a operațiunii TIR a fost falsificată și că utilizarea acestei proceduri este necesară pentru a realiza obiectivele de la alineatul (1). (3) Pentru inițierea unei proceduri de cercetare, autoritățile vamale din statul membru de intrare sau de plecare adresează o cerere însoțită de toate informațiile necesare autorităților vamale din statul de destinație sau de ieșire. (4) Autoritățile vamale din statul membru de destinație sau de ieșire răspund de îndată cererii. (5) Atunci când procedura de cercetare permite stabilirea faptului că operațiunea TIR s-a încheiat corect, autoritățile vamale din statul membru de intrare sau de plecare informează de îndată asociația garantă respectivă în legătură cu aceasta și titularul carnetului TIR, precum și, dacă este necesar, autoritățile vamale care ar fi inițiat o operațiune de recuperare a datoriei vamale în conformitate cu articolele 217-232 din cod.” 17. În partea II titlul II capitolul 9, expresia „Secțiunea 2” și titlul secțiunii se elimină. 18. Articolele 456 și 457 se înlocuiesc cu următorul text: „Articolul 456 (1) Atunci când o infracțiune sau o neregulă în sensul Convenției TIR duce la apariția unei datorii vamale în cadrul Comunității, dispozițiile prezentei secțiuni se aplică mutatis mutandis celorlalte taxe în sensul articolului 91 alineatul (1) litera (a) din cod. (2) Articolele 450a, 450b și 450d se aplică mutatis mutandis în cadrul procedurii de recuperare a datoriei vamale referitoare la utilizarea carnetului TIR. Articolul 457 (1) În înțelesul articolului 8 alineatul (4) din Convenția TIR, atunci când o operațiune TIR are loc pe teritoriul vamal al Comunității, orice asociație garantă stabilită în cadrul Comunității poate deveni responsabilă de plata datoriei vamale garantate, aferentă mărfurilor care fac obiectul acestei operațiuni, o valoare echivalentă cu 60 000 EUR pe carnet TIR sau o valoare echivalentă exprimată în moneda națională. (2) Asociația garantă, stabilită în statul membru competent în conformitate cu articolul 215 din cod pentru recuperare, este răspunzătoare de plata valorii garantate a datoriei vamale. (3) Orice notificare validă de neîncheiere a unei operațiuni TIR, efectuată de autoritățile vamale dintr-un stat membru, considerate competente pentru recuperare în condițiile articolului 215 alineatul (1) a treia liniuță din cod, către asociația garantă desemnată de aceste autorități, se aplică de asemenea în cazul în care autoritățile vamale dintr-un alt stat membru, considerate competente în conformitate cu articolul 215 alineatul (1) prima sau a doua liniuță, arproceda ulterior la recuperare de la asociația garantă desemnată de aceste autorități.” 19. În partea II titlul II capitolul 9, titlul secțiunii 3 se înlocuiește cu următorul text: „Regimul ATA” 20. Se introduc următoarele articole 457c și 457d: „Articolul 457c (1) Prezentul articol se aplică fără a aduce atingere dispozițiilor specifice din Convenția ATA privind răspunderea asociațiilor garante la utilizarea unui carnet ATA. (2) În cazul în care, în cursul sau cu ocazia unei operațiuni de tranzit efectuate cu carnet ATA, se constată că s-a săvârșit o infracțiune sau o neregulă într-un stat membru determinat, recuperarea drepturilor și a altor impozite eventual exigibile se efectuează de către acest stat membru în conformitate cu dispozițiile comunitare sau naționale, fără a aduce atingere aplicării acțiunilor penale. (3) În cazul în care nu se poate stabili pe care teritoriu s-a săvârșit infracțiunea sau neregula, se consideră că respectiva infracțiune sau neregulă s-a săvârșit în statul membru în care a fost constatată, cu excepția cazului în care, în termenul prevăzut la articolul 457d alineatul (2), se face dovada, la cererea autorităților vamale, corectitudinii operațiunii sau a locului în care s-a săvârșit de fapt infracțiunea sau neregula. În cazul în care nu se face o astfel de dovadă și se consideră că respectiva infracțiune sau neregulă s-a săvârșit în statul membru în care a fost constatată, drepturile și alte impozite aferente mărfurilor respective sunt percepute de către acel stat membru în conformitate cu dispozițiile comunitare sau naționale. Dacă ulterior se stabilește statul membru în care s-a săvârșit de fapt respectiva infracțiune sau neregulă, drepturile și celelalte impozite - cu excepția celor percepute, în conformitate cu dispozițiile din al doilea paragraf, ca resurse proprii ale Comunității - datorate pentru mărfuri în acel stat membru i se restituie de către acel stat membru care le-a recuperat inițial. În acest caz, orice eventuală sumă suplimentară se rambursează persoanei care a plătit inițial impunerile. În cazul în care valoarea drepturilor și a celorlalte impuneri percepute inițial și apoi restituite de statul membru care le recuperase este mai mică decât cea a drepturilor și a celorlalte impozite exigibile în statul membru în care s-a săvârșit de fapt infracțiunea sau neregula, acel stat membru încasează diferența în conformitate cu dispozițiile comunitare sau naționale. Administrațiile vamale ale statelor membre iau măsurile necesare pentru a împiedica săvârșirea oricăror infracțiuni sau nereguli și pentru a le sancționa în mod eficient. Articolul 457d (1) În cazul în care se constată săvârșirea vreunei infracțiuni sau nereguli în cursul sau cu ocazia unei operațiuni de tranzit desfășurate cu carnet ATA, autoritățile vamale notifică acest lucru titularului de carnet ATA și asociației garante în termenul prevăzut la articolul 6 alineatul (4) din Convenția ATA. (2) Dovada conformității operațiunii desfășurate cu carnet ATA în sensul articolului 454c alineatul (3) primul paragraf trebuie să se facă în termenul prevăzut la articolul 7 alineatele (1) și (2) din Convenția ATA. (3) Dovada prevăzută la alineatul (2) se poate face la cererea autorităților vamale printr-unul din următoarele mijloace: a) prin prezentarea unui document vamal sau comercial certificat de autoritățile vamale prin care se stabilește că mărfurile respective au fost prezentate la biroul de destinație; b) prin prezentarea unui document vamal de plasare sub regim vamal într-o țară terță sau a unei copii sau fotocopii certificate pentru conformitate a acestuia, fie de organismul care a vizat documentul original, fie de serviciile oficiale din respectiva țară terță, fie de serviciile oficiale dintr-unul din statele membre; c) prin mijloacele de dovadă prevăzute la articolul 8 din Convenția ATA. Documentele prevăzute la primul paragraf literele (a) și (b) trebuie să cuprindă informații care să permită identificarea mărfurilor respective.” 21. La articolul 458 alineatul (2), la articolul 461 alineatul (4) și la articolul 462 alineatul (4), expresia „articolul 454 alineatul (3)” se înlocuiește cu expresia „articolul 457c alineatul (3)”. 22. La articolul 551 alineatul (3), se adaugă următoarea teză: „Aceste cheltuieli de transformare sunt constituite din ansamblul cheltuielilor pentru obținerea produselor transformate luând în considerare cheltuielile generale și valoarea mărfurilor comunitare, în cazul în care asemenea mărfuri au fost folosite la transformare.” 23. Articolul 841 se înlocuiește cu următorul text: „Articolul 841 În cazul în care reexportul face obiectul unei declarații vamale, dispozițiile articolelor 788-796 se aplică mutatis mutandis, fără a aduce atingere normelor speciale aplicate eventual la încheierea regimului vamal economic precedent. În cazul în care se utilizează un carnet ATA pentru reexportul mărfurilor plasate sub regim de admitere temporară, declarația vamală poate fi depusă la un alt birou vamal decât cel prevăzut la articolul 161 alineatul (5) prima teză din cod.” 24. La articolul 876a, se adaugă următorul alineat (3): „(3) Atunci când apare o datorie vamală în conformitate cu articolul 203 din cod, autoritățile vamale suspendă obligația persoanei prevăzute la alineatul (3) a patra liniuță din respectivul articol de a achita drepturile, în cazul în care cel puțin un alt debitor a fost stabilit și a fost informat cu privire la valoarea drepturilor în conformitate cu articolul 221 din cod. Suspendarea nu se poate acorda decât dacă persoana prevăzută la articolul 203 alineatul (3) a patra liniuță din cod nu este vizată de asemenea de una dintre celelalte liniuțe din același alineat și nu a dovedit vreo neglijență evidentă în îndeplinirea obligațiilor sale. Durata suspendării este limitată la un an. Totuși, autoritățile vamale pot prelungi acest termen din motive întemeiate. Acordarea suspendării este condiționată de constituirea, de către persoana care beneficiază de ea, a unei garanții valabile, corespunzătoare valorii drepturilor respective, cu excepția cazului în care o asemenea garanție, care acoperă integral valoarea respectivă, există deja și cu condiția ca garantul să nu fi fost eliberat de obligațiile sale. Garanția poate să nu fie cerută atunci când o asemenea cerință ar fi de natură să provoace grave probleme de ordin economic sau social, din cauza situației debitorului.” 25. La articolul 890, primul paragraf se înlocuiește cu următorul text: „Autoritatea vamală de decizie aprobă cererea de rambursare sau de remitere în cazul în care se stabilește că: (a) documentul este însoțit de un certificat de origine, un certificat de circulație, un certificat de autenticitate, un document de tranzit comunitar intern sau de orice alt document corespunzător, care atestă că mărfurile importate ar fi putut, în momentul acceptării declarației de punere în liberă circulație, să beneficieze de tratamentul comunitar, de un tratament tarifar preferențial sau de un tratament tarifar favorabil datorită naturii mărfurilor; (b) documentul astfel prezentat se referă în mod expres la mărfurile respective; (c) sunt îndeplinite toate condițiile referitoare la acceptarea acestui document; (d) sunt îndeplinite toate celelalte condiții pentru acordarea tratamentului comunitar, unui tratament tarifar preferențial sau a unui tratament tarifar favorabil datorită naturii mărfurilor.” 26. Articolul 900 se modifică după cum urmează: (a) alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text: „(2) Restituirea sau remiterea drepturilor de import în cazurile menționate la alineatul (1) litera (c) și literele (f)-(n) este condiționată, în afara cazurilor în care aceste mărfuri sunt distruse din ordinul autorității publice sau livrate gratuit către instituții de binefacere care își desfășoară activitatea în cadrul Comunității, de reexportul lor de pe teritoriul vamal al Comunității sub controlul autorităților vamale. Dacă i se solicită, autoritatea de decizie autorizează înlocuirea reexportului mărfurilor cu distrugerea sau plasarea lor sub regimul de tranzit comunitar extern, sub regim de antrepozit vamal, în zonă liberă sau în antrepozit liber. Mărfurile care urmează a fi plasate sub unul dintre aceste regimuri se consideră mărfuri necomunitare. În acest caz, autoritățile vamale trebuie să ia toate măsurile necesare pentru ca mărfurile plasate în antrepozit vamal, în zonă liberă sau în antrepozit liber să poată fi recunoscute ulterior ca mărfuri necomunitare.”; (b) alineatul (3) se elimină. 27. Anexa 14 se înlocuiește cu textul din anexa I la prezentul regulament. 28. Anexa 15 se înlocuiește cu textul din anexa II la prezentul regulament. 29. Anexa 25 se înlocuiește cu textul din anexa III la prezentul regulament. 30. Anexa 37a se modifică în conformitate cu anexa IV la prezentul regulament. 31. Anexa 38 se modifică în conformitate cu anexa V la prezentul regulament. 32. Anexa 44a se modifică în conformitate cu anexa VI la prezentul regulament. 33. Anexa 45a se modifică în conformitate cu anexa VII la prezentul regulament. 34. Anexa 67 se modifică în conformitate cu anexa VIII la prezentul regulament. 35. Anexa 70 se modifică în conformitate cu anexa IX la prezentul regulament. 36. Anexa 76 se modifică în conformitate cu anexa X la prezentul regulament.