Directiva 2002/99/CE a Consiliului din 16 decembrie 2002 de stabilire a normelor de sănătate animală care reglementează producția, transformarea, distribuția și introducerea produselor de origine animală destinate consumului uman

Articolul 1

Domeniul de aplicare Prezenta directivă stabilește normele generale de sănătate animală care reglementează toate etapele de producție, transformare și distribuție în cadrul Comunității și de introducere din țări terțe a produselor de origine animală și a produselor derivate din acestea, destinate consumului uman. Prezentele norme nu aduc atingere dispozițiilor prevăzute de Directivele 89/662/CEE și 97/78/CE și de directivele enumerate în anexa I.

Articolul 2

Definiții În sensul prezentei directive, se aplică, după caz, definițiile din Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor și cerințelor generale ale legislației în domeniul alimentar, de înființare a Autorității europene a siguranței alimentare și de stabilire a procedurilor referitoare la siguranța produselor alimentare (8) și din Directiva 97/78/CE. De asemenea, se aplică definițiile următoare: 1. „toate etapele de producție, transformare și distribuție” înseamnă toate etapele, începând cu producția primară, inclusiv, a unui produs de origine animală și până la depozitarea, transportul, comercializarea sau punerea la dispoziția consumatorului final, inclusiv; 2. „introducere” înseamnă aducerea mărfurilor în unul din teritoriile menționate la anexa I la Directiva 97/78/CE în scopul de a le introduce în conformitate cu regimul vamal menționat la articolul 4 alineatul (16) literele (a)-(f) din Regulamentul (CE) nr. 2913/92 al Consiliului din 12 octombrie 1992 de instituire a Codului Vamal Comunitar (9); 3. „medic veterinar oficial” înseamnă medicul veterinar desemnat de autoritatea competentă și abilitat să acționeze în această capacitate; 4. „produse de origine animală” înseamnă produsele obținute de la animale și produsele derivate din acestea, destinate consumului uman, inclusiv animalele vii care sunt pregătite în vederea acestei utilizări. CAPITOLUL I CERINȚE DE SĂNĂTATE ANIMALĂ APLICABILE TUTUROR ETAPELOR DE PRODUCȚIE, TRANSFORMARE ȘI DISTRIBUȚIE A PRODUSELOR DE ORIGINE ANIMALĂ ÎN COMUNITATE

Articolul 3

Cerințe generale de sănătate animală (1) Statele membre adoptă măsurile necesare pentru a se asigura că, în toate etapele de producție, transformare și distribuție în Comunitate a produselor de origine animală, operatorii din sectorul alimentar nu provoacă răspândirea bolilor transmisibile la animale, în conformitate cu dispozițiile care urmează. (2) Produsele de origine animală trebuie să fie obținute de la animale care corespund condițiilor de sănătate animală stabilite de legislația comunitară pertinentă. (3) Produsele de origine animală se obțin de la animale: (a) care nu provin dintr-o exploatație, dintr-o unitate, dintr-un teritoriu sau dintr-o parte a unui teritoriu care face obiectul unor restricții de sănătate animală aplicabile animalelor sau produselor în cauză, în temeiul dispozițiilor enunțate în anexa I; (b) care, în ceea ce privește carnea și produsele din carne, nu au fost sacrificate într-o unitate în care, în momentul sacrificării sau în timpul procesului de producție, existau animale infectate sau suspectate de infectare cu una din bolile reglementate de dispozițiile menționate la litera (a), sau carcase ale acestora sau părți ale carcaselor acestora, decât cu condiția eliminării suspiciunii de infectare; (c) care, în cazul animalelor și produselor de acvacultură, sunt în conformitate cu Directiva 91/67/CEE (10).

Articolul 4

Derogări (1) Sub rezerva articolului 3 și cu respectarea măsurilor de combatere a bolilor menționate în anexa I, statele membre pot să autorizeze producția, transformarea și distribuția produselor de origine animală care provin dintr-un teritoriu sau dintr-o parte a unui teritoriu care face obiectul unor restricții de sănătate animală, însă nu dintr-o exploatație infectată sau suspectată de infectare, cu condiția ca: (i) înainte de aplicarea tratamentului menționat în continuare, produsele să fi fost obținute, manipulate, transportate și antrepozitate separat sau la intervale diferite de produsele care îndeplinesc toate condițiile de sănătate animală și ca autoritatea competentă să fi aprobat condițiile de transport în afara teritoriului care face obiectul restricțiilor de sănătate animală; (ii) produsele care urmează să fie supuse unui tratament să fie identificate în mod clar; (iii) produsele să fie supuse unui tratament care să permită eliminarea problemei de sănătate animală respective; (iv) tratamentul să fie aplicat într-o unitate autorizată în acest sens de către statul membru care se confruntă cu problema de sănătate animală respectivă. Dispozițiile primului paragraf se aplică în conformitate cu anexele II și III secțiunea 1 sau cu normele care urmează să fie adoptate în conformitate cu procedura menționată la articolul 12 alineatul (2). (2) Producția, transformarea și distribuția de produse de acvacultură care nu corespund condițiilor stabilite la articolul 3 se autorizează sub rezerva condițiilor stabilite în Directiva 91/67/CEE și, după caz, în conformitate cu condițiile suplimentare care urmează să fie adoptate în conformitate cu procedura menționată la articolul 12 alineatul (2). (3) De asemenea, în anumite situații se pot acorda derogări de la articolul 3, dacă situația sanitară permite acest lucru, în conformitate cu procedura menționată la articolul 12 alineatul (2). În acest caz, se ține seama în special: (a) de caracteristicile specifice bolii la specia respectivă; (b) de eventualele teste sau acțiuni care trebuie aplicate în ceea ce privește animalele. În cazul în care se acordă asemenea derogări, nu trebuie să se aducă atingere nivelului de protecție împotriva bolilor animale. În consecință, se adoptă toate măsurile necesare pentru asigurarea protecției sănătății animale în cadrul Comunității, în conformitate cu aceeași procedură.

Articolul 5

Certificate veterinare (1) Statele membre se asigură că produsele de origine animală destinate consumului uman fac obiectul unei certificări veterinare atunci când: — în conformitate cu dispozițiile adoptate din considerente de sănătate animală în temeiul articolului 9 din Directiva 89/662/CEE, produsele de origine animală care provin dintr-un stat membru trebuie să fie însoțite de un certificat de sănătate sau — a fost acordată o derogare în temeiul articolului 4 alineatul (3). (2) În conformitate cu procedura menționată la articolul 12 alineatul (2), normele de aplicare și, în special, modelul de certificat se pot stabili ținând seama de principiile generale definite în anexa IV. Certificatele pot să menționeze date solicitate prin alte dispoziții legislative comunitare privind sănătatea publică și animală.

Articolul 6

Controale veterinare oficiale (1) Până la adoptarea regulamentelor Parlamentului European și ale Consiliului de stabilire a normelor specifice de igienă care se aplică produselor alimentare de origine animală și a normelor privind controalele care se aplică produselor alimentare și produselor pentru hrana animalelor, statele membre se asigură că se efectuează aceste controale sanitare oficiale de către autoritatea competentă pentru a verifica respectarea dispozițiilor prezentei directive, a normelor de aplicare a acesteia și a măsurilor de protecție privind produsele de origine animală adoptate în temeiul prezentei directive. Ca regulă generală, inspecțiile trebuie să fie inopinate și controalele trebuie să se efectueze în conformitate cu dispozițiile Directivei 89/662/CEE. (2) Până la adoptarea regulamentelor Parlamentului European și ale Consiliului de stabilire a normelor specifice de igienă care se aplică produselor alimentare de origine animală și a normelor privind controalele care se aplică produselor alimentare și produselor pentru hrana animalelor, statele membre, în cazul în care se constată încălcarea regulilor de sănătate animală, adoptă măsurile necesare pentru a remedia această situație, în conformitate cu dispozițiile Directivei 89/662/CEE. (3) În măsura în care aplicarea uniformă a prezentei directive necesită acest lucru, experții Comisiei pot efectua controale la fața locului în cooperare cu autoritățile competente ale statelor membre, precum și audituri. Statele membre pe al căror teritoriu se efectuează controlul acordă experților tot sprijinul necesar pentru îndeplinirea sarcinilor care le revin. Comisia informează autoritatea competentă cu privire la rezultatul controalelor efectuate. În cazul în care prin auditul sau inspecția Comisiei se constată existența unui risc important pentru sănătatea animală, statul membru respectiv adoptă de îndată toate măsurile care se impun pentru a proteja sănătatea animală. În cazul în care nu se adoptă nici o măsură sau în cazul în care măsurile adoptate se consideră insuficiente, Comisia adoptă, în conformitate cu procedura menționată la articolul 12 alineatul (2), măsurile care se impun pentru a proteja sănătatea animală și informează statele membre cu privire la aceasta. (4) Normele de aplicare a prezentului articol, în special cele care reglementează cooperarea cu autoritățile naționale, se adoptă conform procedurii menționate la articolul 12 alineatul (2). CAPITOLUL II IMPORTURI DIN ȚĂRI TERȚE

Articolul 7

Dispoziții generale Statele membre iau măsuri pentru a se asigura că produsele de origine animală destinate consumului uman și provenind din țări terțe sunt în conformitate cu cerințele capitolului I care se aplică tuturor etapelor de producție, transformare și distribuție a acestor produse în Comunitate sau prezintă garanții echivalente în materie de sănătate animală.

Articolul 8

Respectarea reglementărilor comunitare În conformitate cu procedura menționată la articolul 12 alineatul (2), pentru a garanta respectarea obligației generale menționate la articolul 7, se stabilesc elementele următoare: 1. Listele țărilor terțe sau ale regiunilor din țările terțe din care sunt autorizate importurile de produse de origine animală. O țară terță figurează pe aceste liste numai cu condiția să fi fost efectuat un audit comunitar în țara respectivă care să demonstreze că autoritatea veterinară competentă prezintă garanții corespunzătoare în ceea ce privește respectarea legislației comunitare. La întocmirea sau actualizarea listelor se ține seama, în special, de următoarele: (a) legislația țării terțe; (b) organizarea autorității veterinare competente și a serviciilor de inspecție din țara terță, competențele acestor servicii, controlul la care sunt supuse și posibilitățile de care dispun, inclusiv în ceea ce privește personalul, pentru aplicarea eficientă a legislației lor; (c) condițiile reale de sănătate animală aplicate în producerea, fabricarea, manipularea, antrepozitarea și expedierea produselor de origine animală destinate Comunității; (d) garanțiile pe care le poate furniza autoritatea veterinară competentă din țara terță cu privire la respectarea condițiilor de sănătate animală corespunzătoare sau la aplicarea unor condiții echivalente; (e) experiența dobândită în materie de comercializare a produsului care provine din țara terță și rezultatele controalelor eventuale efectuate la import; (f) rezultatele inspecțiilor și/sau ale auditurilor comunitare efectuate în țara terță, în special rezultatele evaluării autorităților competente sau, la solicitarea Comisiei, raportul prezentat de autoritățile competente din țara terță cu privire la inspecțiile pe care le-au efectuat; (g) starea de sănătate a șeptelului, a celorlalte animale domestice și a faunei sălbatice din țara terță, acordând o atenție deosebită bolilor animalor exotice și tuturor aspectelor situației sanitare generale a țării, în măsura în care aceasta este susceptibilă de inducerea unui risc pentru sănătatea publică sau animală în Comunitate; (h) regularitatea, rapiditatea și fiabilitatea cu care țara terță furnizează informațiile cu privire la prezența bolilor infecțioase sau contagioase la animalele de pe teritoriul său, în special a celor care figurează pe listele bolilor cu declarare obligatorie întocmite de Oficiul internațional pentru epizootii (OIE) sau, în ceea ce privește bolile animalelor de acvacultură, a bolilor cu declarare obligatorie enumerate în Codul sanitar pentru animalele acvatice al OIE; (i) normele în vigoare în țara terță și aplicarea acestora în combaterea bolilor infecțioase sau contagioase ale animalelor și prevenirea lor, inclusiv dispozițiile privind importurile din alte țări. 2. Comisia adoptă dispozițiile necesare pentru ca publicul să aibă acces la versiuni actualizate ale tuturor listelor întocmite sau actualizate în conformitate cu prezentul articol. Listele întocmite în temeiul prezentului articol se pot combina cu alte liste întocmite din considerente de sănătate animală și de sănătate publică și pot să cuprindă, de asemenea, modele de certificate de sănătate. 3. Reglementările de origine pentru produsele de origine animală și pentru animalele de la care sunt obținute aceste produse se stabilesc în conformitate cu procedura menționată la articolul 12 alineatul (2). 4. Condițiile speciale de import pentru fiecare țară terță sau grup de țări terțe, luând în considerare situația sănătății animale din țara sau țările respective, se stabilesc în conformitate cu procedura menționată la articolul 12 alineatul (2). 5. În cazul în care este necesar, se pot adopta: — normele de aplicare a prezentului articol; — criteriile de clasificare a țărilor terțe și regiunilor din țările terțe în ceea ce privește bolile animalelor; — norme specifice pentru modalități de introducere sau produse speciale, cum ar fi introducerea de către călători sau introducerea unor mostre comerciale, în conformitate cu procedura menționată la articolul 12 alineatul (2).

Articolul 9

Documente (1) La intrarea în Comunitate, loturile de produse de origine animală trebuie însoțite de un certificat veterinar care respectă cerințele prevăzute la anexa IV. (2) Certificatul veterinar atestă că produsele respectă: (a) cerințele prevăzute pentru produsele în cauză în temeiul prezentei directive și al legislației comunitare care stabilește cerințele în materie de sănătate animală sau dispoziții echivalente acestor cerințe; (b) condițiile speciale în materie de importuri, stabilite în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 12 alineatul (2). (3) Documentele pot să menționeze date impuse de alte dispoziții legislative comunitare privind sănătatea publică și animală. (4) În conformitate cu procedura prevăzută la articolul 12 alineatul (2): (a) se poate prevedea utilizarea documentelor electronice; (b) se pot întocmi documente-tip; (c) se pot stabili reguli și o certificare de tranzit.

Articolul 10

Inspecții și audituri comunitare (1) Inspecțiile și/sau auditurile comunitare în toate etapele reglementate de prezenta directivă pot fi efectuate în țările terțe de către experți ai Comisiei cu scopul de a verifica conformitatea sau echivalența cu regulile comunitare de sănătate animală. Experții Comisiei pot fi însoțiți de experți din statele membre autorizați de Comisie pentru a duce la îndeplinire aceste inspecții și/sau audituri. (2) Inspecțiile și/sau auditurile în țările terțe menționate la alineatul (1) se efectuează în numele Comunității și Comisia suportă cheltuielile aferente. (3) Procedura de efectuare a inspecțiilor și/sau auditurilor în țările terțe menționate la alineatul (1) se poate stabili sau modifica în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 12 alineatul (2). (4) În cazul în care, în urma inspecției sau auditului comunitar, se constată existența unui risc important pentru sănătatea animală, Comisia adoptă de îndată măsurile care se impun pentru protecția sănătății animale, în conformitate cu articolul 22 din Directiva 97/78/CE și informează statele membre cu privire la aceasta. CAPITOLUL III DISPOZIȚII FINALE

Articolul 11

Actualizarea anexelor tehnice Anexele la prezenta directivă se pot modifica în conformitate cu procedura menționată la articolul 12 alineatul (2), pentru a ține seama, în special, de: (i) avizele științifice și cunoștințele științifice, în special cu privire la noile evaluări ale riscurilor; (ii) progresele tehnice; (iii) stabilirea obiectivelor de siguranță pentru sănătatea animală.

Articolul 12

Procedura comitetului (1) Comisia este asistată de către Comitetul permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală înființat prin articolul 58 din Regulamentul (CE) nr. 178/2002. (2) În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolele 5 și 7 din Decizia 1999/468/CE. Perioada prevăzută la articolul 5 alineatul (6) din Decizia 1999/468/CE se stabilește la trei luni. (3) Comitetul își stabilește regulamentul de procedură.

Articolul 13

Dispoziții tranzitorii (1) Începând cu data prevăzută la articolul 14 alineatul (1) încetează să se aplice normele de sănătate animală stabilite prin directivele enumerate în anexa V. (2) Normele de aplicare adoptate în temeiul dispozițiilor respective rămân în vigoare până la înlocuirea lor cu norme cu efect echivalent adoptate în temeiul prezentei directive. (3) Se pot adopta măsuri tranzitorii în conformitate cu procedura menționată la articolul 12 alineatul (2).

Articolul 14

(1) Statele membre adoptă și publică actele cu putere de lege și actele administrative pentru a se conforma prezentei directive până la 1 ianuarie 2005. Statele membre informează de îndată Comisia cu privire la aceasta. Atunci când statele membre adoptă aceste acte, ele cuprind o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o asemenea trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri. (2) Comisiei îi sunt comunicate de către statele membre textele principalelor dispoziții de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.

Articolul 15

Prezenta directivă intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.

Articolul 16

Prezenta directivă se adresează statelor membre.