Articolul 1
Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 se modifică după cum urmează: 1. La articolul 3: (a) alineatul (1) se modifică după cum urmează: — liniuța 5 se înlocuiește cu următorul text: „— teritoriul Republicii Franceze, cu excepția teritoriilor de peste mări și Saint-Pierre și Miquelon și Mayotte,”; — liniuța 13 se înlocuiește cu următorul text: „— teritoriul Republicii Finlanda,”; (b) alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text: „(2) Deși situat în afara teritoriului Republicii Franceze, teritoriul Principatului Monaco, așa cum este definit în Convenția vamală semnată la Paris la 18 mai 1963 (Jurnalul Oficial al Republicii Franceze din 27 septembrie 1963, p. 8679), în temeiul acestei Convenții se consideră ca făcând parte, de asemenea, din teritoriul vamal al Comunității.” 2. Articolul 4 se modifică după cum urmează: (a) partea finală a punctului 5 se înlocuiește cu următorul text: „…; acest termen cuprinde, inter alia, informațiile obligatorii în sensul articolului 12;”; (b) la punctul 7, prima liniuță se înlocuiește cu următorul text: „— obținute în întregime pe teritoriul vamal al Comunității în condițiile menționate în articolul 23 și care nu incorporează mărfurile importate din țări sau teritorii care nu fac parte din teritoriul vamal al Comunității. Mărfurile obținute din mărfurile plasate sub un regim suspensiv nu se consideră a avea caracter comunitar în cazurile de importanță economică specială determinate în conformitate cu procedura comitetului,”; (c) la punctul 10 a doua liniuță, se elimină „prelevările agricole și altele”; (d) la punctul 11 a doua liniuță, se elimină „prelevările agricole și altele”. 3. Articolul 12 se înlocuiește cu următorul text: „Articolul 12 (1) Autoritățile vamale emit la cerere scrisă și acționând în conformitate cu normele stabilite conform procedurii comitetului informații tarifare obligatorii și informații obligatorii în materie de origine. (2) Informațiile tarifare obligatorii sau informațiile obligatorii privind originea sunt obligatorii pentru autoritățile vamale, față de titularul informațiilor, care are obligații doar în privința încadrării tarifare sau determinării originii mărfurilor. Informațiile tarifare obligatorii sau informațiile obligatorii privind originea sunt obligatorii pentru autoritățile vamale doar în ceea ce privește mărfurile în legătură cu care au fost efectuate formalitățile vamale după data la care le-au fost furnizate informațiile. În materie de origine, formalitățile în cauză sunt cele referitoare la aplicarea articolelor 22 și 27. (3) Titularul unor astfel de informații trebuie să poată dovedi că: — în materie tarifară: mărfurile declarate corespund din toate punctele de vedere cu cele descrise în informații; — în materie de origine: mărfurile în cauză și circumstanțele care au determinat dobândirea originii corespund în toate privințele cu mărfurile și circumstanțele descrise în informații. (4) Informațiile obligatorii sunt valabile pe o perioadă de șase ani, în cazul tarifelor, și de trei ani, în cazul originii, de la data emiterii. Prin derogare de la articolul 8, informațiile se anulează în cazul în care au fost emise pe baza unor informații inexacte sau incomplete din partea solicitantului. (5) Informațiile obligatorii încetează să mai fie valabile: (a) în cazul informațiilor tarifare: (i) atunci când se adoptă un regulament și informațiile nu mai sunt conforme cu dispozițiile de drept astfel stabilite; (ii) atunci când nu mai sunt compatibile cu interpretarea unuia din nomenclatoarele menționate la articolul 20 alineatul (6): — la nivelul Comunității, prin modificarea notelor explicative din Nomenclatura Combinată sau printr-o hotărâre a Curții de Justiție a Comunităților Europene; — la nivel internațional, printr-un aviz de încadrare sau printr-o modificare a notelor explicative din Nomenclatura Sistemului Armonizat de Descriere și Codificare a Mărfurilor, adoptată de Organizația Mondială a Vămilor înființată în 1952 sub numele de «Consiliul de Cooperare Vamală»; (iii) atunci când este revocată sau modificată în conformitate cu articolul 9, cu condiția ca revocarea sau modificarea să fie notificată titularului. Data la care informațiile obligatorii încetează a mai fi valabile pentru cazurile prevăzute la punctele (i) și (ii) este data publicării măsurilor menționate sau, în cazul măsurilor internaționale, data comunicării Comisiei în seria C a Jurnalului Oficial al Comunităților Europene; (b) în cazul informațiilor cu privire la origine: (i) atunci când se adoptă un regulament sau când Comunitatea încheie un acord și informațiile nu mai sunt conforme cu dispozițiile de drept astfel stabilite; (ii) în cazul în care nu mai este compatibilă: — la nivelul Comunității, cu notele explicative și avizele adoptate în scopul interpretării regulilor sau cu o hotărâre a Curții de Justiție a Comunităților Europene; — la nivel internațional, cu Acordul privind regulile de origine stabilite de Organizația Mondială a Comerțului (OMC) sau cu notele explicative sau un aviz privind originea adoptat pentru interpretarea acestui acord; (iii) în cazul în care este revocată sau modificată în conformitate cu articolul 9, cu condiția ca titularul să fi fost informat în avans. Data la care informațiile obligatorii încetează a mai fi valabile pentru cazurile menționate la punctele (i) și (ii) este cea indicată când măsurile menționate anterior sunt publicate sau, în cazul măsurilor internaționale, data care apare în comunicarea Comisiei din seria C a Jurnalului Oficial al Comunităților Europene. (6) Titularul informațiilor obligatorii care încetează a mai fi valabile în conformitate cu alineatul (5) litera (a) punctele (ii) sau (iii) sau litera (b) punctele (ii) sau (iii) mai poate folosi informațiile respective pentru o perioadă de șase luni de la data publicării sau notificării, cu condiția ca el să fi încheiat contracte obligatorii de cumpărare sau vânzare a mărfurilor în cauză, pe baza informațiilor obligatorii, înainte ca măsura să fi fost adoptată. Cu toate acestea, în cazul produselor pentru care, la efectuarea formalităților vamale, s-a prezentat un certificat de import, export sau de fixare în avans, perioada de șase luni se înlocuiește cu perioada de valabilitate a certificatului. În cazul alineatului (5) litera (a) punctul (i) și litera (b) punctul (i), regulamentul sau acordul poate stabili un termen în care se aplică primul paragraf. (7) Încadrarea tarifară sau determinarea originii care figurează în informațiile obligatorii se poate aplica în condițiile prevăzute la alineatul (6), doar în scopul: — de a determina drepturile de import sau de export; — de a calcula restituirile la export și orice alte sume acordate la import sau export în cadrul politicii agricole comune; — de a folosi certificate de import, export sau de fixare în avans prezentate cu ocazia efectuării formalităților vamale pentru acceptarea declarației vamale referitoare la mărfurile în cauză, cu condiția ca aceste certificate să fie emise pe baza informațiilor respective. În plus, în cazurile excepționale în care este posibil ca buna desfășurare a regimurilor stabilite în cadrul politicii agricole comune să fie periclitată, se poate decide o derogare de la alineatul (6), în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 38 din Regulamentul nr. 136/66/CEE al Consiliului din 22 septembrie 1966 privind instituirea unei organizări comune a pieței în sectorul materiilor grase (10) și la articolele corespunzătoare din alte regulamente privind organizarea comună a piețelor. 4. Articolul 18 se înlocuiește cu următoarele: „Articolul 18 (1) Valoarea ecu în monedele naționale care trebuie aplicată în scopul determinării încadrării tarifare a mărfurilor și a drepturilor de import se stabilește o dată pe lună. Cursurile de schimb care se folosesc pentru conversie sunt cele publicate în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene în penultima zi lucrătoare a lunii. Aceste cursuri de schimb se aplică pe întreg parcursul lunii următoare. Cu toate acestea, în cazurile în care cursul de schimb valabil la începutul lunii diferă cu mai mult de 5 % de cel aplicat în penultima zi lucrătoare înainte de data de 15 a aceleiași luni, acest ultim curs de schimb se aplică începând cu ziua de 15 până la sfârșitul lunii în cauză. (2) Valoarea ecu în monedele naționale care se aplică în cadrul legislației vamale în alte cazuri decât cele menționate la alineatul (1) se stabilește o dată pe an. Cursurile de schimb folosite pentru conversie sunt cele publicate în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene în prima zi lucrătoare din octombrie, cu efect de la data de 1 ianuarie a anului următor. Dacă nu este disponibil nici un curs de schimb pentru o anumită monedă națională, cursul care se aplică respectivei monede este cel obținut în ultima zi în care s-a publicat un curs de schimb în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene. (3) Autoritățile vamale pot rotunji în plus sau în minus suma rezultată din conversia în moneda lor națională a unor sume exprimate în ecu în altele scopuri decât determinarea încadrării tarifare a mărfurilor sau a drepturilor de import sau de export. Rotunjirea nu poate să difere cu mai mult de 5 % față de suma inițială. Autoritățile vamale pot păstra neschimbată valoarea monedei naționale pentru o sumă exprimată în ecu, dacă, la momentul ajustării anuale prevăzute la alineatul (2), conversia sumei respective, înainte de rotunjirea menționată anterior, are ca rezultat o variație mai mică de 5 % în valoarea monedei naționale sau o reducere a acestei valori.” 5. La articolul 20 alineatul (3) litera (c) a doua liniuță, se elimină „prelevările agricole și altele”. 6. Articolul 31 alineatul (1) se modifică după cum urmează: „din 1994” se adaugă la sfârșitul primei și celei de-a doua liniuțe. 7. La articolul 55, „43” se înlocuiește cu „42”. 8. La articolul 83 litera (a), se elimină „în conformitate cu articolul 66”. 9. Se inserează următorul articol: „Articolul 87a În cazurile menționate la articolul 4 alineatul (7) prima liniuță a doua teză, orice produs sau marfă obținută din mărfuri plasate sub un regim suspensiv se consideră ca fiind plasate sub același regim.” 10. La articolul 91 alineatul (2) litera (c), se elimină „(Convenția ATA)”. 11. Articolul 112 alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text: „(3) Atunci când mărfurile sunt puse în liberă circulație în conformitate cu articolul 76 alineatul (1) litera (c), natura mărfurilor, valoarea în vamă și cantitatea care trebuie luate în considerare în sensul articolului 214 sunt cele aplicabile mărfurilor la momentul în care au fost plasate sub regimul de antrepozit vamal. Primul paragraf se aplică cu condiția ca elementele de taxare referitoare la aceste mărfuri să fi fost atestate sau acceptate la momentul în care mărfurile au fost plasate sub regimul de antrepozit vamal, dacă declarantul nu solicită aplicarea lor la momentul în care a luat naștere datoria vamală. Primul paragraf se aplică fără a aduce atingere operațiunii de control ulterior în sensul articolului 78.” 12. La articolul 124 alineatul (1) a treia liniuță, „unei prelevări agricole sau oricărei alte” se înlocuiește cu „unei”. 13. Articolul 128 se modifică după cum urmează: (a) alineatele (1) și (2) se înlocuiesc cu următoarele: „(1) Titularul autorizației poate solicita rambursarea sau remiterea drepturilor de import în măsura în care poate stabili, în conformitate cu cerințele autorităților vamale, că mărfurile importate puse în liberă circulație în cadrul sistemului cu rambursare sub formă de produse compensatoare sau mărfuri în aceeași stare au fost: — fie exportate, — fie plasate, în scopul reexportării ulterioare, sub regimul de tranzit, regimul de antrepozit vamal, regimul de admitere temporară sau regimul de perfecționare activă (regim suspensiv), sau într-o zonă liberă sau antrepozit liber, în cazul în care au fost îndeplinite toate condițiile de utilizare a regimului. (2) În scopul atribuirii unei destinații vamale admise în conformitate cu alineatul (1) a doua liniuță, produsele compensatoare sau mărfurile în aceeași stare se consideră a fi mărfuri necomunitare.”; (b) alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text: „(4) Fără a aduce atingere articolului 122 litera (b), atunci când produsele compensatoare sau mărfurile în aceeași stare plasate sub un regim vamal sau într-o zonă liberă, sau într-un antrepozit liber, în conformitate cu alineatul (1), sunt puse în liberă circulație, valoarea drepturilor de import rambursate sau remise se consideră a constitui valoarea datoriei vamale.” 14. La articolul 163 alineatul (2) litera (c), se elimină „(Convenția ATA)”. 15. La articolul 182 alineatul (3), prima teză a se înlocuiește cu următorul text: „(3) Cu excepția situațiilor determinate în conformitate cu procedura comitetului, reexportarea sau distrugerea trebuie să facă obiectul unei notificări prealabile a autorităților vamale.” 16. Se inserează următorul articol: „Articolul 212a Atunci când legislația vamală prevede scutiri sau exonerări de drepturile de import sau export în temeiul articolelor 181-187, astfel de scutiri sau exonerări se aplică și în cazurile în care a luat naștere o datorie vamală în temeiul articolelor 202-205, 210 sau 211, numai când comportamentul persoanei interesate nu implică manevre dolozive sau neglijență manifestă și face dovada că a îndeplinit celelalte condiții pentru aplicarea scutirii sau exonerării.” 17. La articolul 217 alineatul (1) al doilea paragraf, litera (b) se înlocuiește cu următorul text: „(b) atunci când valoarea drepturilor legal datorate o depășește pe cea stabilită pe baza informațiilor obligatorii.” 18. La articolul 222, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text: „(2) Situațiile și condițiile în care obligația debitorului de a plăti drepturile se suspendă pot fi, de asemenea, prevăzute în conformitate cu procedura comitetului: — în cazul în care se întocmește o cerere de remitere a drepturilor în conformitate cu articolele 236, 238 sau 239 sau — în cazul în care mărfurile sunt reținute în scopul confiscării ulterioare, în conformitate cu articolul 233 litera (c) a doua liniuță sau litera (d) .” 19. La articolul 233 primul paragraf litera (c) prima liniuță, se elimină „în conformitate cu articolul 66”. 20. La articolul 251 alineatul (1) liniuța 26, se elimină „cu excepția articolului 3 alineatul (3) litera (b)”.