Articolul 1
(1) În conformitate cu articolele 129b și 129c din tratat, scopul prezentei directive este de a stabili condițiile care trebuie îndeplinite pentru realizarea interoperabilității sistemului feroviar transeuropean de mare viteză pe teritoriul comunitar, așa cum este descris în anexa I.
(2) Aceste condiții privesc proiectele, construcția, modernizarea și exploatarea infrastructurii și a materialului rulant care vor contribui la funcționarea sistemului care urmează să fie pus în funcțiune după data intrării în vigoare a prezentei directive.
Articolul 2
În sensul prezentei directive:
(a) sistem feroviar transeuropean de mare viteză înseamnă structura descrisă în anexa I, constând din infrastructura feroviară, care cuprinde liniile și instalațiile fixe, din rețeaua transeuropeană de transport, construită sau modernizată pentru a fi parcursă la viteze mari, și din materialul rulant proiectat pentru a se deplasa pe această infrastructură;
(b) interoperabilitate înseamnă capacitatea sistemului feroviar transeuropean de mare viteză de a permite circulația sigură și neîntreruptă a trenurilor de mare viteză, cu atingerea performanțelor specificate. Această capacitate are la bază condițiile de reglementare, tehnice și operaționale care trebuie îndeplinite pentru satisfacerea cerințelor esențiale;
(c) subsisteme înseamnă că sistemul feroviar transeuropean de mare viteză este subdivizat, după cum se indică în anexa II, în subsisteme structurale sau funcționale pentru care trebuie stabilite cerințele esențiale;
(d) elemente constitutive de interoperabilitate înseamnă orice componentă elementară, grup de componente, subansamblu sau ansamblu complet de echipamente încorporate sau destinate a fi încorporate într-un subsistem, de care depinde direct sau indirect interoperabilitatea sistemului feroviar transeuropean de mare viteză;
(e) cerințe esențiale înseamnă toate condițiile enunțate în anexa III care trebuie îndeplinite de sistemul feroviar transeuropean de mare viteză, de subsisteme și de elementele constitutive de interoperabilitate;
(f) specificație europeană înseamnă o specificație tehnică comună, un agrement tehnic european sau un standard național care transpune un standard european, după cum sunt definite în articolul 1 punctele 8-12 din Directiva 93/38/CEE;
(g) specificații tehnice pentru interoperabilitate (denumite în continuare STI) înseamnă specificațiile care trebuie respectate de subsistem pentru a îndeplini cerințele esențiale prin stabilirea relațiilor funcționale reciproce necesare între subsistemele sistemului feroviar transeuropean de mare viteză și prin asigurarea compatibilității acestuia din urmă;
(h) organism comun reprezentativ înseamnă organismul care reunește reprezentanții gestionarilor de infrastructură, întreprinderilor feroviare și ai industriei, care are ca sarcină elaborarea de STI-uri. „Gestionari de infrastructură” înseamnă cei menționați în articolele 3 și 7 din Directiva 91/440/CEE;
(i) organisme notificate înseamnă organismele responsabile cu evaluarea conformității sau adecvării pentru utilizare a elementelor constitutive de interoperabilitate sau cu evaluarea procedurii CE de verificare a subsistemelor.
Articolul 3
(1) Prezenta directivă se aplică dispozițiilor referitoare, în cazul fiecărui subsistem, la parametrii, elementele constitutive de interoperabilitate, interfețele și procedurile, precum și la condițiile de compatibilitate globală a sistemului feroviar transeuropean de mare viteză necesare pentru realizarea interoperabilității acestuia.
(2) Dispozițiile prezentei directive se aplică fără să aducă atingere altor dispoziții comunitare. Cu toate acestea, în cazul elementelor constitutive de interoperabilitate, îndeplinirea cerințelor esențiale din prezenta directivă poate impune utilizarea unor specificații europene individuale elaborate în acest scop.
Articolul 4
(1) Sistemul feroviar transeuropean de mare viteză, subsistemele și elementele constitutive de interoperabilitate ale acestora trebuie să îndeplinească cerințele esențiale relevante.
(2) Specificațiile tehnice suplimentare menționate în articolul 18 alineatul (4) din Directiva 93/38/CEE, care sunt necesare pentru a completa specificațiile europene sau alte norme care se aplică în cadrul Comunității, nu trebuie să contravină cerințelor esențiale.
CAPITOLUL II
Specificații tehnice pentru interoperabilitate
Articolul 5
(1) Fiecare subsistem face obiectul unei STI. În cazul subsistemelor privind mediul, exploatarea sau utilizatorii, sunt elaborate STI-uri doar în măsura în care acest lucru este necesar pentru a se asigura interoperabilitatea sistemului feroviar transeuropean de mare viteză în domeniile infrastructurii, energiei, controlului și comenzii, semnalizării și materialului rulant.
(2) Subsistemele trebuie să fie conforme cu STI-urile; această conformitate trebuie menținută în permanență în cursul utilizării fiecărui subsistem.
(3) În măsura în care este necesar pentru realizarea interoperabilității sistemului feroviar transeuropean de mare viteză, STI-urile:
(a) precizează cerințele esențiale pentru subsisteme și interfețele lor;
(b) stabilesc parametrii de bază descriși în anexa II punctul 3, care sunt necesari pentru îndeplinirea cerințelor esențiale;
(c) precizează condițiile care trebuie îndeplinite pentru atingerea performanțelor stabilite pentru fiecare dintre următoarele categorii de linii: — linii special construite pentru mare viteză; — linii special modernizate pentru mare viteză; — linii special modernizate pentru mare viteză având caracteristici speciale ca urmare a unor constrângeri de ordin topografic, de relief sau de sistematizare urbană;
(d) fixează modalitățile eventuale de aplicare în anumite cazuri speciale;
(e) determină elementele constitutive de interoperabilitate și interfețele care trebuie să facă obiectul specificațiilor europene, inclusiv ale standardelor europene, care sunt necesare pentru a asigura interoperabilitatea în cadrul sistemului feroviar transeuropean de mare viteză cu respectarea cerințelor esențiale;
(f) indică, în fiecare caz luat în considerare, care dintre modulele definite în Directiva 93/465/CEE sau, după cum este cazul, ce proceduri speciale urmează să fie folosite pentru a evalua fie conformitatea, fie adecvarea pentru utilizare a elementelor constitutive de interoperabilitate, precum și verificarea CE a subsistemelor.
(4) STI-urile nu constituie un obstacol în calea deciziilor adoptate de statele membre cu privire la utilizarea de infrastructuri noi sau modernizate pentru circulația altor trenuri.
(5) Respectarea tuturor STI-urilor permite constituirea unui sistem feroviar transeuropean de mare viteză compatibil care va menține, de o manieră adecvată, compatibilitatea rețelei feroviare existente în fiecare stat membru.
Articolul 6
(1) Proiectele de STI-uri se întocmesc ca urmare a unui mandat din partea Comisiei, emis în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 21 alineatul (2) de către organismul comun reprezentativ. STI-urile sunt adoptate și revizuite conform acelorași proceduri. Acestea se publică de Comisie în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.
(2) Organismul comun reprezentativ are sarcina de a pregăti revizuirea și actualizarea STI-urilor și de a prezenta recomandări comitetului prevăzut la articolul 21, pentru a se ține cont de evoluția tehnologiilor sau cerințelor sociale.
(3) Elaborarea, adoptarea și revizuirea STI-urilor ține cont de costul previzibil al soluțiilor tehnice cu ajutorul cărora pot fi puse în practică, în vederea definirii și aplicării soluțiilor celor mai viabile. În acest scop, organismul comun reprezentativ anexează la fiecare proiect de STI o evaluare a costurilor și a avantajelor care derivă din respectivele soluții tehnice pentru toți operatorii și agenții economici respectivi.
(4) Comitetul este informat în mod periodic cu privire la lucrările de elaborare a STI-urilor de către organismul comun reprezentativ. Comitetul poate prezenta organismului comun orice recomandări utile sau informări privind proiectarea STI-urilor, pe baza cerințelor esențiale, sau privind evaluarea costurilor.
(5) La adoptarea fiecărei STI, data intrării sale în vigoare se stabilește conform procedurii prevăzute la articolul 21 alineatul (2).
(6) Organismul comun reprezentativ trebuie să lucreze în mod deschis și transparent, în conformitate cu procedurile comunitare generale de standardizare.
Articolul 7
Un stat membru poate să nu aplice anumite STI-uri, inclusiv pe cele referitoare la materialul rulant, în următoarele cazuri și condiții:
(a) în cazul unui proiect de construire a unei linii noi sau de amenajare a unei linii existente pentru circulația cu mare viteză, care este într-un stadiu avansat de dezvoltare în momentul publicării STI-urilor respective. Statul membru respectiv notifică în prealabil intenția sa de derogare Comisiei, o informează cu privire la stadiul proiectului și îi transmite un dosar în care indică STI-urile sau părțile din acestea pe care nu dorește să le aplice, dispozițiile pe care intenționează să le aplice la realizarea proiectului pentru a-i promova interoperabilitatea la termen, precum și rațiunile tehnice, administrative sau economice care justifică derogarea;
(b) în cazul unui proiect de amenajare a unei linii existente pentru circulație cu mare viteză în cazul căreia gabaritul, ecartamentul sau distanța dintre axele liniilor diferă de cele existente în majoritatea rețelelor feroviare europene și dacă linia nu constituie o legătură directă cu rețeaua feroviară de mare viteză a altui stat membru care face parte din rețeaua transeuropeană de mare viteză. Statul membru respectiv notifică în prealabil intenția sa de derogare Comisiei și îi transmite un dosar în care indică STI-urile sau părțile din acestea privind parametrul sau parametrii fizici la care se face referire în primul paragraf pe care nu intenționează să îl aplice, respectiv să le aplice, dispozițiile pe care intenționează să le aplice la realizarea proiectului pentru a-i promova eventuala interoperabilitate, măsurile tranzitorii pe care intenționează să le adopte pentru a asigura compatibilitatea de exploatare precum și rațiunile tehnice, administrative sau economice care justifică derogarea;
(c) în cazul proiectelor de linii noi sau de amenajare a liniilor existente pentru circulație cu mare viteză realizate pe teritoriul statului membru respectiv, dacă rețeaua feroviară a acestuia nu este conectată sau este izolată de rețeaua feroviară de mare viteză a restului Comunității. Statul membru respectiv notifică în prealabil intenția sa de derogare Comisiei și îi transmite un dosar conținând documentele specificate la litera (b) al doilea paragraf;
(d) în cazul unui proiect de amenajare a unei linii existente pentru circulație cu mare viteză, dacă aplicarea acestor STI-uri compromite viabilitatea economică a proiectului. Statul membru respectiv notifică în prealabil intenția sa de derogare Comisiei și îi transmite un dosar în care indică specificațiile tehnice sau părțile din specificațiile pentru interoperabilitate pe care nu dorește să le aplice. Comisia examinează dacă măsurile prevăzute de statul membru sunt justificate și adoptă o decizie în conformitate cu procedura menționată la articolul 21 alineatul (2).
CAPITOLUL III
Elementele constitutive de interoperabilitate
Articolul 8
Statele membre întreprind toate acțiunile necesare pentru a se asigura că elementele constitutive de interoperabilitate:
— sunt introduse pe piață numai dacă permit realizarea interoperabilității în cadrul sistemului feroviar transeuropean de mare viteză, cu respectarea cerințelor esențiale;
— sunt folosite în domeniul lor de utilizare conform destinației și sunt instalate și întreținute în mod corespunzător.
Aceste dispoziții nu exclud plasarea pe piață a acestor elemente constitutive în alte scopuri și nici utilizarea lor pentru liniile de cale ferată convenționale.
Articolul 9
Statele membre nu pot interzice, restricționa sau împiedica, pe teritoriul lor și în temeiul prezentei directive, introducerea pe piață a elementelor constitutive de interoperabilitate pentru a fi utilizate în sistemul feroviar transeuropean de mare viteză dacă acestea îndeplinesc dispozițiile directivei.
Articolul 10
(1) Statele membre consideră elementele constitutive de interoperabilitate ca fiind conforme cu cerințele esențiale din prezenta directivă care le sunt aplicabile dacă acestea dețin declarația de conformitate CE sau de adecvare pentru utilizare, ale cărei componente sunt prezentate în anexa IV.
(2) Conformitatea unui element constitutiv de interoperabilitate cu cerințele esențiale care i se aplică se stabilește în raport cu specificațiile europene pertinente, dacă acestea există.
(3) Trimiterile la specificațiile europene se publică în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.
(4) Statele membre publică trimiterile la standardele naționale care transpun standarde europene.
(5) În absența unor specificații europene și fără a aduce atingere articolului 20 alineatul (5), statele membre informează celelalte state membre și Comisia cu privire la standardele și specificațiile tehnice care sunt utilizate pentru punerea în aplicare a cerințelor esențiale.
Articolul 11
Dacă un stat membru sau Comisia consideră că specificațiile europene nu respectă cerințele esențiale, se poate hotărî asupra retragerii parțiale sau totale a respectivelor specificații din publicațiile care le conțin sau a modificărilor aduse acestora, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 21 alineatul (2), după consultarea comitetului instituit în temeiul Directivei 83/189/CEE a Consiliului din 28 martie 1983 de stabilire a unei proceduri pentru furnizarea de informații în domeniul standardelor și reglementărilor tehnice (10), atunci când este vorba de standardele europene.
Articolul 12
(1) Dacă un stat membru confirmă faptul că un element constitutiv de interoperabilitate care face obiectul declarației de conformitate CE sau de adecvare pentru utilizare, introdus pe piață și utilizat conform destinației sale, s-ar putea să nu îndeplinească cerințele esențiale, acesta ia măsurile necesare pentru a-i restrânge domeniul de aplicare, a-i interzice utilizarea sau a-l retrage de pe piață. Statul membru informează imediat Comisia asupra măsurilor luate și indică rațiunile deciziei sale, precizând în special dacă neconformitatea este rezultatul:
— nerespectării cerințelor esențiale;
— aplicării incorecte a specificațiilor europene, dacă se invocă aplicarea specificațiilor;
— inadecvării specificațiilor europene.
(2) Comisia consultă părțile interesate cât mai curând posibil. În cazul în care Comisia constată, în urma acestei consultări, că măsura este justificată, ea informează imediat statul membru care a luat inițiativa, precum și celelalte state membre. În cazul în care Comisia constată, în urma acestei consultări, că măsura este nejustificată, ea informează imediat statul membru care a luat inițiativa și producătorul sau pe reprezentantul său autorizat stabilit în Comunitate. Dacă hotărârea prevăzută la alineatul (1) este justificată de existența unei lacune în specificațiile europene, se aplică procedura definită în articolul 11.
(3) Dacă un element constitutiv de interoperabilitate care deține declarația de conformitate CE se dovedește a fi neconform, statul membru competent ia măsurile corespunzătoare împotriva celui care a întocmit declarația și informează Comisia și celelalte state membre.
(4) Comisia se asigură că statele membre sunt informate asupra derulării și rezultatelor acestei proceduri.
Articolul 13
(1) Pentru întocmirea declarației de conformitate CE sau de adecvare pentru utilizare a unui element constitutiv de interoperabilitate, producătorul acestuia sau reprezentantul său autorizat stabilit în Comunitate trebuie să aplice dispozițiile prevăzute in STI-uri cu referire la acesta.
(2) Dacă STI-urile impun acest lucru, evaluarea conformității sau adecvării pentru utilizare a unui element constitutiv de interoperabilitate este efectuată de organismul notificat la care a depus cererea producătorul sau reprezentantul său autorizat stabilit în Comunitate.
(3) Dacă elementele constitutive de interoperabilitate fac obiectul altor directive comunitare care reglementează alte aspecte, declarația de conformitate CE sau de adecvare pentru utilizare specifică, în aceste cazuri, faptul că elementele constitutive de interoperabilitate îndeplinesc, de asemenea, cerințele din celelalte directive.
(4) Dacă nici producătorul, nici reprezentantul său autorizat stabilit în Comunitate nu a îndeplinit obligațiile prevăzute la alineatele (1)-(3), aceste obligații incumbă persoanei care plasează pe piață acel element constitutiv de interoperabilitate. Aceleași obligații sunt valabile pentru orice persoană care asamblează elemente constitutive de interoperabilitate sau părți din elemente constitutive de interoperabilitate având diverse origini sau care produce, în sensul prezentei directive, elemente constitutive de interoperabilitate pentru propria folosință.
(5) Fără a aduce atingere dispozițiilor articolului 12:
(a) în fiecare caz în care un stat membru constată că declarația de conformitate CE a fost întocmită în mod necorespunzător, se cere producătorului sau reprezentantului său autorizat stabilit în Comunitate să asigure restabilirea conformității elementului constitutiv de interoperabilitate și să facă să înceteze încălcarea în condițiile stabilite de acel stat membru;
(b) dacă neconformitatea persistă, statul membru întreprinde toate măsurile necesare pentru a restricționa sau interzice introducerea pe piață a elementului constitutiv de interoperabilitate respectiv sau pentru a se asigura că acesta este retras de pe piață în conformitate cu procedurile prevăzute la articolul 12.
CAPITOLUL IV
Subsisteme
Articolul 14
Fiecare stat membru autorizează punerea în funcțiune a acelor subsisteme structurale alcătuind sistemul feroviar transeuropean de mare viteză care sunt localizate pe teritoriul său sau sunt exploatate de întreprinderi feroviare stabilite acolo.
În acest scop, statele membre iau toate măsurile necesare pentru a se asigura că aceste subsisteme pot fi puse în funcțiune numai dacă sunt proiectate, construite și instalate și/sau exploatate astfel încât să nu împiedice îndeplinirea cerințelor esențiale pertinente în momentul în care sunt integrate în sistemul feroviar transeuropean de mare viteză.
Articolul 15
Fără a aduce atingere articolului 19, statele membre nu pot interzice, restricționa sau împiedica, pe teritoriul lor și în temeiul prezentei directive, construcția, punerea în funcțiune și exploatarea subsistemelor structurale care alcătuiesc sistemul feroviar transeuropean de mare viteză dacă acestea îndeplinesc cerințele esențiale.
Articolul 16
(1) Statele membre consideră ca fiind interoperabile și conforme cu cerințele esențiale pertinente acele subsisteme structurale constituind sistemul feroviar transeuropean de mare viteză care fac obiectul declarației CE de verificare.
(2) Verificarea interoperabilității, în conformitate cu cerințele esențiale, a unui subsistem structural component al sistemului feroviar transeuropean de mare viteză se stabilește prin raportare la STI-uri, dacă acestea există.
(3) În absența STI-urilor, statele membre trimit celorlalte state membre și Comisiei o listă a normelor tehnice în uz pentru punerea în aplicare a cerințelor esențiale.
Articolul 17
Dacă rezultă că STI-urile nu îndeplinesc pe deplin cerințele esențiale, comitetul menționat în articolul 21 poate fi consultat la cererea unui stat membru sau la inițiativa Comisiei.
Articolul 18
(1) În vederea întocmirii declarației CE de verificare, autoritatea adjudecătoare sau reprezentantul său oficial asigură ca procedura de verificare CE să fie efectuată de organismul notificat pe care l-a ales în acest scop.
(2) Activitățile organismului notificat, responsabil cu verificarea CE a subsistemului, încep la stadiul de proiect și acoperă întreaga perioadă de construcție până la etapa omologării de tip înainte ca un subsistem să fie pus în funcțiune.
(3) Organismul notificat are sarcina întocmirii dosarului tehnic care trebuie să însoțească declarația CE de verificare. Dosarul tehnic trebuie să conțină toate documentele necesare referitoare la caracteristicile subsistemului și, după caz, toate documentele care atestă conformitatea elementelor constitutive de interoperabilitate. Trebuie, de asemenea, să conțină toate elementele referitoare la condițiile și limitele de utilizare, precum și la instrucțiunile de folosire, de supraveghere constantă sau periodică, de reglaj și întreținere.
Articolul 19
(1) Dacă un stat membru constată că un subsistem de natură structurală care face obiectul declarației CE de verificare însoțită de dosarul tehnic nu îndeplinește pe deplin dispozițiile prezentei directive și, în special, nu îndeplinește cerințele esențiale, acesta poate solicita efectuarea de verificări suplimentare.
(2) Statul membru care face solicitarea informează imediat Comisia cu privire la verificările suplimentare solicitate și prezintă rațiunile care le justifică. Comisia instituie fără întârziere procedura prevăzută la articolul 21 alineatul (2).
CAPITOLUL V
Organisme notificate
Articolul 20
(1) Statul membru notifică Comisia și celelalte state membre cu privire la organismele responsabile cu efectuarea procedurii de evaluare a conformității sau adecvării pentru utilizare prevăzută la articolul 13 și a procedurii de verificare prevăzută la articolul 18, indicând pentru fiecare dintre ele domeniul de competență.
Comisia le atribuie numere de identificare. Comisia publică în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene lista de organisme, numerele lor de identificare și atribuțiile care le-au fost încredințate și se asigură că această listă este actualizată.
(2) Statele membre aplică criteriile prevăzute la anexa VII pentru evaluarea organismelor care urmează să fie notificate. Organismele care îndeplinesc criteriile de evaluare prevăzute în standardele europene pertinente se consideră că satisfac aceste criterii.
(3) Un stat membru își retrage desemnarea acordată unui organism care nu mai îndeplinește criteriile menționate în anexa VII. Statul membru informează imediat Comisia și celelalte state membre cu privire la aceasta.
(4) Dacă un stat membru sau Comisia consideră că un organism notificat de alt stat membru nu mai îndeplinește criteriile pertinente, comitetul prevăzut la articolul 21 este sesizat despre acest lucru și își dă avizul în termen de trei luni; având în vedere avizul emis de comitet, Comisia informează statul membru respectiv asupra tuturor modificărilor care sunt necesare pentru ca organismul notificat să-și poată păstra statutul care i-a fost acordat.
(5) După caz, coordonarea organismelor notificate se realizează în conformitate cu articolul 21 alineatul (4).
CAPITOLUL VI
Comitetul
Articolul 21
(1) Comisia este asistată de un comitet format din reprezentanții statelor membre și prezidat de un reprezentant al Comisiei.
(2) Reprezentantul Comisiei prezintă comitetului un proiect cu măsurile care urmează să fie adoptate. Comitetul își dă avizul cu privire la acest proiect în termenul pe care președintele îl poate stabili în funcție de urgența subiectului respectiv. Avizul este emis cu majoritatea prevăzută la articolul 148 alineatul (2) din tratat pentru deciziile pe care Consiliul trebuie să le adopte la propunerea Comisiei. Voturile reprezentanților statelor membre sunt ponderate conform articolului menționat anterior. Președintele nu participă la vot.
Comisia adoptă măsurile preconizate, dacă acestea sunt conforme cu avizul comitetului.
Dacă măsurile preconizate nu sunt conforme cu avizul comitetului sau în absența avizului, Comisia prezintă Consiliului, fără întârziere, o propunere cu privire la măsurile ce trebuie adoptate. Consiliul hotărăște cu majoritate calificată.
Dacă, la expirarea unui termen de trei luni de la data la care au fost prezentate Consiliului, acesta nu hotărăște, măsurile propuse sunt adoptate de Comisie, cu excepția cazului în care Consiliul s-a pronunțat împotriva acestor măsuri cu majoritate simplă.
(3) Comitetul poate discuta orice subiect legat de interoperabilitatea sistemului feroviar transeuropean de mare viteză.
(4) Dacă este necesar, comitetul poate înființa grupuri de lucru care să îl ajute să-și îndeplinească atribuțiile, în special pentru coordonarea organismelor notificate.
(5) Comitetul se constituie odată cu intrarea în vigoare a prezentei directive.
CAPITOLUL VII
Dispoziții finale
Articolul 22
Orice decizie adoptată în temeiul prezentei directive cu privire la evaluarea conformității sau adecvării pentru utilizare a elementelor constitutive de interoperabilitate, verificarea subsistemelor care alcătuiesc sistemul feroviar transeuropean de mare viteză, precum și orice decizie adoptată în temeiul articolelor 11, 12, 17 și 19 prezintă în mod detaliat rațiunile care îi stau la bază. Decizia se notifică de îndată părții interesate, cu indicarea căilor de atac disponibile conform legislației în vigoare în statele membre respective și a termenelor acordate pentru introducerea acestor căi de atac.
Articolul 23
(1) Statele membre modifică și adoptă actele cu putere de lege și actele administrative, astfel încât să autorizeze utilizarea elementelor constitutive de interoperabilitate și punerea în funcțiune și exploatarea subsistemelor care sunt conforme cu prezenta directivă în termen de 30 de luni de la intrarea în vigoare a prezentei directive. Statele membre informează de îndată Comisia cu privire la aceasta.
(2) Când statele membre adoptă actele prevăzute la alineatul (1), ele conțin o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o asemenea trimitere în momentul publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.
Articolul 24
La fiecare doi ani Comisia prezintă un raport Parlamentului European și Consiliului cu privire la progresele obținute în realizarea interoperabilității sistemului feroviar transeuropean de mare viteză.
Articolul 25
Prezenta directivă intră în vigoare în a douăzeci și una zi de la publicarea în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.
Articolul 26
Prezenta directivă se adresează statelor membre.