Regulamentul (CE) nr. 3290/94 al Consiliului din 22 decembrie 1994 privind adaptările și măsurile tranzitorii necesare în sectorul agricol pentru aplicarea acordurilor încheiate în cadrul negocierilor comerciale multilaterale din Runda Uruguay

Articolul 1

Prezentul regulament stabilește adaptările și măsurile tranzitorii necesare aplicării în sectorul agricol a acordurilor încheiate în cadrul negocierilor comerciale multilaterale din Runda Uruguay.

Articolul 2

Adaptările prevăzute în articolul 1 figurează în anexele la prezentul regulament.

Articolul 3

(1) Dacă, în cadrul Politicii Agricole Comune, sunt necesare măsuri tranzitorii cu scopul de a facilita trecerea de la regimul existent la cel care rezultă din cerințele acordurilor prevăzute în articolul 1, asemenea măsuri se adoptă în conformitate cu procedurile stabilite în articolul 38 din Regulamentul nr. 136/66/CEE (6) sau, după caz, în articolele corespunzătoare din alte regulamente privind organizarea comună a piețelor agricole sau din Regulamentul (CE) nr. 3448/93 (7). La adoptarea acestor măsuri, se ține cont de particularitățile diferitelor sectoare agricole, cu respectarea obligațiilor care decurg din acordurile prevăzute în articolul 1. (2) Măsurile menționate în alineatul (1) pot fi adoptate într-o perioadă care expiră la 30 iunie 1996, aplicarea lor limitându-se la această dată. Consiliul, hotărând cu majoritate calificată la propunerea Comisiei, poate prelungi această perioadă.

Articolul 4

(1) Dacă, ținând cont de situația particulară a unui produs agricol, respectarea cerințelor privind ajutorul la export, care decurg din acordurile prevăzute în articolul 1, se poate asigura prin mijloace care au efect mai redus decât cele prevăzute în acest scop, Comisia poate excepta produsul respectiv de la aplicarea dispozițiilor privind restituirile la export avute în vedere de prezentul regulament. (2) Fără a aduce atingere dispozițiilor prezentului regulament, Comisia poate lua toate măsurile necesare pentru protejarea pieței comunitare împotriva importurilor de produse agricole din țări terțe față de care Comunitatea nu are obligațiile care decurg din acordurile prevăzute în articolul 1. (3) Măsurile luate în temeiul alineatelor (1) și (2) se adoptă în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 3 alineatul (1).

Articolul 5

Înainte de 30 iunie 1997, Comisia prezintă Consiliului și Parlamentului European un raport privind funcționarea regimului care rezultă din prezentul regulament, precum și experiența dobândită prin măsurile luate de țările terțe pentru aplicarea acordurilor încheiate în cadrul negocierilor comerciale multilaterale din Runda Uruguay. Consiliul, hotărând la propunerea Comisiei în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 43 alineatul (2) din tratat, decide cu privire la orice modificări care decurg din rezultatele și concluziile acestui raport.

Articolul 6

(1) Prezentul regulament intră în vigoare la 1 ianuarie 1995. (2) Se aplică de la 1 iulie 1995. Totuși: (a) articolul 3 și articolul 4 alineatul (2) se aplică de la 1 ianuarie 1995; (b) dispozițiile prevăzute în anexe, referitoare la taxele de import și la taxele de import suplimentare aplicabile produselor prevăzute în anexele XIII și XVI pentru care se aplică un preț de intrare se aplică în 1995 de la începutul anului de comercializare pentru produsele în cauză; (c) dispozițiile privind restituirile la export se aplică: — de la 1septembrie 1995, în ceea ce privește anexele II și XVI; — de la 1 octombrie 1995, în ceea ce privește anexa IV; — de la 1 noiembrie 1995, în ceea ce privește anexa V; (d) dispozițiile prevăzute în anexa XV se aplică de la 1 ianuarie 1995; (e) dispozițiile prevăzute în anexa XVI partea I punctul 2 se aplică de la 1 ianuarie 1996.

Articolul 9

(1) Importurile în Comunitate sau exporturile din Comunitate de oricare dintre produsele prevăzute în articolul 1 se fac pe baza prezentării unei licențe de import sau de export. Licențele sunt eliberate de statele membre oricărui solicitant, indiferent de localizarea întreprinderii sale pe teritoriul Comunității și fără a aduce atingere măsurilor luate pentru aplicarea articolul 12 și 13. Licențele de import și export sunt valabile pe întreg teritoriul Comunității. Aceste licențe se eliberează după constituirea unei garanții prin care se asigură că produsele se importă sau se exportă în termenul de valabilitate a licenței; cu excepția cazurilor de forță majoră, garanția se confiscă, integral sau parțial, dacă importul sau exportul nu se realizează, sau se realizează doar parțial, în acest termen. (2) Termenul de valabilitate a licențelor și celelalte modalități de aplicare a prezentului articol se adoptă în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 23.

Articolul 10

(1) Cu excepția dispozițiilor contrare prevăzute în prezentul regulament, ratele taxelor din Tariful Vamal Comun se aplică produselor prevăzute în articolul 1. (2) Fără a aduce atingere alineatului (1), taxa de import pentru produsele cuprinse în codurile NC ex 1001 altele decât șoimulețul de iarnă, 1002, 1003, ex 1005 cu excepția hibridului de sămânță și ex 1007 cu excepția hibridului destinat însămânțării este egal cu prețul de intervenție valabil pentru aceste produse la import și majorat cu 55 %, minus prețul de import CIF aplicabil expedierii în cauză. Totuși, taxa respectivă nu poate depăși rata taxei din Tariful Vamal Comun. (3) În sensul calculului taxei de import menționate în alineatul (2): (a) pentru produsele enumerate în alineatul (2) exprimate într-o calitate standard sau, dacă este cazul, împărțite în mai multe calități standard (grâu comun: înalt, mediu, scund; ghircă; porumb; alte cereale furajere), se înregistrează prețuri de import CIF reprezentative pe baza prețurilor pentru calitățile respective de pe piața mondială. Aceste prețuri de import CIF reprezentative se stabilesc periodic; (b) fiecare expediere destinată importului se clasifică în conformitate cu calitatea celei mai apropiate dintre calitățile standard prevăzute la litera (a). (4) Modalitățile de aplicare a prezentului articol se adoptă în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 23. Aceste modalități precizează în special: — calitățile standard care se utilizează; — cursurile de preț care se iau în considerare; — metoda de calculare a taxei la import pentru fiecare expediere clasificată în conformitate cu una dintre calitățile standard menționate în alineatul (3) litera (a); — posibilitatea, dacă este necesar, de a acorda operatorilor șansa de a cunoaște taxa aplicabilă înainte de sosirea expedierilor în cauză.

Articolul 11

(1) Fără a aduce atingere articolul 10 alineatului (2), pentru a evita sau a contracara efectele nefavorabile asupra pieței comunitare care pot rezulta din importurile de anumite produse prevăzute în articolul 1, importurile de unul sau mai multe dintre aceste produse la rata taxei stabilită în articolul 10 se supun plății unei taxe de import suplimentar în cazul în care se îndeplinesc condițiile stabilite în articolul 5 din Acordul privind agricultura, încheiat în conformitate cu articolul 228 din tratat în cadrul negocierilor comerciale multilaterale din Runda Uruguay, cu excepția cazurilor în care importurile riscă să perturbe piața comunitară sau în care efectele sunt disproporționate față de obiectivul prevăzut. (2) Prețurile de referință sub care se poate impune o taxă de import suplimentară sunt cele transmise de Comunitate Organizației Mondiale a Comerțului. Cantitățile de referință care trebuie să fie depășite pentru impunerea unei taxe de import suplimentare se stabilesc, inter alia, pe baza importurilor în Comunitate efectuate în cei trei ani anteriori anului în care apar sau riscă să apară efectele nefavorabile menționate în alineatul (1). (3) Prețurile la import care trebuie luate în considerare la impunerea unei taxe de import suplimentare se stabilesc pe baza prețurilor de import CIF ale expedierii în cauză. În acest scop, prețurile la import CIF se verifică pe baza prețurilor reprezentative pentru produsul în cauză pe piața mondială sau pe piața de import comunitară pentru acest produs. (4) Comisia adoptă modalitățile de aplicare a prezentului articol în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 23. Aceste modalități precizează în special: (a) produsele pentru care se aplică, în conformitate cu articolul 5 din Acordul privind agricultura, taxe de import suplimentare; (b) celelalte criterii necesare pentru aplicarea alineatul (1) în conformitate cu articolul 5 din acordul menționat anterior.

Articolul 12

(1) Contingentele tarifare pentru produsele prevăzute în articolul 1 care rezultă din acordurile încheiate în cadrul negocierilor comerciale din Runda Uruguay se introduc și se gestionează în conformitate cu modalitățile adoptate pe baza procedurii prevăzute în articolul 23. (2) Gestionarea contingentelor se poate realiza prin aplicarea uneia din următoarele metode sau a unei combinații a acestora: — metodă bazată pe ordinea cronologică de depunere a cererilor (în conformitate cu principiul «primul venit, primul servit»); — metodă de repartizare a contingentelor în funcție de cantitățile solicitate la depunerea cererilor (utilizând metoda de «examinare simultană»); — metodă bazată pe fluxurile comerciale tradiționale (utilizând metoda «sosiri tradiționale/noi»). Se pot adopta alte metode adecvate. Acestea trebuie să evite orice discriminare între operatorii în cauză. (3) Metoda de gestionare adoptată ia în considerare, atunci când este cazul, nevoile de aprovizionare a pieței comunitare și necesitatea de salvgardare a echilibrului acesteia, putându-se inspira în același timp din metodele aplicate în trecut contingentelor corespunzătoare celor menționate în alineatul (1), fără a aduce atingere drepturilor care decurg din acordurile încheiate în cadrul negocierilor comerciale din Runda Uruguay. (4) Modalitățile prevăzute în alineatul (1) dispun introducerea de contingente anuale, eșalonate corespunzător, stabilesc metoda de gestionare care se aplică și cuprind, dacă este cazul: (a) dispozițiile care garantează natura, proveniența și originea produsului; (b) dispoziții referitoare la recunoașterea documentului care permite verificarea garanțiilor menționate la litera (a); (c) condițiile de eliberare a licențelor de import și termenul lor de valabilitate. În cazul contingentului de import în Spania a 2 000 000 de tone de porumb și a 300 000 de tone de sorg și a contingentului de import în Portugalia a 500 000 de tone de porumb, modalitățile respective cuprind, de asemenea, dispozițiile necesare referitoare la realizarea importurilor contingentare și, dacă este cazul, la depozitarea publică a cantităților importate de organismele de intervenție ale statelor membre în cauză și punerea lor pe piață în statelor membre respective.

Articolul 13

(1) În măsura necesară pentru a permite exportul, în aceeași stare sau sub forma mărfurilor enumerate în anexa B, de produse prevăzute în articolul 1 pe baza cursurilor sau a prețurilor acestor produse pe piața mondială și în limitele care rezultă din acordurile încheiate în conformitate cu articolul 228 din tratat, diferența dintre aceste cursuri sau prețuri și prețurile din Comunitate se poate acoperi prin restituiri la export. Restituirile la export pentru produsele prevăzute în articolul 1 sub forma mărfurilor enumerate în anexa B nu pot fi mai mari decât cele care se aplică acestor produse exportate în aceeași stare. (2) Pentru alocarea cantităților care se pot exporta cu restituire, se stabilește metoda: (a) cel mai bine adaptată naturii produsului și situației de pe piața în cauză și care permite utilizarea cât mai eficientă a resurselor disponibile, ținând cont de eficiența și de structura exporturilor comunitare, fără a crea, totuși, discriminări între micii și marii operatori; (b) cel mai puțin greoaie pentru operatori din punct de vedere administrativ, ținând cont de cerințele de gestionare; (c) care evită orice discriminare între operatorii în cauză. (3) Restituirile sunt aceleași pe întreg teritoriul Comunității. Ele pot varia în funcție de destinație, dacă situația de pe piața mondială sau cerințele specifice ale anumitor piețe impune acest lucru. Restituirile se stabilesc în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 23. Restituirile se pot stabili: (a) periodic; (b) prin licitație pentru produsele pentru care s-a prevăzut această procedură în trecut. La cererea unui stat membru sau din proprie inițiativă, Comisia poate modifica în perioada de intervenție, dacă este necesar, restituirile stabilite periodic. (4) Restituirile pentru produsele prevăzute în articolul 1 și exportate în aceeași stare se acordă numai prin depunerea unei cereri și prin prezentarea licenței de export. (5) Restituirea aplicabilă exporturilor de produse prevăzute în articolul 1 și exportate în aceeași stare este cea valabilă în ziua depunerii cererii de licență și, în cazul restituirii diferențiate, aplicabilă în aceeași zi: (a) pentru destinația indicată în licență sau, dacă este cazul, (b) pentru destinația reală, dacă aceasta este diferită de cea indicată în licență. În acest caz, valoarea aplicabilă nu poate depăși valoarea aplicabilă pentru destinația din licență. Se pot lua măsuri adecvate pentru a se evita utilizarea abuzivă a flexibilității prevăzute în prezentul alineat. (6) Dispozițiile prevăzute în alineatele (4) și (5) se pot extinde la produsele prevăzute în articolul 1 și exportate sub forma mărfurilor enumerate în anexa B, în conformitate cu procedura stabilită în articolul 16 din Regulamentul (CE) nr. 3448/93. (7) Se poate face o derogare de la alineatele (4) și (5) în cazul produselor prevăzute în articolul 1 care beneficiază de restituiri în cadrul operațiunilor de ajutor alimentar, în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 23. (8) Cu excepția derogării adoptate în temeiul procedurii prevăzute în articolul 23, restituirea aplicabilă în conformitate cu alineatul (5) produselor prevăzute în articolul 1 alineatul (1) literele (a) și (b) se modifică în funcție de nivelul majorărilor lunare care se aplică prețului de intervenție și, dacă este cazul, în funcție de variațiile acestui preț. În conformitate cu procedura prevăzută în articolul 23, se poate fixa o sumă rectificativă. Totuși, Comisia poate modifica, dacă este necesar, suma rectificativă. Primul și al doilea paragraf se pot aplica, integral sau parțial, produselor prevăzute în articolul 1 alineatul (1) literele (c) și (d), precum și produselor prevăzute în articolul 1 exportate sub forma mărfurilor enumerate în anexa B. În acest caz, modificarea prevăzută în primul paragraf se rectifică prin aplicarea la majorarea lunară a unui coeficient care exprimă raportul dintre cantitatea produsului de bază și cantitatea produsului de bază conținută în produsul prelucrat exportat sau utilizată în mărfurile exportate. În primele trei luni ale anului de comercializare, restituirea aplicabilă exporturilor de malț depozitat la sfârșitul anului de comercializare anterior sau obținut din orz depozitat la acea dată este cea care s-ar fi aplicat, pentru certificatul respectiv, exporturilor din ultima lună a anului de comercializare anterior. (9) În măsura în care este necesar pentru a se ține cont de caracteristicile de producție specifice anumitor băuturi spirtoase obținute din cereale, criteriile de acordare a restituirilor la export prevăzute în alineatul (1) și modalitățile de control se pot adapta acestor caracteristici specifice. (10) Respectarea limitelor de volum care decurg din acordurile încheiate în conformitate cu articolul 228 din tratat se asigură pe baza certificatelor de export eliberate pentru perioadele de referință prevăzute în acestea și aplicabile produselor în cauză. În privința respectării obligațiilor care decurg din Acordul privind agricultura, finalizarea unei perioade de referință nu afectează valabilitatea licențelor de export. (11) Modalitățile de aplicare a prezentului articol, inclusiv măsurile de redistribuire a cantităților nealocate și neutilizate, în special cele privind adaptarea prevăzută în alineatul (9), se adoptă în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 23. Anexa B se modifică în conformitate cu aceeași procedură. Totuși, modalitățile de aplicare a alineatului (6) pentru produsele prevăzute în articolul 1 exportate sub forma mărfurilor enumerate în anexă se adoptă în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 16 din Regulamentul (CE) nr. 3448/93.

Articolul 14

(1) În măsura necesară pentru buna funcționare a organizării comune a pieței cerealelor, Consiliul, hotărând la propunerea Comisiei în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 43 alineatul (2) din tratat, poate interzice, integral sau parțial, utilizarea regimului de perfecționare activă: — pentru produsele prevăzute în articolul 1 destinate fabricării produselor prevăzute în articolul 1 alineatul (1) literele (c) și (d) și — în cazuri speciale, pentru produsele prevăzute în articolul 1 destinate fabricării mărfurilor enumerate în anexa B. (2) Prin derogare de la alineatul (1), dacă situația prevăzută în alineatul (1) apare ca urgență excepțională și dacă piața comunitară este perturbată sau riscă să fie perturbată de regimul de perfecționare activă, Comisia adoptă, la cererea unui stat membru sau din proprie inițiativă, măsurile necesare; aceste măsuri sunt comunicate Consiliului și statelor membre, sunt valabile o perioadă de cel mult șase luni și se aplică imediat. În cazul în care primește o cerere din partea unui stat membru, Comisia decide în termen de o săptămână de la primirea cererii. (3) Orice stat membru poate prezenta Consiliului decizia Comisiei în termen de o săptămână de la data notificării acesteia. Consiliul, hotărând cu majoritate calificată, poate confirma, modifica sau abroga decizia Comisiei. În cazul în care Consiliul nu ia o decizie în termen de trei luni, decizia Comisiei se consideră abrogată.

Articolul 15

(1) Normele generale de interpretare a Nomenclaturii Combinate și normele speciale de aplicare a acesteia se aplică clasificării tarifare a produselor avute în vedere de prezentul regulament; nomenclatura tarifară care rezultă din aplicarea prezentului regulament se include în Tariful Vamal Comun. (2) Cu excepția dispozițiilor contrare prevăzute în prezentul regulament sau adoptate în temeiul prezentului regulament, se interzic în comerțul cu țările terțe: — perceperea oricărei taxe care are efectul echivalent al unei taxe vamale; — aplicarea oricărei restricții cantitative sau a oricărei măsuri cu efect echivalent.

Articolul 16

(1) Atunci când cursurile sau prețurile de pe piața mondială pentru unul sau mai multe dintre produsele prevăzute în articolul 1 ajung la nivelul prețurilor comunitare și atunci când este posibil ca această situație să continue și să se agraveze, piața comunitară fiind în consecință perturbată sau riscând să fie perturbată, se pot lua măsurile adecvate. (2) Modalitățile de aplicare a prezentului articol se adoptă în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 23.

Articolul 17

(1) În cazul în care, datorită unei creșteri a importurilor sau a exporturilor, piața comunitară pentru unul sau mai multe dintre produsele prevăzute în articolul 1 este afectată sau riscă să fie afectată de perturbări grave care pot pune în pericol îndeplinirea obiectivelor stabilite în articolul 39 din tratat, se pot aplica măsuri adecvate în comerțul cu țările terțe până la dispariția perturbării sau a riscului de perturbare. Consiliul, hotărând la propunerea Comisiei în conformitate cu procedura de votare prevăzută în articolul 43 alineatul (2) din tratat, adoptă normele generale de aplicare a prezentului alineat și stabilește cazurile și limitele în care statele membre pot lua măsuri protecționiste. (2) În cazul în care apare situația prevăzută în alineatul (1), Comisia, la cererea unui stat membru sau din proprie inițiativă, decide cu privire la măsurile necesare; aceste măsuri sunt comunicate statelor membre și se aplică imediat. În cazul în care primește o cerere din partea unui stat membru, Comisia ia o decizie în această privință în termen de trei zile lucrătoare de la primirea cererii. (3) Orice stat membru poate prezenta Consiliului decizia Comisiei, în termen de trei zile lucrătoare de la data notificării acesteia. Consiliul se întrunește fără întârziere. Hotărând cu majoritate calificată, el poate modifica sau anula măsura respectivă. (4) Dispozițiile prezentului articol se aplică cu respectarea obligațiilor care decurg din acordurile încheiate în conformitate cu articolul 228 alineatul (2) din tratat.”

Articolul 10

(1) Importurile în Comunitate sau exporturile din Comunitate de oricare dintre produsele prevăzute în articolul 1 se efectuează pe baza prezentării unei licențe de import sau de export. Licențele se eliberează de către statele membre oricărui solicitant, indiferent de localizarea întreprinderii acestuia pe teritoriul Comunității și fără a aduce atingere măsurilor luate pentru aplicarea articolele 14 și 15. Licențele de import și de export sunt valabile pe întreg teritoriul Comunității. Aceste licențe se eliberează după constituirea unei garanții prin care se asigură că produsele se importă sau se exportă în termenul de valabilitate a licenței; cu excepția cazurilor de forță majoră, garanția se confiscă, integral sau parțial, dacă importul sau exportul nu se realizează, sau se realizează doar parțial, în acest termen. (2) Termenul de valabilitate a licențelor și celelalte modalități de aplicare a prezentului articol se adoptă în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 27.

Articolul 11

(1) Pentru livrările către departamentul francez de peste ocean Réunion, destinate consumului local, de produse cuprinse în codul NC 1006 (cu excepția codului 1006 10 10), provenite din statele membre și aflate într-una din situațiile prevăzute în articolul 9 alineatul (2) din tratat, se poate stabili o subvenție. Această subvenție se stabilește, ținând cont de cerințele de aprovizionare de pe piața din Réunion, pe baza diferenței dintre cursurile sau prețurile produselor respective de pe piața mondială și cursurile sau prețurile acelor produse de pe piața comunitară și, dacă este necesar, pe baza prețurilor acestor produse livrate în Réunion. Subvenția se acordă la cererea părții interesate. Subvenția se poate stabili, dacă este cazul, printr-o licitație. Această procedură de licitație se referă la valoarea subvenției. Subvenția se stabilește periodic în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 27. Totuși, dacă este cazul, la cererea unui stat membru sau din proprie inițiativă, Comisia poate modifica în perioada de intervenție această subvenție. (2) Normele privind finanțarea Politicii Agricole Comune se aplică subvenției prevăzute în alineatul (1). (3) Modalitățile de aplicare a prezentului articol se adoptă în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 27.

Articolul 12

(1) Cu excepția dispozițiilor contrare prevăzute în prezentul regulament, ratele taxelor din Tariful Vamal Comun se aplică produselor prevăzute în articolul 1. (2) Fără a aduce atingere alineatului (1), taxa de import pentru: (a) orezul decorticat cuprins în codul NC 1006 20 este egal cu prețul de intervenție valabil în momentul importului pentru orezul indica și respectiv orezul japonica, majorat cu: — 80 % în cazul orezului indica; — 88 % în cazul orezului japonica, minus prețul de import; (b) orezul albit cuprins în codul NC 1006 30 este egal cu prețul de intervenție valabil în momentul importului, plus un procent care urmează a fi calculat și minus prețul de import. Totuși, această taxă nu poate depăși rata taxei din Tariful Vamal Comun. Procentul menționat la litera (b) se calculează prin modificarea procentelor respective menționate la litera (a) în funcție de ratele de conversie, de costurile de prelucrare și de valoarea subproduselor și prin adăugarea unei valori de protecție a industriei. (3) Fără a aduce atingere alineatului (1): (a) nu se percep taxe la importurile de produse cuprinse în codurile NC 1006 10, 1006 20 sau 1006 40 00 în departamentul francez de peste ocean Réunion, destinate consumului local; (b) taxa percepută la importurile de produse cuprinse în codurile NC 1006 30 în departamentul francez de peste ocean Réunion, destinate consumului local, se înmulțește cu un coeficient de 0,30. (4) Modalitățile de aplicare a prezentului articol se adoptă în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 27. Aceste modalități stabilesc în special criteriile de delimitare a tipurilor de orez importat menționate în alineatul (2), valoarea de protecție a industriei și includ dispozițiile necesare pentru determinarea și calcularea prețurilor de import și pentru verificarea autenticității acestora.

Articolul 13

(1) Fără a aduce atingere articolului 12 alineatul (2), pentru a evita sau a contracara efectele nefavorabile asupra pieței comunitare care pot rezulta din importurile de anumite produse prevăzute în articolul 1, pentru importurile de unul sau mai multe dintre aceste produse la rata taxei stabilită în articolul 10 se plătește o taxă de import suplimentară dacă se îndeplinesc condițiile stabilite în articolul 5 din Acordul privind agricultura, încheiat în conformitate cu articolul 228 din tratat în cadrul negocierilor comerciale multilaterale din Runda Uruguay, cu excepția cazurilor în care importurile riscă să perturbe piața comunitară sau în care efectele sunt disproporționate față de obiectivul prevăzut. (2) Prețurile de referință sub care se poate impune o taxă suplimentară sunt cele transmise Organizației Mondiale a Comerțului de către Comunitate. Cantitățile de referință care trebuie să fie depășite pentru impunerea unei taxe de import suplimentare se stabilesc, în special, pe baza importurilor în Comunitate efectuate în cei trei ani anteriori anului în care apar sau riscă să apară efectele nefavorabile prevăzute în alineatul (1). (3) Prețurile la import care trebuie luate în considerare la impunerea unei taxe de import suplimentare se stabilesc pe baza prețurilor de import CIF ale expedierii în cauză. În acest scop, prețurile la import CIF se verifică pe baza prețurilor reprezentative pentru produsul respectiv pe piața mondială sau pe piața de import comunitară pentru acest produs. (4) Comisia adoptă modalitățile de aplicare a prezentului articol în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 27. Aceste modalități precizează în special: (a) produsele pentru care se aplică, în temeiul articolul 5 din Acordul privind agricultura, taxe de import suplimentare; (b) celelalte criterii necesare pentru a asigura aplicarea alineatului (1) în temeiul articolului 5 din Acordul privind agricultura.

Articolul 14

(1) În măsura necesară pentru a permite exportul, în aceeași stare sau sub forma mărfurilor enumerate în anexa B, de produse prevăzute în articolul 1 pe baza cursurilor sau a prețurilor acestor produse de pe piața mondială și în limitele care rezultă din acordurile încheiate în conformitate cu articolul 228 din tratat, diferența dintre aceste cursuri sau prețuri și prețurile din Comunitate se poate acoperi printr-o restituire la export. Restituirile la export pentru produsele prevăzute în articolul 1 sub forma mărfurilor enumerate în anexa B nu pot fi mai mari decât cele care se aplică acestor produse exportate în aceeași stare. (2) Pentru alocarea cantităților care se pot exporta cu restituire, se stabilește metoda: (a) cel mai bine adaptată naturii produsului și situației de pe piața în cauză și care permite utilizarea cât mai eficientă a resurselor disponibile, ținând cont de eficiența și de structura exporturilor comunitare, fără a crea, totuși, discriminări între micii și marii operatori; (b) cel mai puțin greoaie pentru operatori din punct de vedere administrativ, ținând cont de cerințele de gestionare; (c) care evită orice discriminare între operatorii în cauză. (3) Restituirile sunt aceleași pe întreg teritoriul Comunității. Ele pot varia în funcție de destinație, dacă situația de pe piața mondială sau cerințele specifice ale anumitor piețe impune acest lucru. Restituirile se stabilesc în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 27. Restituirile se pot stabili: (a) periodic; (b) prin licitație pentru produsele pentru care s-a prevăzut această procedură în trecut. La cererea unui stat membru sau din proprie inițiativă, Comisia poate modifica în perioada de intervenție, dacă este necesar, restituirile stabilite periodic. Restituirile stabilite periodic pentru produsele prevăzute în articolul 1 alineatul (1) literele (a) și (b) se fixează cel puțin o dată pe lună. (4) La fixarea restituirilor se iau în considerare următoarele elemente: (a) situația existentă și perspectivele de evoluție în ceea ce privește: — prețurile și disponibilitatea orezului și ale brizurii de orez pe piața comunitară; — prețurile orezului și ale brizurii pe piața mondială; (b) obiectivele organizației comune a pieței orezului, și anume acelea privind asigurarea echilibrului și a dezvoltării libere a prețurilor și a comerțului de pe această piață; (c) limitele care rezultă din acordurile încheiate în conformitate cu articolul 228 din tratat; (d) necesitatea de a evita perturbările pe piața comunitară; (e) aspectul economic al exporturilor propuse. La stabilirea valorii restituirii se ține cont, în special, de necesitatea stabilirii unui echilibru între utilizarea produselor agricole comunitare de bază pentru exportul de mărfuri prelucrate în țările terțe și utilizarea produselor agricole de bază din aceste țări admise pentru regimul de perfecționare activă. (5) Restituirile pentru produsele prevăzute în articolul 1 alineatul (1) literele (a) și (b) se stabilesc în conformitate cu următoarele criterii specifice: (a) prețurile practicate pentru produsele respective pe diferitele piețe de export reprezentative din Comunitate; (b) cursurile cele mai favorabile înregistrate pe diferitele piețe din țările terțe importatoare; (c) costurile de comercializare și cele mai favorabile costuri de transport de pe piețele comunitare menționate la litera (a) în porturi sau în alte puncte de export din Comunitate care deservesc aceste piețe, precum și costurile de introducere a mărfurilor pe piața mondială. (6) În cazul în care restituirile se stabilesc prin licitație, această procedură se referă la valoarea restituirii. (7) Restituirile pentru produsele prevăzute în articolul 1 și exportate în aceeași stare se acordă numai pe baza unei cereri și prin prezentarea licenței de export corespunzătoare. (8) Restituirea aplicabilă exporturilor de produse prevăzute în articolul 1 exportate în aceeași stare este cea valabilă în ziua depunerii cererii de licență și, în cazul restituirii diferențiate, aplicabilă în aceeași zi pentru: (a) destinația indicată în licență sau (b) destinația reală, dacă aceasta este diferită de cea indicată în licență. În acest caz, valoarea aplicabilă nu poate depăși valoarea aplicabilă pentru destinația indicată în licență. Măsuri adecvate se pot adopta pentru a evita utilizarea abuzivă a flexibilității prevăzute în prezentul alineat. (9) Dispozițiile prevăzute în alineatele (7) și (8) se pot extinde la produsele prevăzute în articolul 1 și exportate sub forma mărfurilor enumerate în anexa B, în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 16 din Regulamentul (CE) nr. 3448/93. (10) Se poate face o derogare de la alineatele (7) și (8) în cazul produselor prevăzute în articolul 1 care beneficiază de restituiri în cadrul operațiunilor de ajutor alimentar, în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 27. (11) Cu excepția derogării adoptate în temeiul procedurii prevăzute în articolul 27, restituirea aplicabilă în conformitate cu alineatul (4) produselor prevăzute în articolul 1 alineatul (1) literele (a) și (b) se modifică în funcție de nivelul majorărilor lunare care se aplică prețului de intervenție și, dacă este cazul, în funcție de variațiile acestui preț, în funcție de gradul de prelucrare și la rata de conversie aplicabilă. În conformitate cu procedura prevăzută în articolul 27, se poate fixa o sumă rectificativă. Totuși, Comisia poate modifica, dacă este cazul, suma rectificativă. Primul și al doilea paragraf se pot aplica, integral sau parțial, produselor prevăzute în articolul 1 alineatul (1) litera (c) și produselor prevăzute în articolul 1 exportate sub forma mărfurilor enumerate în anexa B. În acest caz, modificarea prevăzută în primul paragraf se rectifică prin aplicarea unui coeficient care exprimă raportul dintre cantitatea produsului de bază și cantitatea produsului de bază conținută în produsul prelucrat exportat sau utilizată în mărfurile exportate. (12) Pentru cantitățile de orez nedecorticat recoltat pe teritoriul Comunității și cantitățile de orez decorticat obținut din acesta, aflate în stoc la sfârșitul unui an de comercializare și provenite din recolta acelui an, exportate în aceeași stare sau sub formă de orez albit sau semialbit, de la începutul următorului an de comercializare și până la date care urmează a fi stabilite, restituirea se poate majora cu o sumă compensatorie. Înainte de data de 1 iulie a fiecărui an, Consiliul, hotărând cu majoritate calificată la propunerea Comisiei, stabilește, dacă este cazul, produsele cărora li se aplică dispozițiile paragrafului precedent. Suma compensatorie este: — în cazul orezului decorticat, egală cu diferența dintre prețul țintă valabil în ultima lună a anului de comercializare și cel valabil în prima lună a noului an de comercializare ; — în cazul orezului nedecorticat, egală cu diferența menționată anterior modificată în funcție de rata de conversie. Totuși, această sumă se micșorează cu valoarea indemnizației compensatorii deja acordate în temeiul articolului 8. Suma compensatorie se acordă numai dacă stocurile ating un nivel minim. (13) Restituirea pentru produsele prevăzute în articolul 1 literele (a) și (b) se plătește la prezentarea dovezii că: — produsele, în cazul orezului nedecorticat și al orezului decorticat, sunt de origine comunitară, cu excepția cazului în care se aplică alineatul (14); — produsele au fost exportate din Comunitate și — produsele, în cazul unei restituiri diferențiate, au ajuns la destinația indicată în licență sau la o altă destinație pentru care s-a stabilit o restituire, fără a aduce atingere alineatului (8) litera (b). Se pot face derogări de la această normă în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 27, sub rezerva stabilirii unor condiții care oferă garanții echivalente. Se pot adopta dispoziții suplimentare în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 27. (14) Nu se acordă nici o restituire la export pentru orezul nedecorticat și orezul decorticat importat din țări terțe și reexportat în țări terțe decât dacă exportatorul dovedește că: — produsul care urmează a fi exportat și produsul importat anterior sunt unul și același; — taxele s-au perceput la import. În acest caz, restituirea pentru fiecare produs este egală cu taxa de import dacă aceasta din urmă este mai mică decât restituirea aplicabilă; dacă taxele de import sunt mai mari decât acea restituire, se aplică aceasta din urmă. (15) Respectarea limitelor de volum care decurg din acordurile încheiate în conformitate cu articolul 228 din tratat se asigură pe baza certificatelor de export eliberate pentru perioadele de referință prevăzute în acestea și aplicabile produselor în cauză. În privința respectării obligațiilor care decurg din Acordul privind agricultura, finalizarea unei perioade de referință nu afectează valabilitatea licențelor de export. (16) Modalitățile de aplicare a prezentului articol, inclusiv măsurile de redistribuire a cantităților exportate nealocate și neutilizate, în special cele privind modificarea prevăzută în alineatul (11), se adoptă în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 27. Anexa B se modifică în conformitate cu aceeași procedură. Totuși, modalitățile de aplicare a alineatului (7) pentru produsele prevăzute în articolul 1 exportate sub forma mărfurilor enumerate în anexă se adoptă în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 16 din Regulamentul (CE) nr. 3448/93.

Articolul 15

(1) În măsura necesară pentru buna funcționare a organizației comune a pieței orezului, Consiliul, hotărând la propunerea Comisiei în baza procedurii prevăzute în articolul 43 alineatul (2) din tratat, poate interzice, în cazuri speciale, integral sau parțial, utilizarea regimului traficului de perfecționare activă sau pasivă pentru produsele prevăzute în articolul 1. (2) Prin derogare de la alineatul (1), dacă situația prevăzută în alineatul (1) apare ca urgență excepțională și dacă piața comunitară este perturbată sau riscă să fie perturbată de regimul de perfecționare activă sau pasivă, Comisia adoptă, la cererea unui stat membru sau din proprie inițiativă, măsurile necesare; aceste măsuri sunt comunicate Consiliului și statelor membre, sunt valabile o perioadă de cel mult șase luni și se aplică imediat. În cazul în care primește o cerere din partea unui stat membru, Comisia decide în termen de o săptămână de la primirea cererii. (3) Orice stat membru poate prezenta Consiliului decizia Comisiei, în termen de o săptămână de la data notificării acesteia. Consiliul, hotărând cu majoritate calificată, poate confirma, modifica sau abroga decizia Comisiei. În cazul în care Consiliul nu ia o decizie în termen de trei luni, decizia Comisiei se consideră abrogată.

Articolul 16

(1) Normele generale de interpretare a Nomenclaturii Combinate și normele speciale de aplicare a acesteia se aplică clasificării tarifare a produselor avute în vedere de prezentul regulament; nomenclatura tarifară care rezultă din aplicarea prezentului regulament, inclusiv definițiile enumerate în anexa A, se include în Tariful Vamal Comun. (2) Cu excepția dispozițiilor contrare prevăzute în prezentul regulament sau adoptate în temeiul prezentului regulament, se interzic: — perceperea oricărei taxe care are efectul echivalent al unei taxe vamale; — aplicarea oricărei restricții cantitative la import sau a oricărei măsuri cu efect echivalent.

Articolul 17

(1) Atunci când cursurile sau prețurile de pe piața mondială pentru unul sau mai multe produse prevăzute în articolul 1 literele (a) și (b) ajung la nivelul prețurilor comunitare și atunci când este posibil ca această situație să continue și să se agraveze, piața comunitară fiind, în consecință, perturbată sau riscând să fie perturbată, se pot lua măsurile adecvate. (2) Cursurile sau prețurile de pe piața mondială ating nivelul prețurilor comunitare atunci când ating sau depășesc prețul de cumpărare pe intervenție pentru orezul indica și pentru orezul japonica, majorat cu: — 80 % în cazul orezului indica și — 88 % în cazul orezului japonica. (3) Situația prevăzută în alineatul (1) poate persista sau se poate deteriora atunci când există un dezechilibru între cerere și ofertă și atunci când acest dezechilibru riscă să se prelungească, ținând cont de evoluția previzibilă a producției și de tendințele prețurilor de piață. (4) Piața comunitară este perturbată sau amenințată să fie perturbată, ca rezultat al situației prevăzute în alineatele precedente, atunci când nivelul ridicat al prețurilor din comerțul internațional este de natură să împiedice importul produselor prevăzute în articolul 1 pe teritoriul Comunității sau să provoace exportul acestora din Comunitate, punând astfel în pericol stabilitatea pieței sau siguranța aprovizionărilor. (5) Atunci când se îndeplinesc condițiile menționate în prezentul articol, se pot lua următoarele măsuri: — aplicarea unei taxe la export; în afară de aceasta, se poate stabili o taxă specială la export printr-o licitație pentru o cantitate determinată; — stabilirea unui termen de eliberare a licențelor de export; — suspendarea totală sau parțială a eliberării licențelor de export; — respingerea totală sau parțială a cererilor de eliberare a licențelor de export aflate în instanță. Aceste măsuri se abrogă cel târziu atunci când se constată că, pe o perioadă de trei săptămâni consecutive, nu se mai îndeplinește condiția prevăzută în alineatul (2). (6) La stabilirea unei taxe la export pentru produsele prevăzute în articolul 1 alineatul (1) literele (a) și (b), se ține cont de următoarele elemente: (a) situația existentă și perspectivele de evoluție în ceea ce privește: — prețurile și disponibilitatea orezului pe piața comunitară; — prețurile pentru orez și produse prelucrate din sectorul orezului pe piața mondială; (b) obiectivele organizării comune a pieței orezului, și anume acelea de a asigura echilibrul aprovizionărilor și al comerțului; (c) necesitatea de a evita perturbările pe piața comunitară; (d) aspectul economic al exporturilor. (7) La stabilirea taxei la export pentru produsele prevăzute în articolul 1 alineatul (1) litera (c), se aplică elementele prevăzute în alineatul (6). În afară de aceasta, se iau în considerare următoarele elemente specifice: (a) prețurile practicate pentru brizura de orez pe diferitele piețe comunitare; (b) cantitățile de brizură de orez necesare pentru fabricarea produselor luate în considerare și, dacă este cazul, valoarea subproduselor; (c) posibilitățile și condițiile de vânzare pentru produsele în cauză de pe piața mondială. (8) Atunci când situația pieței mondiale și cerințele specifice ale anumitor piețe impun acest lucru, taxa la export se poate diferenția. (9) Taxa la export a fi percepută este cea aplicabilă la data exportului. Totuși, taxa aplicabilă la data depunerii cererii de licență se aplică, la cererea persoanei interesate, depusă în momentul depunerii cererii de licență, unui export care urmează a fi realizat în perioada de valabilitate a licenței. (10) Nu se aplică nici o taxă exporturilor efectuate în cadrul măsurilor de ajutor alimentar în conformitate cu articolul 25. (11) Modalitățile de aplicare a prezentului articol se adoptă în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 27. În concordanță cu aceeași procedură și pentru fiecare produs: — se adoptă o decizie pentru stabilirea măsurilor prevăzute în alineatul (5) și pentru încetarea măsurilor prevăzute în a doua și a treia liniuță din alineatul menționat anterior; — se stabilește periodic taxa la export. Dacă este necesar, Comisia poate stabili sau modifica taxa la export. (12) În cazuri urgente, Comisia poate lua măsurile menționate în alineatul (5) a treia și a patra liniuță. Ea notifică decizia sa statelor membre și o face publică prin afișare la sediul Comisiei. În baza acestei decizii, măsurile se aplică produselor în cauză de la data indicată în acest scop, această dată fiind ulterioară datei notificării. Decizia privind măsurile menționate în alineatul (5) a treia liniuță se aplică pe o perioadă de cel mult șapte zile.

Articolul 18

(1) Dacă, datorită importurilor sau exporturilor, piața comunitară pentru unul sau mai multe dintre produsele prevăzute în articolul 1 este afectată sau riscă să fie afectată de perturbări grave care pot pune în pericol îndeplinirea obiectivelor stabilite în articolul 39 din tratat, se pot aplica măsuri adecvate în comerțul cu țările terțe până la dispariția perturbării sau a riscului de perturbare. Consiliul, hotărând la propunerea Comisiei în baza procedurii de votare prevăzute în articolul 43 alineatul (2) din tratat, adoptă normele generale de aplicare a prezentului alineat și stabilește cazurile și limitele în care statele membre pot lua măsuri protecționiste. (2) În cazul apariției situației prevăzute în alineatul (1), Comisia, la cererea unui stat membru sau din proprie inițiativă, decide cu privire la măsurile necesare; aceste măsuri sunt comunicate statelor membre și se aplică imediat. În cazul în care primește o cerere din partea unui stat membru, Comisia decide în această privință, în termen de trei zile lucrătoare de la primirea cererii. (3) Orice stat membru poate prezenta Consiliului decizia Comisiei, în termen de trei zile lucrătoare de la data notificării acesteia. Consiliul se întrunește fără întârziere. Hotărând cu majoritate calificată, el poate modifica sau anula măsura respectivă. (4) Dispozițiile prezentului articol se aplică cu respectarea obligațiilor care decurg din acordurile încheiate în conformitate cu articolul 228 alineatul (2) din tratat.”

Articolul 13

(1) Importurile în Comunitate sau exporturile din Comunitate de oricare dintre produsele prevăzute în articolul 1 alineatul (1) literele (a), (b), (c), (d), (f), (g) și (h) se fac pe baza prezentării unei licențe de import sau de export. Licențele se eliberează de către statele membre oricărui solicitant, indiferent de localizarea întreprinderii acestuia pe teritoriul Comunității și fără a aduce atingere măsurilor luate pentru aplicarea articolelor 16 și 17. Licențele de import și de export sunt valabile pe întreg teritoriul Comunității. Aceste licențe se eliberează după constituirea unei garanții prin care se asigură că produsele se importă sau se exportă în termenul de valabilitate a licenței; cu excepția cazurilor de forță majoră, garanția se confiscă, integral sau parțial, dacă importul sau exportul nu se realizează, sau se realizează doar parțial, în acest termen. (2) În conformitate cu procedura prevăzută în articolul 41: (a) regimul prevăzut în prezentul articol se poate extinde la produsele prevăzute în articolul 1 alineatul (1) litera (e); (b) se adoptă termenul de valabilitate a licențelor și celelalte modalități de aplicare a prezentului articol, care pot prevedea, în special, un termen de eliberare a licențelor.

Articolul 14

(1) Cu excepția dispozițiilor contrare prevăzute în prezentul regulament, ratele taxelor din Tariful Vamal Comun se aplică produselor prevăzute în articolul 1. (2) Fără a aduce atingere alineatul (1), pentru a asigura aprovizionarea corespunzătoare a pieței comunitare cu produsele prevăzute în articolul 1 alineatul (1) litera (a) (zahăr brut destinat rafinării, inclus în codurile NC 1701 11 10 și 1701 12 10) și în articolul 1 alineatul (1) litera (c) (melasă) prin importul lor din țări terțe, Comisia poate suspenda, integral sau parțial, în baza procedurii prevăzute în articolul 41, aplicarea taxelor de import pentru aceste produse și poate stabili modalitățile de suspendare. Suspendarea se poate aplica în perioada în care prețul de pe piața mondială majorat cu taxa de import din Tariful Vamal Comun: — în cazul zahărului brut, depășește prețul de intervenție pentru acest produs; — în cazul melasei, depășește nivelul prețului corespunzător prețului melasei utilizate drept bază, pentru anul de comercializare a zahărului luat în considerare, la determinarea veniturilor obținute din vânzarea melasei în conformitate cu articolul 4 alineatul (2).

Articolul 15

(1) Pentru a evita sau a contracara efectele nefavorabile asupra pieței comunitare, care pot rezulta din importurile de anumite produse agricole, pentru importurile de unul sau mai multe dintre aceste produse la rata taxei stabilită în Tariful Vamal Comun se plătește o taxă de import suplimentară, dacă se îndeplinesc condițiile stabilite în articolul 5 din Acordul privind agricultura, încheiat în conformitate cu articolul 228 din tratat în cadrul negocierilor comerciale multilaterale din Runda Uruguay, cu excepția cazurilor în care importurile riscă să perturbe piața comunitară sau în care efectele sunt disproporționate față de obiectivul prevăzut. (2) Prețurile de referință sub care se poate impune o taxă suplimentară sunt cele transmise de Comunitate Organizației Mondiale a Comerțului. Cantitățile de referință a fi depășite pentru impunerea unei taxe de import suplimentare se stabilesc, în special, pe baza importurilor în Comunitate, efectuate în cei trei ani anteriori anului în care apar sau riscă să apară efectele nefavorabile prevăzute în alineatul (1). (3) Prețurile la import care trebuie luate în considerare la impunerea unei taxe de import suplimentar se stabilesc pe baza prețurilor de import CIF ale expedierii în cauză. În acest scop, prețurile la import CIF se verifică pe baza prețurilor reprezentative pentru produsul respectiv pe piața mondială sau pe piața de import comunitară pentru acest produs. (4) Comisia adoptă modalitățile de aplicare a prezentului articol în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 41. Aceste modalități precizează în special: (a) produsele pentru care se aplică, în conformitate cu articolul 5 din Acordul privind agricultura, taxe de import suplimentare; (b) celelalte criterii necesare pentru aplicarea alineatului (1) în conformitate cu articolul 5 din Acordul privind agricultura.

Articolul 15a

Pentru melasă: — prețul de pe piața mondială prevăzut în articolul 14 alineatul (2) și — prețul reprezentativ prevăzut în articolul 15 alineatul (3) se aplică calității standard. Calitatea standard se poate determina în baza procedurii prevăzute în articolul 41.

Articolul 16

(1) Contingentele tarifare pentru produsele prevăzute în articolul 1, care rezultă din acordurile încheiate în cadrul negocierilor comerciale multilaterale din Runda Uruguay, se introduc și se gestionează în conformitate cu modalitățile adoptate în baza procedurii prevăzute în articolul 41. (2) Contingentele se gestionează prin aplicarea uneia dintre următoarele metode sau a unei combinații a acestora: — metodă bazată pe ordinea cronologică de depunere a cererilor (în temeiul principiului «primul venit, primul servit»); — metodă de repartizare în funcție de cantitățile solicitate la depunerea cererilor (utilizând metoda de «examinare simultană»); — metodă bazată pe caracteristicile fluxurilor comerciale tradiționale (utilizând metoda «sosiri tradiționale/noi»). Se pot adopta alte metode adecvate. Acestea trebuie să evite orice discriminare între operatorii în cauză. (3) Metoda de gestiune adoptată ține cont, dacă este cazul, de nevoile de aprovizionare a pieței comunitare și de necesitatea de salvgardare a echilibrului acesteia, putându-se inspira în același timp din metodele aplicate, în trecut, contingentelor corespunzătoare celor menționate în alineatul (1), fără să aducă atingere drepturilor care decurg din acordurile încheiate în cadrul negocierilor comerciale din Runda Uruguay. (4) Modalitățile prevăzute în alineatul (1) dispun introducerea de contingente anuale, în conformitate cu eșalonul corespunzător, stabilesc metoda de gestiune care se aplică și cuprind, dacă este cazul: (a) dispozițiile care garantează natura, proveniența și originea produsului; (b) dispoziții referitoare la recunoașterea documentului utilizat pentru verificarea garanțiilor menționate la litera (a); (c) condițiile de eliberare a licențelor de import și termenul lor de valabilitate.

Articolul 17

(1) În măsura necesară pentru a permite exportul, în aceeași stare sau sub forma mărfurilor enumerate în anexa I, de produse prevăzute în articolul 1 alineatul (1) literele (a), (c) și (d) pe baza cursurilor sau a prețurilor de pe piața mondială pentru produsele prevăzute în articolul 1 alineatul (1) literele (a) și (c) și în limitele care rezultă din acordurile încheiate în conformitate cu articolul 228 din tratat, diferența dintre aceste cursuri sau prețuri și prețurile din Comunitate se poate acoperi prin restituiri la export. Restituirile la export acordate pentru zahăr brut nu pot depăși nivelul restituirilor acordate pentru zahăr alb. (2) Se pot prevedea restituiri la export pentru produsele prevăzute în articolul 1 alineatul (1) literele (f), (g) și (h) exportate în aceeași stare sau sub forma mărfurilor menționate în anexa I. La stabilirea valorii restituirii, pentru fiecare 100 kg de substanță uscată, se ține cont, în special, de: (a) restituirea aplicabilă exporturilor de produse incluse la subpoziția 1702 30 91 din Nomenclatura Combinată; (b) restituirea aplicabilă exporturilor de produse prevăzute în articolul 1 alineatul (1) litera (d); (c) aspectele economice ale exporturilor planificate. (3) Restituirea aplicabilă produselor prevăzute în articolul 1 exportate sub forma mărfurilor enumerate în anexa I nu poate fi mai mare decât cea aplicabilă acestor produse exportate în aceeași stare. (4) Metoda adoptată pentru alocarea cantităților care se pot exporta cu restituire este metoda: (a) cel mai bine adaptată naturii produsului și situației de pe piața în cauză și care permite utilizarea cât mai eficientă a resurselor disponibile, ținând cont de eficiența și de structura exporturilor comunitare, fără a crea, totuși, discriminări între micii și marii operatori; (b) cel mai puțin greoaie pentru operatori din punct de vedere administrativ, ținând cont de cerințele de gestionare; (c) care evită orice discriminare între operatorii în cauză. (5) Restituirile sunt aceleași pe întreg teritoriul Comunității. Ele pot varia în funcție de destinație, dacă situația de pe piața mondială sau cerințele specifice ale anumitor piețe impun acest lucru. Restituirile se stabilesc în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 41. Restituirile se pot stabili: (a) periodic; (b) prin licitații pentru produsele pentru care s-a prevăzut această procedură în trecut. La cererea unui stat membru sau din proprie inițiativă, Comisia poate modifica în perioada de intervenție, dacă este necesar, restituirile stabilite periodic. Ofertele prezentate ca răspuns la o invitație nu se iau în considerare decât după constituirea unei garanții. Cu excepția cazurilor de forță majoră, garanțiile se confiscă, integral sau parțial, dacă ofertanții nu și-au îndeplinit sau și-au îndeplinit doar parțial obligațiile asumate. Se aplică cu titlu complementar dispozițiile prevăzute în articolele 17a, 17b și 17c referitoare la produsele prevăzute în articolul 1 alineatul (1) literele (a), (c) și (d) nedenaturate și exportate în aceeași stare. (6) La stabilirea valorii restituirii se ține cont, în special, de necesitatea stabilirii unui echilibru între utilizarea produselor agricole comunitare de bază pentru exportul în țările terțe de mărfuri prelucrate și utilizarea produselor agricole de bază din aceste țări, admise pentru regimul de perfecționare. (7) Restituirile pentru produsele prevăzute în alineatul (1) și exportate în aceeași stare se acordă numai pe baza unei cereri și prin prezentarea licenței de export corespunzătoare. (8) Restituirea aplicabilă exporturilor de produse prevăzute în articolul 1 exportate în aceeași stare este cea valabilă în ziua depunerii cererii de licență și, în cazul restituirii diferențiate, aplicabilă în aceeași zi pentru: (a) destinația indicată în licență sau (b) destinația reală, dacă aceasta este diferită de cea indicată în licență. În acest caz, valoarea aplicabilă nu poate depăși valoarea aplicabilă pentru destinația indicată în licență. Se pot lua măsuri adecvate pentru a se evita utilizarea abuzivă a flexibilității prevăzute în prezentul alineat. (9) Dispozițiile prevăzute în alineatele (7) și (8) se pot extinde la produsele prevăzute în articolul 1 și exportate sub forma mărfurilor enumerate în anexa I, în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 16 din Regulamentul (CE) nr. 3448/93. (10) Se poate face o derogare de la alineatele (7) și (8) în cazul produselor prevăzute în articolul 1 care beneficiază de restituiri în cadrul operațiunilor de ajutor alimentar, în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 41. (11) Restituirea se plătește la prezentarea dovezii că: — produsele au fost exportate din Comunitate și — în cazul unei restituiri diferențiate, produsele au ajuns la destinația indicată în licență sau la o altă destinație pentru care s-a stabilit o restituire, fără a aduce atingere alineatul (6) litera (b). Totuși, se pot face derogări de la această normă în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 41, sub rezerva stabilirii unor condiții care oferă garanții echivalente. Se pot adopta dispoziții suplimentare în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 41. (12) Nu se acordă nici o restituire la export pentru produsele aflate în aceeași stare sau nedenaturate prevăzute în articolul 1 alineatul (1) litera (a), exceptând situațiile în care, după caz, produsele au fost: (a) obținute din sfeclă de zahăr sau trestie de zahăr recoltată în Comunitate; (b) importate în Comunitate în conformitate cu articolul 33; (c) obținute din unul dintre produsele importate în conformitate cu alineatul (b). (13) Nu se acordă nici o restituire la export pentru produsele aflate în aceeași stare sau nedenaturate prevăzute în articolul 1 alineatul (1) literele (c) și (d) care nu sunt de origine comunitară sau care nu s-au obținut din zahăr importat în Comunitate în conformitate cu dispozițiile alineatului (12) litera (b) sau din produsele menționate în alineatul (12) litera (c). (14) Respectarea limitelor de volum care decurg din acordurile încheiate în conformitate cu articolul 228 din tratat se asigură pe baza licențelor de export eliberate pentru perioadele de referință prevăzute în acestea și aplicabile produselor în cauză. (15) Modalitățile de aplicare a prezentului articol, inclusiv măsurile de redistribuire a cantităților exportabile nealocate sau neutilizate, în special cele privind adaptarea anexei I, se adoptă în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 41. Totuși, modalitățile de aplicare a alineatului (6) pentru produsele prevăzute în articolul 1 exportate sub forma mărfurilor enumerate în anexă se adoptă în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 16 din Regulamentul (CE) nr. 3448/93.

Articolul 17a

(1) Prezentul articol se aplică stabilirii restituirilor pentru produsele nedenaturate exportate în aceeași stare prevăzute în articolul 1 alineatul (1) litera (a). (2) În caz de stabilire periodică a restituirilor pentru produsele prevăzute în articolul 1 alineatul (1) litera (a): (a) restituirile se stabilesc la fiecare două săptămâni. Totuși, această stabilire se poate suspenda, în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 41, dacă se constată că nu există nici un surplus de zahăr în Comunitate pentru export pe baza prețurilor de pe piața mondială. În acest caz, nu se acordă nici o restituire; (b) la stabilirea restituirii se ține cont de situația de pe piața comunitară și cea mondială a zahărului, în special de următoarele elemente: — prețul de intervenție pentru zahărul alb, valabil în zona din Comunitate cu cel mai mare surplus sau prețul de intervenție pentru zahărul brut, valabil în zona din Comunitate considerată reprezentativă pentru exportul acestui tip de zahăr; — costurile de transportare a zahărului din zonele menționate la prima liniuță spre porturi sau alte puncte de export din Comunitate; — cheltuielile comerciale sau oricare alte cheltuieli de transbordare, transport și ambalare aferente comercializării zahărului pe piața mondială; — cursurile sau prețurile zahărului constatate pe piața mondială; — aspectul economic al exporturilor propuse. (3) În caz de stabilire a restituirii prin licitație pentru produsele prevăzute în articolul 1 alineatul (1) litera (a): (a) scopul licitației este determinarea valorii restituirii; (b) autoritățile competente ale statelor membre fac invitații la licitație în conformitate cu un act juridic care angajează toate statele membre. Acest act juridic stabilește condițiile licitației. Aceste condiții trebuie să garanteze accesul egal pentru toate persoanele stabilite pe teritoriul Comunității; (c) condițiile licitației includ un termen de depunere a ofertelor. Valoarea maximă a restituirii pentru licitația respectivă se fixează în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 41, în termen de trei zile lucrătoare de la expirarea termenului și pe baza ofertelor primite. La calcularea valorii maxime, se ține cont de situația aprovizionărilor și de prețurile din Comunitate, de prețurile și de posibilitățile de desfacere de pe piața mondială, precum și de costurile aferente exportării zahărului. Se poate stabili un tonaj maxim în conformitate cu aceeași procedură; (d) în cazul în care exporturile se pot efectua pe baza unei restituiri mai mici decât cea care ar rezulta din luarea în considerare a diferenței dintre prețurile comunitare și prețurile de pe piața mondială și în cazul în care exporturile au o destinație specifică, autorităților competente ale statelor membre li se poate solicita lansarea unei licitații speciale, ale cărei condiții prevăd: — posibilitatea de a depune oferte în orice moment până la finalizarea licitației și — o valoare maximă a restituirii, calculată în funcție de nevoile de export respective; (e) dacă valoarea restituirilor indicată într-o ofertă: — depășește valoarea maximă fixată, autoritățile competente ale statelor membre resping oferta respectivă; — nu depășește valoarea maximă fixată, autoritățile competente stabilesc restituirea la o valoare egală cu cea care apare în oferta respectivă. (4) În cazul zahărului brut, restituirea: (a) se stabilește pentru calitatea standard definită în articolul 1 din Regulamentul (CEE) nr. 431/68; (b) stabilită periodic în conformitate cu alineatul (2) litera (a): — nu poate depăși 92 % din restituirea stabilită pentru zahăr alb pentru aceeași perioadă. Totuși, această limită nu se aplică restituirilor stabilite pentru zahăr candel; — se înmulțește, pentru fiecare operațiune de export luată în considerare, cu un coeficient rectificativ, care se obține prin împărțirea la 92 a producției de zahăr brut exportat, calculate în conformitate cu dispozițiile articolul 1 din Regulamentul (CEE) nr. 431/68; (c) valoarea maximă stabilită în conformitate cu alineatul (3) litera (c) în cadrul unei licitații nu poate depăși 92 % din valoarea maximă stabilită în același timp pentru zahăr alb în conformitate cu dispoziția menționată anterior.

Articolul 17b

(1) Pentru produsele nedenaturate exportate în aceeași stare prevăzute în articolul 1 alineatul (1) litera (c), restituirea se stabilește lunar, ținând cont de: (a) prețul melasei utilizate la determinarea veniturilor din vânzările de melasă în anul de comercializare pentru zahăr respectiv, în conformitate cu articolul 4 alineatul (2); (b) prețurile melasei și posibilitățile ei de desfacere pe piața comunitară; (c) cursurile sau prețurile melasei pe piața mondială; (d) aspectul economic al exporturilor propuse. Totuși, această stabilire periodică se poate suspenda, în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 41, dacă se constată că nu există în Comunitate nici un surplus de melasă pentru export pe baza prețurilor de pe piața mondială. În acest caz, nu se acordă nici o restituire. (2) În condiții speciale, valoarea restituirii se poate stabili prin licitație pentru cantități determinate și pentru anumite zone ale Comunității. Scopul licitației este acela de a determina valoarea restituirii. Autoritățile competente ale statelor membre în cauză organizează licitații pe baza unei autorizații prin care se stabilesc condițiile licitației. Aceste condiții trebuie să garanteze accesul egal pentru toate persoanele stabilite pe teritoriul Comunității.

Articolul 17c

(1) Pentru produsele nedenaturate exportate în aceeași stare prevăzute în articolul 1 alineatul (1) litera (d), se stabilește, lunar, o valoare de bază a restituirii. Totuși, această stabilire periodică se poate suspenda, în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 41, dacă se suspendă stabilirea periodică a restituirii pentru zahărul alb în aceeași stare. În acest caz, nu se acordă nici o restituire. (2) Valoarea de bază a restituirii pentru produsele prevăzute în alineatul (1), cu excepția sorbozei, este egală cu o sutime dintr-o valoare obținută ținând cont de: (a) diferența dintre prețul de intervenție pentru zahărul alb, valabil în zona din Comunitate cu cel mai mare surplus în luna pentru care se stabilește valoarea de bază și cursurile sau prețurile pentru zahărul alb înregistrate pe piața mondială; (b) nevoia de a stabili un echilibru între: — utilizarea produselor comunitare de bază la fabricarea mărfurilor prelucrate pentru exportul în țări terțe și — utilizarea produselor din țări terțe introduse prin regimul de perfecționare activă. (3) În cazul sorbozei, valoarea de bază a restituirii este egală cu valoarea de bază a restituirii minus o sutime din restituirea pentru producție, valabilă în temeiul Regulamentului (CEE) nr. 1010/86, pentru produsele enumerate în anexa I la regulamentul menționat anterior. (4) Aplicarea valorii de bază a restituirii se poate limita la unele dintre produsele prevăzute în articolul 1 alineatul (1) litera (d).

Articolul 18

(1) În măsura necesară pentru funcționarea corespunzătoare a organizației comune a pieței zahărului, Consiliul, hotărând la propunerea Comisiei în baza procedurii prevăzute în articolul 43 alineatul (2) din tratat, poate interzice, integral sau parțial, utilizarea regimului de perfecționare activă: — pentru produsele prevăzute în articolul 1 alineatul (1) literele (a) și (d) și — în cazuri speciale, pentru produsele prevăzute în articolul 1 alineatul (1) destinate fabricării mărfurilor enumerate în anexa I. (2) Prin derogare de la alineatul (1), dacă situația prevăzută în alineatul (1) apare ca urgență excepțională și dacă piața comunitară este perturbată sau riscă să fie perturbată de regimul de perfecționare activă sau pasivă, Comisia adoptă, la cererea unui stat membru sau din proprie inițiativă, măsurile necesare; aceste măsuri sunt comunicate Consiliului și statelor membre, sunt valabile o perioadă de cel mult șase luni și se aplică imediat. În cazul în care primește o cerere din partea unui stat membru, Comisia decide în termen de o săptămână de la primirea cererii. (3) Orice stat membru poate prezenta Consiliului decizia Comisiei, în termen de o săptămână de la data notificării acesteia. Consiliul, hotărând cu majoritate calificată, poate confirma, modifica sau abroga decizia Comisiei. În cazul în care Consiliul nu ia o decizie în termen de trei luni, decizia Comisiei se consideră abrogată.

Articolul 19

(1) Normele generale de interpretare a Nomenclaturii Combinate și normele speciale de aplicare a acesteia se aplică clasificării tarifare a produselor avute în vedere de prezentul regulament; nomenclatura tarifară care rezultă din aplicarea prezentului regulament se include în Tariful Vamal Comun. (2) Cu excepția dispozițiilor contrare prevăzute în prezentul regulament sau adoptate în temeiul prezentului regulament, în comerțul cu terțe țări se interzic: (a) perceperea oricărei taxe care are efectul echivalent al unei taxe vamale; (b) aplicarea oricărei restricții cantitative sau a oricărei măsuri cu efect echivalent.

Articolul 20

(1) În cazul în care prețul zahărului de pe piața mondială depășește prețul de intervenție, se poate prevedea aplicarea unei taxe de export pentru zahărul respectiv. Această taxă trebuie aplicată atunci când prețul CIF al zahărului alb sau al zahărului brut este mai mare decât prețul de intervenție plus o valoare egală cu suma dintre 10 % din prețul de intervenție și taxa de depozitare aplicabilă în timpul anului de comercializare respectiv. Taxa de export se poate stabili prin licitație. Cu excepția cazurilor în care se organizează o licitație, taxa impusă este cea aplicabilă în ziua exportului. (2) Când prețul CIF al zahărului alb sau al zahărului brut depășește prețul de intervenție plus o valoare egală cu suma dintre 10 % din prețul de intervenție și taxa de depozitare aplicabilă în timpul anului de comercializare respectiv, Consiliul, hotărând la propunerea Comisiei în conformitate cu procedura de votare prevăzută în articolul 43 alineatul (2) din tratat, poate decide acordarea unei subvenții la import pentru produsul respectiv. În cazul în care se constată că: (a) aprovizionarea Comunității sau (b) aprovizionarea unei regiuni comunitare cu consum semnificativ nu se poate asigura din stocurile comunitare, Consiliul, hotărând la propunerea Comisiei în conformitate cu procedura de votare prevăzută în articolul 43 alineatul (2) din tratat, decide acordarea unei subvenții la import și stabilește condițiile de aplicare a acesteia. Aceste condiții se referă, în special, la cantitatea de zahăr alb sau brut care face obiectul subvenției, la durata de acordare a subvenției și, dacă este cazul, la regiunile importatoare. (3) În conformitate cu procedura prevăzută în articolul 41, se stabilesc: (a) prețurile CIF menționate în alineatele (1) și (2); (b) celelalte modalități de aplicare a prezentului articol. Pentru produsele prevăzute în articolul 1 alineatul (1) literele (b), (c), (d), (f), (g) și (h), se pot adopta dispoziții similare celor din alineatele (1) și (2), în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 41. (4) Valorile rezultate din aplicarea prezentului articol sunt fixate de Comisie. Totuși, taxele de export determinate prin licitație se fixează în baza procedurii prevăzute în articolul 41.

Articolul 21

(1) Dacă, datorită importurilor sau exporturilor, piața comunitară pentru unul sau mai multe dintre produsele prevăzute în articolul 1 este afectată sau riscă să fie afectată de perturbări grave care pot pune în pericol îndeplinirea obiectivelor stabilite în articolul 39 din tratat, se pot aplica măsuri adecvate în comerțul cu țările terțe până la dispariția perturbării sau a riscului de perturbare. Consiliul, hotărând la propunerea Comisiei în conformitate cu procedura de votare prevăzută în articolul 43 alineatul (2) din tratat, adoptă normele generale de aplicare a prezentului alineat și stabilește cazurile și limitele în care statele membre pot lua măsuri protecționiste. (2) În cazul apariției situației menționate în alineatul (1), Comisia, la cererea unui stat membru sau din proprie inițiativă, decide cu privire la măsurile necesare; aceste măsuri se comunică statelor membre și se aplică imediat. În cazul în care primește o cerere din partea unui stat membru, Comisia decide în această privință, în termen de trei zile lucrătoare de la primirea cererii. (3) Orice stat membru poate prezenta Consiliului decizia Comisiei, în termen de trei zile lucrătoare de la data notificării acesteia. Consiliul se întrunește fără întârziere. Hotărând cu majoritate calificată, el poate modifica sau anula măsura respectivă. (4) Dispozițiile prezentului articol se aplică cu respectarea obligațiilor care decurg din acordurile încheiate în conformitate cu articolul 228 alineatul (2) din tratat.”

Articolul 2

(1) Importul în Comunitate de oricare dintre produsele prevăzute în articolul 1 alineatul (2) litera (c) sau de oricare dintre produsele cuprinse în codurile NC 0709 90 39, 0711 20 90, 2306 90 19, 1522 00 31, 1522 00 39 se supun prezentării unei licențe de import. Exporturile de ulei de măsline din Comunitate se fac pe baza prezentării unei licențe de export. Exporturile din Comunitate de alte produse prevăzute în articolul 1 alineatul (2) se pot face pe baza prezentării unor licențe de export. Licențele se eliberează de către statele membre oricărui solicitant, indiferent de localizarea firmei acestuia pe teritoriul Comunității și fără a aduce atingere măsurilor luate pentru aplicarea articolului 3. Licențele de import și de export sunt valabile pe întreg teritoriul Comunității. Aceste licențe se eliberează după constituirea unei garanții prin care se asigură că produsele se importă sau se exportă în termenul de valabilitate a licenței; cu excepția cazurilor de forță majoră, garanția se confiscă, integral sau parțial, dacă importul sau exportul nu se realizează, sau se realizează doar parțial, în acest termen. (2) Perioada de valabilitate a licențelor și celelalte modalități de aplicare a prezentului articol se adoptă în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 38.

Articolul 2a

Cu excepția dispozițiilor contrare prevăzute în prezentul regulament, ratele taxelor din Tariful Vamal Comun se aplică produselor prevăzute în articolul 1 alineatul (2).

Articolul 2b

(1) Fără a aduce atingere articolului 10 alineatul (2), pentru a evita sau a contracara efectele nefavorabile asupra pieței comunitare care pot rezulta din importurile de anumite produse prevăzute în articolul 1, pentru importurile de unul sau mai multe dintre aceste produse la rata taxei stabilită în articolul 10 se plătește o taxă de import suplimentară dacă se îndeplinesc condițiile stabilite în articolul 5 din Acordul privind agricultura, încheiat în conformitate cu articolul 228 din tratat în cadrul negocierilor comerciale multilaterale din Runda Uruguay, cu excepția cazurilor în care importurile riscă să perturbe piața comunitară sau în care efectele sunt disproporționate față de obiectivul prevăzut. (2) Prețurile de referință sub care se poate impune o taxă de import suplimentară sunt cele transmise de Comunitate Organizației Mondiale a Comerțului. Cantitățile de referință care trebuie să fie depășite pentru impunerea unei taxe de import suplimentare se stabilesc, în special, pe baza importurilor în Comunitate efectuate în cei trei ani anteriori anului în care apar sau riscă să apară efectele nefavorabile menționate în alineatul (1). (3) Prețurile la import care trebuie luate în considerare la impunerea unei taxe de import suplimentare se stabilesc pe baza prețurilor de import CIF ale expedierii în cauză. În acest scop, prețurile la import CIF se verifică pe baza prețurilor reprezentative pentru produsul respectiv pe piața mondială sau pe piața de import comunitară pentru acest produs. (4) Comisia adoptă modalitățile de aplicare a prezentului articol în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 38. Aceste modalități precizează în special: (a) produsele pentru care se aplică, în conformitate cu articolul 5 din Acordul privind agricultura, taxe de import suplimentare; (b) celelalte criterii necesare pentru aplicarea alineatului (1) în conformitate cu articolul 5 din Acordul privind agricultura.

Articolul 3

(1) În măsura necesară pentru a permite exportul de ulei de măsline și exportul de semințe de colza și navetă recoltate în Comunitate pe baza cursurilor sau a prețurilor stabilite pentru aceste produse pe piața mondială și în limitele care rezultă din acordurile încheiate în conformitate cu articolul 228 din tratat, diferența dintre aceste cursuri sau prețuri și prețurile din Comunitate se poate acoperi prin restituiri la export. (2) Metoda adoptată pentru alocarea cantităților care se pot exporta cu restituire este metoda: (a) cel mai bine adaptată naturii produsului și situației de pe piața în cauză și care permite utilizarea cât mai eficientă a resurselor disponibile, ținând cont de eficiența și de structura exporturilor comunitare, fără a crea, totuși, discriminări între micii și marii operatori; (b) cel mai puțin greoaie pentru operatori din punct de vedere administrativ, ținând cont de cerințele de gestionare; (c) care evită orice discriminare între operatorii în cauză. (3) Restituirile sunt aceleași pe întreg teritoriul Comunității. Ele pot varia în funcție de destinație, dacă situația de pe piața mondială sau cerințele specifice ale anumitor piețe impun acest lucru. În ceea ce privește uleiul de măsline, restituirea se poate stabili, printre altele, la niveluri diferite, în funcție de calitate și aspect, dacă situația de pe piața mondială sau cerințele specifice ale anumitor piețe impun acest lucru. Restituirile se stabilesc în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 38. Pentru uleiul de măsline, restituirile se pot stabili, în special: (a) periodic; (b) prin licitație, dacă situația pieței justifică această modalitate. Pentru uleiul de măsline, licitația se poate limita la anumite țări destinatare, la anumite cantități, calități și forme de prezentare. Valoarea restituirilor, cu excepția cazurilor în care este stabilită prin licitație, se stabilește cel puțin o dată pe lună. La cererea unui stat membru sau din proprie inițiativă, Comisia poate modifica restituirile, dacă este necesar, în perioada de intervenție. (4) Restituirile pentru uleiul de măsline se stabilesc ținând cont de: (a) situația și perspectivele de evoluție: — de pe piața comunitară, pentru prețurile și stocurile de ulei de măsline; — de pe piața mondială, pentru prețurile uleiului de măsline; (b) limitele care decurg din acordurile încheiate în conformitate cu articolul 228 din tratat. Totuși, în cazul în care situația de pe piața mondială nu permite determinarea celor mai favorabile prețuri pentru uleiul de măsline, se poate ține cont de prețul de pe acea piață al principalelor uleiuri vegetale concurente și de diferența înregistrată într-o perioadă de timp reprezentativă între acest preț și prețul uleiului de măsline. Valoarea restituirii nu poate depăși diferența dintre prețul uleiului de măsline din Comunitate și cel de pe piața mondială, modificat, dacă este cazul, pentru a ține cont de costurile de exportare a produselor pe piața mondială. (5) Restituirile pentru semințele de colza și navetă se stabilesc ținând cont de: (a) prețurile practicate pentru prelucrare și export pe diferitele piețe comunitare reprezentative și nivelul prețurilor de pe piața comunitară pentru semințele de colza și navetă și perspectivele de evoluție a acestor prețuri; (b) situația din Comunitate referitoare la disponibilitatea acestor produse raportată la cerere; (c) cele mai favorabile prețuri înregistrate pe diferitele piețe ale țărilor terțe importatoare; (d) costurile de transport de pe piața mondială; (e) aspectele economice ale exporturilor propuse; (f) limitele care decurg din acordurile încheiate în conformitate cu articolul 228 din tratat. (6) Restituirile se acordă numai prin depunerea unei cereri și prin prezentarea licenței de export corespunzătoare. (7) Restituirea aplicabilă exporturilor de ulei de măsline și de semințe de colza și navetă este cea aplicabilă în ziua depunerii cererii de licență și, în cazul unei restituiri diferențiate, cea aplicabilă în aceeași zi: (a) pentru destinația indicată în licență sau, dacă este cazul, (b) pentru destinația reală, dacă aceasta este diferită de cea indicată în licență. În acest caz, valoarea aplicabilă nu poate depăși valoarea aplicabilă pentru destinația indicată în licență. Se pot adopta măsurile adecvate pentru a evita utilizarea abuzivă a flexibilității prevăzute în prezentul alineat. (8) Se poate face o derogare de la alineatele (6) și (7) în cazul uleiului de măsline și al semințelor de colza și navetă care beneficiază de restituiri în cadrul operațiunilor de ajutor alimentar, în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 38. (9) Respectarea limitelor de volum care decurg din acordurile încheiate în conformitate cu articolul 228 din tratat se asigură pe baza certificatelor de export eliberate pentru perioadele de referință prevăzute în acestea și aplicabile produselor în cauză. În privința respectării obligațiilor care decurg din Acordul privind agricultura, încheierea unei perioade de referință nu afectează valabilitatea licențelor de export. (10) Modalitățile de aplicare a prezentului articol, inclusiv măsurile de redistribuire a cantităților exportabile nealocate sau neutilizate, se adoptă în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 38.

Articolul 3a

(1) Normele generale de interpretare a Nomenclaturii Combinate și normele speciale de aplicare a acesteia se aplică clasificării tarifare a produselor avute în vedere de prezentul regulament; nomenclatura tarifară care rezultă din aplicarea prezentului regulament se include în Tariful Vamal Comun. (2) Cu excepția dispozițiilor contrare prevăzute în prezentul regulament sau adoptate în temeiul prezentului regulament, se interzic în comerțul cu țările terțe: — perceperea oricărei taxe care are efectul echivalent al unei taxe vamale; — aplicarea oricărei restricții cantitative sau a oricărei măsuri cu efect echivalent.

Articolul 3b

(1) Dacă, datorită importurilor sau exporturilor, piața comunitară pentru unul sau mai multe dintre produsele prevăzute în articolul 1 alineatul (2) este afectată sau riscă să fie afectată de perturbări grave care pot pune în pericol îndeplinirea obiectivelor stabilite în articolul 39 din tratat, se pot aplica măsuri adecvate în comerțul cu țările terțe până la dispariția perturbării sau a riscului de perturbare. Consiliul, hotărând la propunerea Comisiei în conformitate cu procedura de votare prevăzută în articolul 43 alineatul (2) din tratat, adoptă normele generale de aplicare a prezentului alineat. (2) În cazul apariției situației prevăzute în alineatul (1), Comisia, la cererea unui stat membru sau din proprie inițiativă, decide cu privire la măsurile necesare; aceste măsuri se comunică statelor membre și se aplică imediat. În cazul în care primește o cerere din partea unui stat membru, Comisia decide în această privință, în termen de trei zile lucrătoare de la primirea cererii. (3) Orice stat membru poate prezenta Consiliului decizia Comisiei, în termen de trei zile lucrătoare de la data notificării acesteia. Consiliul se întrunește fără întârziere. Hotărând cu majoritate calificată, el poate modifica sau anula măsura respectivă. (4) Dispozițiile prezentului articol se aplică cu respectarea obligațiilor care decurg din acordurile încheiate în conformitate cu articolul 228 alineatul (2) din tratat.”

Articolul 8

(1) Prezentul articol se aplică fără a aduce atingere dispozițiilor mai restrictive adoptate de statele membre. (2) Cânepa brută cuprinsă în codul NC 5302 10 00 și provenită din țări terțe se poate importa doar dacă produsul îndeplinește condițiile prevăzute în articolul 4 alineatul (1) și dacă se dovedește că procentul de tetrahidrocanabinol nu este mai mare decât cel prevăzut în articolul 4 alineatul (4). (3) Se pot importa doar semințele de varietăți de cânepă cuprinse în codul NC 1207 99 10 provenite din țări terțe care oferă garanțiile prevăzute în articolul 4 alineatul (1) și care sunt incluse în lista care urmează a fi stabilită. Această listă se întocmește în conformitate cu condițiile care urmează a fi stabilite în temeiul articolul 4 alineatul (4). (4) Importurile comunitare de produse specificate în alineatele (2) și (3) se supun unor controale pentru a se verifica respectarea condițiilor prevăzute în prezent articol. Dacă se respectă aceste condiții, statul membru importator eliberează un certificat de conformitate. (5) Autorizația de a importa semințe de cânepă cuprinse în codul NC 1207 99 91 se acordă doar: — organizațiilor și instituțiilor de cercetare; — persoanelor fizice sau juridice care justifică un nivel suficient de activitate în sectorul în cauză. (6) Toate importurile de semințe prevăzute în alineatul (5) efectuate de persoanele prevăzute în a doua liniuță a aliniatului respectiv se supun unui sistem de control care se aplică până în momentul în care semințele se utilizează în alt scop decât pentru însămânțare. (7) Statele membre comunică Comisiei dispozițiile adoptate, înainte de aplicarea acestora, pentru a asigura controlul prevăzut în alineatul (6). În cazul în care aceste dispoziții nu permit efectuarea eficientă a controlului, se decide, în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 12, cu privire la modificări pe care statul membru în cauză trebuie să le opereze. (8) Modalitățile de aplicare a prezentului alineat se adoptă în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 12.

Articolul 8a

(1) Dacă, datorită importurilor sau exporturilor, piața comunitară pentru unul sau mai multe dintre produsele prevăzute în articolul 1 este afectată sau riscă să fie afectată de perturbări grave care pot pune în pericol îndeplinirea obiectivelor stabilite în articolul 39 din tratat, se pot aplica măsuri adecvate în comerțul cu țările terțe până la dispariția perturbării sau a riscului de perturbare. Consiliul, hotărând la propunerea Comisiei în conformitate cu procedura de votare prevăzută în articolul 43 alineatul (2) din tratat, adoptă normele generale de aplicare a prezentului alineat și stabilește cazurile și limitele în care statele membre pot lua măsuri protecționiste. (2) În cazul apariției situației prevăzute în alineatul (1), Comisia, la cererea unui stat membru sau din proprie inițiativă, decide cu privire la măsurile necesare; aceste măsuri se comunică statelor membre și se aplică imediat. În cazul în care primește o cerere din partea unui stat membru, Comisia decide în această privință, în termen de trei zile lucrătoare de la primirea cererii. (3) Orice stat membru poate prezenta Consiliului decizia Comisiei, în termen de trei zile lucrătoare de la data notificării acesteia. Consiliul se întrunește fără întârziere. Hotărând cu majoritate calificată, el poate modifica sau anula măsura respectivă. (4) Dispozițiile prezentului articol se aplică cu respectarea obligațiilor care decurg din acordurile încheiate în conformitate cu articolul 228 alineatul (2) din tratat.”

Articolul 13

(1) Importurile în Comunitate de oricare dintre produsele prevăzute în articolul 1 se fac pe baza prezentării unei licențe de import. Exporturile din Comunitate de oricare dintre aceste produse se pot face pe baza prezentării unei licențe de export. (2) Licențele sunt eliberate de statele membre oricărui solicitant, indiferent de localizarea întreprinderii sale pe teritoriul Comunității și fără să aducă atingere măsurilor luate pentru aplicarea articolelor 16 și 17. Licențele de import și de export sunt valabile pe întreg teritoriul Comunității. Aceste licențe se eliberează după constituirea unei garanții prin care se asigură că produsele se importă sau se exportă în termenul de valabilitate a licenței; cu excepția cazurilor de forță majoră, garanția se pierde în totalitate sau parțial dacă importul sau exportul nu se realizează, sau se realizează doar parțial, în acest termen. (3) În conformitate cu procedura prevăzută în articolul 30, se adoptă: (a) lista produselor pentru care se solicită licențe de export; (b) termenul de valabilitate a licențelor; (c) celelalte modalități de aplicare a prezentului articol.

Articolul 14

Cu excepția cazului în care prezentul regulament prevede altfel, ratele taxelor din Tariful Vamal Comun se aplică produselor prevăzute în articolul 1.

Articolul 15

(1) Pentru a evita sau a contracara efectele nefavorabile asupra pieței comunitare care pot rezulta din importurile de anumite produse prevăzute în articolul 1, pentru importurile de unul sau mai multe dintre aceste produse la rata taxei stabilită în articolul 10 se plătește o taxă de import suplimentară dacă se îndeplinesc condițiile stabilite în articolul 5 din Acordul privind agricultura, încheiat în conformitate cu articolul 228 din tratat în cadrul negocierilor comerciale multilaterale din Runda Uruguay, cu excepția cazurilor în care importurile riscă să perturbe piața comunitară sau în care efectele sunt disproporționate față de obiectivul prevăzut. (2) Prețurile de referință sub care se poate impune o taxă de import suplimentară sunt cele transmise de Comunitate Organizației Mondiale a Comerțului. Cantitățile de referință care trebuie să fie depășite pentru impunerea unei taxe de import suplimentare se stabilesc în special pe baza importurilor în Comunitate efectuate în cei trei ani anteriori anului în care apar sau riscă să apară efectele nefavorabile menționate în alineatul (1). (3) Prețurile la import care trebuie luate în considerare la impunerea unei taxe de import suplimentare se stabilesc pe baza prețurilor de import CIF ale expedierii în cauză. În acest scop, prețurile la import CIF se verifică pe baza prețurilor reprezentative pentru produsul respectiv de pe piața mondială sau de pe piața de import comunitară pentru acest produs. (4) Comisia adoptă modalitățile de aplicare a prezentului articol în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 30. Aceste modalități precizează în special: (a) produsele pentru care se aplică, în conformitate cu articolul 5 din Acordul privind agricultura, taxe de import suplimentare; (b) celelalte criterii necesare pentru aplicarea alineatul (1) în conformitate cu articolul 5 din Acordul privind agricultura.

Articolul 16

(1) Contingentele tarifare pentru produsele prevăzute în articolul 1, care rezultă din acordurile încheiate în cadrul negocierilor comerciale multilaterale din Runda Uruguay, se introduc și se gestionează în conformitate cu modalitățile adoptate în temeiul procedurii prevăzute în articolul 30. (2) Contingentele se pot gestiona prin aplicarea uneia dintre următoarele metode sau a unei combinații a acestora: — metodă bazată pe ordinea cronologică de depunere a cererilor (în temeiul principiului «primul venit, primul servit»); — metodă de repartizare în funcție de cantitățile solicitate la depunerea cererilor (utilizând metoda de «examinare simultană»); — metodă bazată pe caracteristicile fluxurilor comerciale tradiționale (utilizând metoda «sosiri tradiționale/noi»). Se pot adopta alte metode adecvate. Acestea trebuie să evite orice discriminare între operatorii în cauză. (3) Metoda de gestionare adoptată ține cont, dacă este cazul, de nevoile de aprovizionare a pieței comunitare și de necesitatea de salvgardare a echilibrului acesteia, putându-se inspira în același timp din metodele aplicate în trecut contingentelor corespunzătoare celor menționate în alineatul (1), fără să aducă atingere drepturilor care decurg din acordurile încheiate în cadrul negocierilor comerciale din Runda Uruguay. (4) Modalitățile prevăzute în alineatul (1) dispun introducerea de contingente anuale, eșalonate corespunzător, stabilesc metoda de gestionare care se aplică și cuprind, dacă este cazul: (a) dispozițiile care garantează natura, proveniența și originea produsului; (b) dispoziții referitoare la recunoașterea documentului utilizat pentru verificarea garanțiilor menționate la litera (a); (c) condițiile de eliberare a licențelor de import și termenul lor de valabilitate.

Articolul 17

(1) În măsura necesară pentru a permite exportul, în aceeași stare sau sub forma mărfurilor enumerate în anexă, de produse prevăzute în articolul 1 literele (a), (b), (c), (d), (e) și (g) pe baza prețurilor de pe piața mondială pentru produsele respective și în limitele care rezultă din acordurile încheiate în conformitate cu articolul 228 din tratat, diferența dintre aceste prețuri și prețurile din Comunitate se poate acoperi prin restituiri la export. Restituirile la export pentru produsele prevăzute în articolul 1 sub forma mărfurilor enumerate în anexă nu pot fi mai mari decât cele aplicabile acestor produse exportate în aceeași stare. (2) Metoda adoptată pentru alocarea cantităților care se pot exporta cu restituire este metoda: (a) cel mai bine adaptată naturii produsului și situației de pe piața în cauză și care permite utilizarea cât mai eficientă a resurselor disponibile, ținând cont de eficiența și de structura exporturilor comunitare, fără a crea, totuși, discriminări între micii și marii operatori; (b) cel mai puțin greoaie pentru operatori din punct de vedere administrativ, ținând cont de cerințele de gestionare; (c) care evită orice discriminare între operatorii în cauză. (3) Restituirile sunt aceleași pe întreg teritoriul Comunității. Ele pot varia în funcție de destinație, dacă situația de pe piața mondială sau cerințele specifice ale anumitor piețe impun acest lucru. Restituirile se stabilesc în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 30. Restituirile se pot stabili: (a) periodic; (b) prin licitație pentru produsele pentru care s-a prevăzut această procedură în trecut. Cu excepția cazurilor de stabilire prin licitație, lista produselor pentru care se acordă o restituire la export și valoarea acestei restituiri se stabilesc cel puțin o dată la fiecare patru săptămâni. Totuși, valoarea restituirii poate rămâne la același nivel timp de mai mult de patru săptămâni și poate fi modificată, dacă este cazul, de către Comisie, la cererea unui stat membru sau din proprie inițiativă, în perioada de intervenție. Cu toate acestea, pentru produsele prevăzute în articolul 1, exportate sub forma mărfurilor enumerate în anexă, restituirea se poate stabili în conformitate cu un alt ritm, stabilit pe baza procedurii prevăzute în articolul 16 din Regulamentul (CE) nr. 3448/93. (4) La stabilirea restituirilor pentru produsele prevăzute în articolul 1 și exportate în aceeași stare se ține cont de: (a) situația existentă și perspectivele de evoluție referitoare la: — prețurile și disponibilitățile laptelui și ale produselor lactate de pe piața comunitară; — prețurile laptelui și ale produselor lactate de pe piața mondială; (b) cele mai favorabile costuri de comercializare și de transport plecând din piețele comunitare și până în porturile comunitare sau în alte locuri de export, precum și costurile de transport în țările de destinație; cererea de pe piața comunitară; (c) obiectivele organizației comune a pieței laptelui și produselor lactate, și anume asigurarea unei situații echilibrate și a unei evoluții naturale a prețurilor și a comerțului pe aceste piețe; (d) limitele care decurg din acordurile încheiate în conformitate cu articolul 228 din tratat; (e) importanța evitării perturbărilor pe piața comunitară; (f) aspectul economic al exporturilor propuse. De asemenea, se ține cont, în special, de necesitatea stabilirii unui echilibru între utilizarea produselor agricole comunitare de bază pentru exportul de mărfuri prelucrate către țările terțe și utilizarea produselor din aceste țări admise pentru regimul de perfecționare activă. (5) Pentru produsele prevăzute în articolul 1 și exportate în aceeași stare: (a) prețurile din Comunitate prevăzute în alineatul (1) se stabilesc ținând cont de prețurile practicate care se dovedesc a fi cele mai favorabile pentru export; (b) prețurile de pe piața mondială prevăzute în alineatul (1) se determină ținând cont, în special, de: (a) prețurile de pe piețele țărilor terțe; (b) prețurile cele mai favorabile din țările terțe de destinație pentru importurile din țări terțe; (c) prețurile de producție constatate în țările terțe exportatoare, ținând cont, dacă este cazul, de subvențiile acordate de aceste țări; (d) prețurile de ofertă franco frontieră. (6) Pentru produsele prevăzute în alineatul (1), restituirile se acordă numai prin depunerea unei cereri și prin prezentarea licenței de export corespunzătoare. (7) Restituirea aplicabilă exporturilor de produse prevăzute în articolul 1 și exportate în aceeași stare este cea aplicabilă în ziua depunerii cererii de licență și, în cazul unei restituiri diferențiate, cea aplicabilă în aceeași zi: (a) pentru destinația indicată în licență sau, dacă este cazul, (b) pentru destinația reală, dacă aceasta diferă de cea indicată în licență. În acest caz, valoarea aplicabilă nu poate depăși valoarea aplicabilă pentru destinația indicată în licență. Se pot lua măsuri adecvate pentru a evita utilizarea abuzivă a flexibilității prevăzute în prezentul alineat. (8) Dispozițiile prevăzute în alineatele (6) și (7) se pot extinde la produsele prevăzute în articolul 1 și exportate sub forma mărfurilor enumerate în anexă, în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 16 din Regulamentul (CE) nr. 3448/93. (9) Se poate face o derogare de la alineatele (6) și (7) în cazul produselor prevăzute în articolul 1 care beneficiază de restituiri în cadrul operațiunilor de ajutor alimentar, în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 30. (10) Restituirea se plătește la prezentarea dovezii că: — produsele sunt de origine comunitară, cu excepția cazurilor în care se aplică alineatul (11); — produsele au fost exportate din Comunitate și — în cazul unei restituiri diferențiate, produsele au ajuns la destinația indicată în licență sau la o altă destinație pentru care s-a stabilit o restituire, fără a aduce atingere alineatului (7) litera (b). Totuși, se pot face derogări de la această normă în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 30, sub rezerva stabilirii unor condiții care oferă garanții echivalente. (11) Nu se acordă nici o restituire la export pentru produsele importate din țări terțe și reexportate în țări terțe decât dacă exportatorul dovedește că: — produsul care urmează a fi exportat și produsul importat anterior sunt unul și același și — s-au perceput taxele de import. În acest caz, restituirea pentru fiecare produs este egală cu taxa percepută la import dacă aceasta din urmă este egală sau mai mică decât restituirea aplicabilă; restituirea este egală cu restituirea aplicabilă dacă taxa percepută la import este mai mare decât restituirea aplicabilă. (12) În ceea ce privește produsele prevăzute în articolul 1 și exportate sub forma mărfurilor enumerate în anexă, alineatele (10) și (11) se aplică doar mărfurilor cuprinse în următoarele coduri NC: — de la 1806 90 60 până la 1806 90 90 (anumite produse care conțin cacao); — 1901 (anumite produse alimentare din făină etc.); — 2106 90 99 (anumite produse alimentare nespecificate în altă parte) care au un conținut ridicat de produs lactat. (13) Respectarea limitelor de volum care decurg din acordurile încheiate în conformitate cu articolul 228 din tratat se asigură pe baza certificatelor de export eliberate pentru perioadele de referință prevăzute în acestea și aplicabile produselor în cauză. În privința respectării obligațiilor care decurg din Acordul privind agricultura, încheierea unei perioade de referință nu afectează valabilitatea licențelor de export. (14) Modalitățile de aplicare a prezentului articol, inclusiv măsurile de redistribuire a cantităților exportabile nealocate sau neutilizate, se adoptă în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 30. Totuși, modalitățile de aplicare a alineatele (8), (10), (11) și (12) pentru produsele prevăzute în articolul 1 și exportate sub forma mărfurilor enumerate în anexă se adoptă în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 16 din Regulamentul (CE) nr. 3448/93.

Articolul 18

(1) În măsura necesară pentru funcționarea corespunzătoare o organizării comune a pieței laptelui și produselor lactate, Consiliul, hotărând la propunerea Comisiei în temeiul procedurii de votare prevăzute în articolul 43 alineatul (2) din tratat, poate interzice, în cazuri speciale, integral sau parțial, utilizarea regimului de perfecționare activă pentru produsele prevăzute în articolul 1, destinate fabricării produselor prevăzute în articolul menționat anterior sau fabricării mărfurilor enumerate în anexă. (2) Prin derogare de la alineatul (1), dacă situația prevăzută în alineatul (1) apare ca urgență excepțională și dacă piața comunitară este perturbată sau riscă să fie perturbată de regimul de perfecționare activă, Comisia adoptă, la cererea unui stat membru sau din proprie inițiativă, măsurile necesare; aceste măsuri sunt comunicate Consiliului și statelor membre, sunt valabile o perioadă de cel mult șase luni și se aplică imediat. Dacă primește o cerere din partea unui stat membru, Comisia ia o decizie în termen de o săptămână de la primirea cererii. (3) Orice stat membru poate prezenta Consiliului decizia Comisiei în termen de o săptămână de la data notificării acesteia. Consiliul, hotărând cu majoritate calificată, poate confirma, modifica sau abroga decizia Comisiei. În cazul în care Consiliul nu ia o decizie în termen de trei luni, decizia Comisiei se consideră abrogată.

Articolul 19

(1) Normele generale de interpretare a Nomenclaturii Combinate și modalitățile speciale de aplicare a acesteia se aplică clasificării tarifare a produselor avute în vedere de prezentul regulament; nomenclatura tarifară care rezultă din aplicarea prezentului regulament se include în Tariful Vamal Comun. (2) Cu excepția dispozițiilor contrare prevăzute în prezentul regulament sau adoptate în temeiul prezentului regulament, se interzic în comerțul cu țările terțe: — perceperea oricărei taxe care are efectul echivalent al unei taxe vamale; — aplicarea oricărei restricții cantitative sau a oricărei măsuri cu efect echivalent.

Articolul 20

(1) În cazul în care, pentru unul sau mai multe dintre produsele prevăzute în articolul 1, prețul franco frontieră depășește în mod semnificativ nivelul prețurilor comunitare și în cazul în care această situația poate persista, perturbând sau riscând să perturbe astfel piața comunitară, se pot lua măsurile prevăzute în alineatul (5). (2) O depășire semnificativă în sensul alineatul (1) apare atunci când prețul franco frontieră depășește prețul de intervenție stabilit pentru produsul în cauză, majorat cu 15 % sau, pentru produsele pentru care nu există prețuri de intervenție, un preț derivat din prețul de intervenție, care urmează a fi determinat în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 30, ținând cont de natura și compoziția produsului în cauză. (3) Situația în care prețul franco frontieră depășește semnificativ nivelul prețurilor poate persista atunci când există un dezechilibru între cerere și ofertă și atunci când acest dezechilibru riscă să se prelungească, ținând cont de evoluția previzibilă a producției și a prețurilor de piață. (4) Piața comunitară este perturbată sau riscă să fie perturbată, din cauza situației prevăzute în prezentul articol, atunci când nivelul ridicat al prețurilor din comerțul internațional: — împiedică importul de produse lactate în Comunitate sau — provoacă ieșirea produselor lactate din Comunitate, astfel încât siguranța aprovizionărilor nu mai este asigurată sau riscă să nu mai fie asigurată în Comunitate. (5) Dacă se îndeplinesc condițiile menționate în alineatele anterioare, se poate decide, în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 30, suspendarea totală sau parțială a taxelor de import și/sau perceperea taxelor de export. Modalitățile de aplicare a prezentului articol se adoptă în conformitate cu aceeași procedură.

Articolul 21

(1) Dacă, datorită importurilor sau exporturilor, piața comunitară pentru unul sau mai multe dintre produsele prevăzute în articolul 1 este afectată sau riscă să fie afectată de perturbări grave care pot pune în pericol îndeplinirea obiectivelor stabilite în articolul 39 din tratat, se pot aplica măsuri adecvate în comerțul cu țările terțe până la dispariția perturbării sau a riscului de perturbare. Consiliul, hotărând la propunerea Comisiei în baza procedurii de votare prevăzute în articolul 43 alineatul (2) din tratat, adoptă normele generale de aplicare a prezentului alineat și stabilește cazurile și limitele în care statele membre pot lua măsuri protecționiste. (2) În cazul apariției situației prevăzute în alineatul (1), Comisia, la cererea unui stat membru sau din proprie inițiativă, decide cu privire la măsurile necesare; aceste măsuri se comunică statelor membre și se aplică imediat. În cazul în care primește o cerere din partea unui stat membru, Comisia ia o decizie în această privință, în termen de trei zile lucrătoare de la primirea cererii. (3) Orice stat membru poate prezenta Consiliului decizia Comisiei, în termen de trei zile lucrătoare de la data notificării acesteia. Consiliul se întrunește fără întârziere. Hotărând cu majoritate calificată, el poate modifica sau anula măsura respectivă. (4) Dispozițiile prezentului articol se aplică cu respectarea obligațiilor care decurg din acordurile încheiate în conformitate cu articolul 228 alineatul (2) din tratat.”

Articolul 9

(1) Importurile în Comunitate de oricare dintre produsele prevăzute în articolul 1 alineatul (1) litera (a) se fac pe baza prezentării unei licențe de import. Importurile în Comunitate de oricare dintre produsele prevăzute în articolul 1 alineatul (1) litera (b) și exporturile din Comunitate de produse prevăzute în articolul 1 alineatul (1) literele (a) și (b) se pot face pe baza prezentării unei licențe de import sau de export. Licențele sunt eliberate de statele membre oricărui solicitant, indiferent de localizarea întreprinderii sale pe teritoriul Comunității și fără a aduce atingere măsurilor luate pentru aplicarea articolelor 12 și 13. Licențele de import și de export sunt valabile pe întreg teritoriul Comunității. Aceste licențe se eliberează după constituirea unei garanții prin care se asigură că produsele se importă sau se exportă în termenul de valabilitate a licenței; cu excepția cazurilor de forță majoră, garanția se confiscă, integral sau parțial, dacă importul sau exportul nu se realizează, sau se realizează doar parțial, în acest termen. (2) Termenul de valabilitate a licențelor și celelalte modalități de aplicare a prezentului articol se adoptă în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 27.

Articolul 10

Cu excepția dispozițiilor contrare prevăzute în prezentul regulament, ratele taxelor din Tariful Vamal Comun se aplică produselor prevăzute în articolul 1.

Articolul 11

(1) Pentru a evita sau a contracara efectele nefavorabile asupra pieței comunitare care pot rezulta din importurile de anumite produse prevăzute în articolul 1, pentru importurile de unul sau mai multe dintre aceste produse la rata taxei stabilită în articolul 10 se plătește o taxă de import suplimentară, dacă se îndeplinesc condițiile stabilite în articolul 5 din Acordul privind agricultura, încheiat în conformitate cu articolul 228 din tratat în cadrul negocierilor comerciale multilaterale din Runda Uruguay, cu excepția cazurilor în care importurile riscă să perturbe piața comunitară sau în care efectele sunt disproporționate față de obiectivul prevăzut. (2) Prețurile de referință sub care se poate impune o taxă de import suplimentară sunt cele transmise de Comunitate Organizației Mondiale a Comerțului. Cantitățile de referință care trebuie să fie depășite pentru impunerea unei taxe de import suplimentare se stabilesc, în special, pe baza importurilor în Comunitate efectuate în cei trei ani anteriori anului în care apar sau riscă să apară efectele nefavorabile menționate în alineatul (1). (3) Prețurile la import care trebuie luate în considerare la impunerea unei taxe de import suplimentare se stabilesc pe baza prețurilor de import CIF ale expedierii în cauză. În acest scop, prețurile la import CIF se verifică pe baza prețurilor reprezentative pentru produsul respectiv de pe piața mondială sau de pe piața de import comunitară pentru acest produs. (4) Comisia adoptă modalitățile de aplicare a prezentului articol în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 27. Aceste modalități precizează în special: (a) produsele pentru care se aplică, în conformitate cu articolul 5 din Acordul privind agricultura, taxe de import suplimentare; (b) celelalte criterii necesare pentru aplicarea alineatului (1) în conformitate cu articolul 5 din Acordul privind agricultura.

Articolul 12

(1) Contingentele tarifare pentru produsele prevăzute în articolul 1, care rezultă din acordurile încheiate în cadrul negocierilor comerciale multilaterale din Runda Uruguay, se introduc și se gestionează în conformitate cu modalitățile adoptate în temeiul procedurii prevăzute în articolul 27. În ceea ce privește contingentul de import de 50 000 tone de carne congelată cuprins în codurile NC 0202 20 30, 0202 30 și 0206 29 91 și destinat prelucrării, Comisia prezintă un raport privind bilanțul înainte de luna decembrie a fiecărui an. Consiliul, hotărând cu majoritate calificată la propunerea Comisiei, poate stabili ca întregul contingent sau o parte din acesta să acopere cantități echivalente de carne de calitate, aplicând o rată de schimb de 4,375. (2) Contingentele se gestionează prin aplicarea uneia dintre următoarele metode sau a unei combinații a acestora: — metodă bazată pe ordinea cronologică de depunere a cererilor (în temeiul principiului «primul venit, primul servit»); — metodă de repartizare în funcție de cantitățile solicitate la depunerea cererilor (utilizând metoda de «examinare simultană»); — metodă bazată pe caracteristicile fluxurilor comerciale tradiționale (utilizând metoda «sosiri tradiționale/noi»). Se pot adopta alte metode adecvate. Acestea trebuie să evite orice discriminare între operatorii în cauză. (3) Metoda de gestiune adoptată ține cont, dacă este cazul, de nevoile de aprovizionare a pieței comunitare și de necesitatea de salvgardare a echilibrului acesteia, putându-se inspira în același timp din metodele aplicate în trecut contingentelor corespunzătoare celor menționate în alineatul (1), fără să aducă atingere drepturilor care decurg din acordurile încheiate în cadrul negocierilor comerciale din Runda Uruguay. (4) Modalitățile prevăzute în alineatul (1) dispun introducerea de contingente anuale, eșalonate corespunzător, stabilesc metoda de gestiune care se aplică și cuprind, dacă este cazul: (a) dispozițiile care garantează natura, proveniența și originea produsului și, dacă este cazul, menținerea caracteristicilor comerțului tradițional; (b) dispoziții referitoare la recunoașterea documentului utilizat pentru verificarea garanțiilor menționate la litera (a); (c) condițiile de eliberare a licențelor de import și termenul lor de valabilitate.

Articolul 13

(1) În măsura necesară pentru a permite exportul produselor prevăzute în articolul 1 pe baza prețurilor de pe piața mondială pentru aceste produse și în limitele care rezultă din acordurile încheiate în conformitate cu articolul 228 din tratat, diferența dintre aceste prețuri și prețurile din Comunitate se poate acoperi prin restituiri la export. (2) Metoda adoptată pentru alocarea cantităților care se pot exporta cu restituire este metoda: (a) cel mai bine adaptată naturii produsului și situației de pe piața în cauză și care permite utilizarea cât mai eficientă a resurselor disponibile, ținând cont de eficiența și de structura exporturilor comunitare, fără a crea, totuși, discriminări între micii și marii operatori; (b) cel mai puțin greoaie pentru operatori din punct de vedere administrativ, ținând cont de cerințele de gestiune; (c) care evită orice discriminare între operatorii în cauză. (3) Restituirile sunt aceleași pe întreg teritoriul Comunității. Ele pot varia în funcție de destinație, dacă situația de pe piața mondială sau cerințele specifice ale anumitor piețe impun acest lucru. Restituirile se stabilesc în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 27. Restituirile se pot stabili: (a) periodic; (b) cu titlu complementar și pentru cantități limitate, prin licitație pentru produsele pentru care s-a prevăzut această procedură în trecut. Cu excepția cazurilor de stabilire prin licitație, lista produselor pentru care se acordă o restituire la export și valoarea acestei restituiri se stabilesc cel puțin o dată la fiecare trei luni. Totuși, valoarea restituirii poate rămâne la același nivel timp de mai mult de trei luni și poate fi modificată, dacă este cazul, de către Comisie, la cererea unui stat membru sau din proprie inițiativă, în perioada de intervenție. (4) La stabilirea restituirilor se ține cont de: (a) situația existentă și perspectivele de evoluție referitoare la: — prețurile și disponibilitățile produselor din sectorul cărnii de vită și mânzat de pe piața comunitară; — prețurile produselor din sectorul cărnii de vită și mânzat de pe piața mondială; (b) obiectivele organizației comune a pieței cărnii de vită și mânzat, și anume asigurarea unei situații echilibrate și a unei evoluții naturale a prețurilor și a comerțului pe aceste piețe; (c) limitele care decurg din acordurile încheiate în temeiul articolul 228 din tratat; (d) nevoia de a evita perturbările pe piața comunitară; (e) aspectul economic al exporturilor propuse. De asemenea, se ține cont, în special, de necesitatea stabilirii unui echilibru între utilizarea produselor comunitare de bază la fabricarea mărfurilor prelucrate, exportate în țările terțe și utilizarea produselor din aceste țări admise pentru regimul de perfecționare activă. În plus, la calcularea valorii restituirii pentru produsele enumerate în secțiunile (a), (c) și (d) din anexă și în secțiunea (b) la subpozițiile 0202 20 30, 0202 20 50, 0202 20 90, 0202 30 și 0206 29 91, se poate ține cont de coeficienții forfetari stabiliți pentru fiecare dintre produsele respective. (5) Prețurile din Comunitate menționate în alineatul (1) se determină ținând cont de: — prețurile practicate pe piețele comunitare reprezentative; — prețurile practicate la export. Prețurile de pe piața mondială menționate în alineatul (1) se determină ținând cont de: — prețurile de pe piețele din țările terțe; — prețurile cele mai favorabile din țările terțe de destinație pentru importurile din țări terțe; — prețurile de producție constatate în țările terțe exportatoare, ținând cont, dacă este cazul, de subvențiile acordate de aceste țări; — prețurile de ofertă franco frontiera Comunității. (6) Restituirile se acordă numai prin depunerea unei cereri și prin prezentarea licenței de export corespunzătoare. (7) Restituirea aplicabilă exporturilor de produse prevăzute în articolul 1 este cea aplicabilă în ziua depunerii cererii de licență și, în cazul unei restituiri diferențiate, cea aplicabilă în aceeași zi: (a) pentru destinația indicată în licență sau (b) pentru destinația reală, dacă aceasta diferă de cea indicată în licență. În acest caz, valoarea aplicabilă nu poate depăși valoarea aplicabilă pentru destinația indicată în licență. Se pot lua măsuri adecvate pentru a evita utilizarea abuzivă a flexibilității prevăzute în prezentul alineat. (8) Se poate face o derogare de la alineatele (63) și (47) în cazul produselor prevăzute în articolul 1 care beneficiază de restituiri în cadrul operațiunilor de ajutor alimentar, în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 27. (9) Restituirea se plătește la prezentarea dovezii că: — produsele sunt de origine comunitară, cu excepția cazurilor în care se aplică alineatul (10); — produsele au fost exportate din Comunitate și — în cazul unei restituiri diferențiate, produsele au ajuns la destinația indicată în licență sau la o altă destinație pentru care s-a stabilit o restituire, fără a aduce atingere alineatul (3) litera (b). Totuși, se pot face derogări de la această normă în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 27, sub rezerva stabilirii unor condiții care oferă garanții echivalente. (10) În absența unei derogări decise în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 27, nu se acordă restituiri la export pentru produse importate din țări terțe și reexportate în țări terțe. (11) Respectarea limitelor de volum care decurg din acordurile încheiate în conformitate cu articolul 228 din tratat se asigură pe baza licențelor de export eliberate pentru perioadele de referință prevăzute în acestea și aplicabile produselor în cauză. În privința respectării obligațiilor care decurg din negocierile comerciale multilaterale din Runda Uruguay, încheierea unei perioade de referință nu afectează valabilitatea licențelor de export. (12) Modalitățile de aplicare a prezentului articol, inclusiv măsurile de redistribuire a cantităților exportabile nealocate sau neutilizate, se adoptă în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 27.

Articolul 14

(1) În măsura necesară pentru funcționarea corespunzătoare a organizației comune a pieței cărnii de vită și mânzat, Consiliul, hotărând la propunerea Comisiei în conformitate cu procedura de votare prevăzută în articolul 43 alineatul (2) din tratat, poate interzice, în cazuri speciale, integral sau parțial, utilizarea regimului traficului de perfecționare activă sau pasivă pentru produsele prevăzute în articolul 1. (2) Cu toate acestea, prin derogare de la alineatul (1), dacă situația prevăzută în alineatul (1) apare ca urgență excepțională și dacă piața comunitară este perturbată sau riscă să fie perturbată de regimul de perfecționare activă sau pasivă, Comisia adoptă, la cererea unui stat membru sau din proprie inițiativă, măsurile necesare; aceste măsuri sunt comunicate Consiliului și statelor membre, sunt valabile o perioadă de cel mult șase luni și se aplică imediat. Dacă primește o cerere din partea unui stat membru, Comisia decide în termen de o săptămână de la primirea cererii. (3) Orice stat membru poate prezenta Consiliului decizia Comisiei, în termen de o săptămână de la data notificării acesteia. Consiliul, hotărând cu majoritate calificată, poate confirma, modifica sau abroga decizia Comisiei. În cazul în care Consiliul nu ia o decizie în termen de trei luni, decizia Comisiei se consideră abrogată.

Articolul 15

(1) Normele generale de interpretare a Nomenclaturii Combinate și modalitățile de aplicare a acesteia se aplică clasificării tarifare a produselor avute în vedere de prezentul regulament; nomenclatura tarifară care rezultă din aplicarea prezentului regulament se include în Tariful Vamal Comun. (2) Cu excepția dispozițiilor contrare prevăzute în prezentul regulament sau adoptate în temeiul prezentului regulament, se interzic în comerțul cu țările terțe: — perceperea oricărei taxe care are efectul echivalent al unei taxe vamale; — aplicarea oricărei restricții cantitative sau a oricărei măsuri cu efect echivalent.

Articolul 16

(1) Dacă, datorită importurilor sau exporturilor, piața comunitară pentru unul sau mai multe dintre produsele prevăzute în articolul 1 este afectată sau riscă să fie afectată de perturbări grave care pot pune în pericol îndeplinirea obiectivelor stabilite în articolul 39 din tratat, se pot aplica măsuri adecvate în comerțul cu țările terțe până la dispariția perturbării sau a riscului de perturbare. Consiliul, hotărând la propunerea Comisiei în temeiul procedurii de votare prevăzute în articolul 43 din tratat, adoptă normele generale de aplicare a prezentului alineat și stabilește cazurile și limitele în care statele membre pot lua măsuri protecționiste. (2) În cazul apariției situației menționate în alineatul (1), Comisia, la cererea unui stat membru sau din proprie inițiativă, decide cu privire la măsurile necesare; aceste măsuri se comunică statelor membre și se aplică imediat. În cazul în care primește o cerere din partea unui stat membru, Comisia decide în această privință în termen de trei zile lucrătoare de la primirea cererii. (3) Orice stat membru poate prezenta Consiliului decizia Comisiei, în termen de trei zile lucrătoare de la data notificării acesteia. Consiliul se întrunește fără întârziere. Hotărând cu majoritate calificată, el poate modifica sau anula măsura respectivă. (4) Dispozițiile prezentului articol se aplică cu respectarea obligațiilor care decurg din acordurile încheiate în conformitate cu articolul 228 alineatul (2) din tratat.”

Articolul 9

(1) Importurile în Comunitate sau exporturile din Comunitate de oricare dintre produsele prevăzute în articolul 1 se fac pe baza prezentării unei licențe de import sau de export. Licențele sunt eliberate de statele membre oricărui solicitant, indiferent de localizarea întreprinderii sale pe teritoriul Comunității și fără să aducă atingere măsurilor luate pentru aplicarea articolului 12. Licențele de import și de export sunt valabile pe întreg teritoriul Comunității. Aceste licențe se eliberează după constituirea unei garanții prin care se asigură că produsele se importă sau se exportă în termenul de valabilitate a licenței; cu excepția cazurilor de forță majoră, garanția se confiscă, integral sau parțial, dacă importul sau exportul nu se realizează, sau se realizează doar parțial, în acest termen. (2) Lista produselor pentru care sunt necesare licențe de export, termenul de valabilitate a licențelor și celelalte modalități de aplicare a prezentului articol se adoptă în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 30.

Articolul 10

Cu excepția dispozițiilor contrare prevăzute în prezentul regulament, ratele taxelor din Tariful Vamal Comun se aplică produselor prevăzute în articolul 1.

Articolul 11

(1) Pentru a evita sau a contracara efectele nefavorabile asupra pieței comunitare care pot rezulta din importurile de anumite produse prevăzute în articolul 1, pentru importurile de unul sau mai multe dintre aceste produse la rata taxei stabilită în articolul 10 se plătește o taxă de import suplimentară dacă se îndeplinesc condițiile stabilite în articolul 5 din Acordul privind agricultura, încheiat în conformitate cu articolul 228 din tratat în cadrul negocierilor comerciale multilaterale din Runda Uruguay, cu excepția cazurilor în care importurile riscă să perturbe piața comunitară sau în care efectele sunt disproporționate față de obiectivul prevăzut. (2) Prețurile de referință sub care se poate impune o taxă de import suplimentară sunt cele transmise de Comunitate Organizației Mondiale a Comerțului. Cantitățile de referință care trebuie să fie depășite pentru impunerea unei taxe de import suplimentare se stabilesc, în special, pe baza importurilor în Comunitate efectuate în cei trei ani anteriori anului în care apar sau riscă să apară efectele nefavorabile menționate în alineatul (1). (3) Prețurile la import care trebuie luate în considerare la impunerea unei taxe de import suplimentare se stabilesc pe baza prețurilor de import CIF ale expedierii în cauză. În acest scop, prețurile la import CIF se verifică pe baza prețurilor reprezentative pentru produs de pe piața mondială sau de pe piața de import comunitară pentru acest produs. (4) Comisia adoptă modalitățile de aplicare a prezentului articol în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 30. Aceste modalități precizează în special: (a) produsele pentru care se aplică, în conformitate cu articolul 5 din Acordul privind agricultura, taxele de import suplimentare; (b) celelalte criterii necesare pentru aplicarea alineatului (1) în conformitate cu articolul 5 din Acordul privind agricultura.

Articolul 12

(1) Contingentele tarifare pentru produsele prevăzute în articolul 1, care rezultă din acordurile încheiate în cadrul negocierilor comerciale multilaterale din Runda Uruguay, se introduc și se gestionează în conformitate cu modalitățile adoptate în temeiul procedurii prevăzute în articolul 30. (2) Contingentele se gestionează prin aplicarea uneia dintre următoarele metode sau a unei combinații a acestora: — metodă bazată pe ordinea cronologică de depunere a cererilor (în baza principiului «primul venit, primul servit»); — metodă de repartizare în funcție de cantitățile solicitate la depunerea cererilor (utilizând metoda de «examinare simultană»); — metodă bazată pe caracteristicile fluxurilor comerciale tradiționale (utilizând metoda «sosiri tradiționale/noi»). Se pot adopta alte metode adecvate. Acestea trebuie să evite orice discriminare între operatorii în cauză. (3) Metodele de gestionare adoptate țin cont, dacă este cazul, de nevoile de aprovizionare a pieței comunitare și de necesitatea de salvgardare a echilibrului acesteia, putându-se inspira în același timp din metodele aplicate în trecut contingentelor corespunzătoare celor menționate în alineatul (1), fără a aduce atingere drepturilor care decurg din acordurile încheiate în cadrul negocierilor comerciale din Runda Uruguay. (4) Modalitățile prevăzute în alineatul (1) dispun introducerea de contingente anuale, potrivit eșalonării corespunzătoare, stabilesc metoda de gestionare care se aplică și cuprind, dacă este cazul: (a) dispoziții care garantează natura, proveniența și originea produsului și, dacă este cazul, menținerea caracteristicilor comerciale tradiționale; (b) dispoziții referitoare la recunoașterea documentului utilizat pentru verificarea garanțiilor menționate la litera (a); (c) condițiile de eliberare a licențelor de import și termenul lor de valabilitate.

Articolul 13

(1) În măsura necesară pentru funcționarea corespunzătoare a organizării comune a pieței în sectorul cărnii de oaie și de capră, Consiliul, hotărând la propunerea Comisiei potrivit procedurii de votare prevăzute în articolul 43 alineatul (2) din tratat, poate interzice, în cazuri speciale, integral sau parțial, utilizarea regimului de perfecționare activă sau pasivă pentru produsele prevăzute în articolul 1. (2) Cu toate acestea, prin derogare de la alineatul (1), dacă situația prevăzută în alineatul (1) apare ca urgență excepțională și dacă piața comunitară este perturbată sau riscă să fie perturbată de regimul de perfecționare activă sau pasivă, Comisia adoptă, la cererea unui stat membru sau din proprie inițiativă, măsurile necesare; aceste măsuri sunt comunicate Consiliului și statelor membre, sunt valabile o perioadă de cel mult șase luni și se aplică imediat. Dacă primește o cerere din partea unui stat membru, Comisia decide în termen de o săptămână de la primirea cererii. (3) Orice stat membru poate prezenta Consiliului decizia Comisiei, în termen de o săptămână de la data notificării acesteia. Consiliul, hotărând cu majoritate calificată, poate confirma, modifica sau abroga decizia Comisiei. În cazul în care Consiliul nu ia o decizie în termen de trei luni, decizia Comisiei se consideră abrogată.

Articolul 14

(1) Normele generale de interpretare a Nomenclaturii Combinate și modalitățile de aplicare a acesteia se aplică clasificării tarifare a produselor avute în vedere de prezentul regulament; nomenclatura tarifară care rezultă din aplicarea prezentului regulament se include în Tariful Vamal Comun. (2) Cu excepția dispozițiilor contrare prevăzute în prezentul regulament sau adoptate în temeiul prezentului regulament, se interzic în comerțul cu țările terțe: — perceperea oricărei taxe care are efectul echivalent al unei taxe vamale; — aplicarea oricărei restricții cantitative sau a oricărei măsuri cu efect echivalent.

Articolul 15

(1) Dacă, datorită unei creșteri a importurilor sau a exporturilor, piața comunitară pentru unul sau mai multe dintre produsele prevăzute în articolul 1 este afectată sau riscă să fie afectată de perturbări grave care pot pune în pericol îndeplinirea obiectivelor stabilite în articolul 39 din tratat, se pot aplica măsuri adecvate în comerțul cu țările terțe până la dispariția perturbării sau a riscului de perturbare. Consiliul, hotărând la propunerea Comisiei potrivit procedurii de votare prevăzute în articolul 43 alineatul (2) din tratat, adoptă normele generale de aplicare a prezentului alineat și stabilește cazurile și limitele în care statele membre pot lua măsuri protecționiste. (2) În cazul apariției situației menționate în alineatul (1), Comisia, la cererea unui stat membru sau din proprie inițiativă, decide cu privire la măsurile necesare; aceste măsuri se comunică statelor membre și se aplică imediat. În cazul în care primește o cerere din partea unui stat membru, Comisia decide în această privință, în termen de trei zile lucrătoare de la primirea cererii. (3) Orice stat membru poate prezenta Consiliului decizia Comisiei, în termen de trei zile lucrătoare de la data notificării acesteia. Consiliul se întrunește fără întârziere. Hotărând cu majoritate calificată, el poate modifica sau anula măsura respectivă. (4) Dispozițiile prezentului articol se aplică cu respectarea obligațiilor care decurg din acordurile încheiate în conformitate cu articolul 228 alineatul (2) din tratat.”

Articolul 8

(1) Importurile în Comunitate sau exporturile din Comunitate de oricare dintre produsele prevăzute în articolul 1 se pot face pe baza prezentării unei licențe de import sau de export. Licențele sunt eliberate de statele membre oricărui solicitant, indiferent de localizarea întreprinderii sale pe teritoriul Comunității și fără a aduce atingere măsurilor luate pentru aplicarea articolelor 11 și 13. Licențele de import și de export sunt valabile pe întreg teritoriul Comunității. Aceste licențe se eliberează după constituirea unei garanții prin care se asigură că produsele se importă sau se exportă în termenul de valabilitate a licenței; cu excepția cazurilor de forță majoră, garanția se pierde, integral sau parțial dacă importul sau exportul nu se realizează, sau se realizează doar parțial, în acest termen. (2) Termenul de valabilitate a licențelor și celelalte modalități de aplicare a prezentului articol se adoptă în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 24.

Articolul 9

Cu excepția dispozițiilor contrare prevăzute în prezentul regulament, ratele taxelor din Tariful Vamal Comun se aplică produselor prevăzute în articolul 1 alineatul (1).

Articolul 10

(1) Pentru a evita sau a contracara efectele nefavorabile asupra pieței comunitare care pot rezulta din importurile de anumite produse prevăzute în articolul 1, pentru importurile de unul sau mai multe dintre aceste produse la rata taxei stabilită în articolul 10 se plătește o taxă de import suplimentară dacă se îndeplinesc condițiile stabilite în articolul 5 din Acordul privind agricultura, încheiat în conformitate cu articolul 228 din tratat în cadrul negocierilor comerciale multilaterale din Runda Uruguay, cu excepția cazurilor în care importurile riscă să perturbe piața comunitară sau în care efectele sunt disproporționate față de obiectivul prevăzut. (2) Prețurile de referință sub care se poate impune o taxă de import suplimentară sunt cele transmise de Comunitate Organizației Mondiale a Comerțului. Cantitățile de referință care trebuie să fie depășite pentru impunerea unei taxe de import suplimentare se stabilesc, în special, pe baza importurilor în Comunitate efectuate în cei trei ani anteriori anului în care apar sau riscă să apară efectele dăunătoare prevăzute în alineatul (1). În acest scop, prețurile la import CIF se verifică pe baza prețurilor reprezentative pentru produs de pe piața mondială sau de pe piața de import comunitară pentru acest produs. (3) Prețurile la import care trebuie luate în considerare la impunerea unei taxe de import suplimentare se stabilesc pe baza prețurilor de import CIF ale expedierii în cauză. (4) Comisia adoptă modalitățile de aplicare a prezentului articol în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 30. Aceste modalități precizează în special: (a) produsele pentru care se aplică, potrivit articolului 5 din Acordul privind agricultura, taxe de import suplimentare; (b) celelalte criterii necesare pentru aplicarea alineatului (1) în conformitate cu articolul 5 din Acordul privind agricultura.

Articolul 11

(1) Contingentele tarifare pentru produsele prevăzute în articolul 1, care rezultă din acordurile încheiate în cadrul negocierilor comerciale multilaterale din Runda Uruguay, se introduc și se gestionează în conformitate cu modalitățile adoptate potrivit procedurii prevăzute în articolul 24. (2) Contingentele se gestionează prin aplicarea uneia dintre următoarele metode sau a unei combinații a acestora: — metodă bazată pe ordinea cronologică de depunere a cererilor (potrivit principiului «primul venit, primul servit»); — metodă de repartizare în funcție de cantitățile solicitate la depunerea cererilor (utilizând metoda de «examinare simultană»); — metodă bazată pe caracteristicile fluxurilor comerciale tradiționale (utilizând metoda «sosiri tradiționale/noi»). Se pot adopta alte metode adecvate. Acestea trebuie să evite orice discriminare între operatorii în cauză. (3) Metoda de gestionare adoptată ține cont, dacă este cazul, de nevoile de aprovizionare a pieței comunitare și de necesitatea de salvgardare a echilibrului acesteia, putându-se inspira în același timp din metodele aplicate în trecut contingentelor corespunzătoare celor prevăzute în alineatul (1), fără să aducă atingere drepturilor care decurg din acordurile încheiate în cadrul negocierilor comerciale din Runda Uruguay. (4) Modalitățile prevăzute în alineatul (1) dispun introducerea de contingente anuale, eșalonate corespunzător, și cuprind, dacă este cazul: (a) dispoziții care garantează natura, proveniența și originea produsului; (b) dispoziții referitoare la recunoașterea documentului utilizat pentru verificarea garanțiilor menționate la litera (a); (c) condițiile de eliberare a licențelor de import și termenul lor de valabilitate.

Articolul 12

(1) În cazul în care prețurile de pe piața comunitară cresc în mod semnificativ și în cazul în care această situație poate persista, perturbând sau riscând să perturbe astfel piața comunitară, se pot lua măsurile prevăzute în alineatul (4). (2) O creștere semnificativă a prețurilor în sensul alineatului (1) apare atunci când, în urma unei creșteri generale a prețurilor în toate regiunile comunitare, media prețurilor carcaselor de porc de pe piețele comunitare reprezentative care figurează în anexa la Regulamentul (CEE) nr. 2123/89 se află la un nivel mai mare decât media acestor prețuri stabilită pe perioada celor trei ani de comercializare precedenți, de la 1 iulie la 30 iunie, modificată eventual în funcție de evoluția ciclică a prețurilor respective, la această medie adăugându-se diferența dintre media menționată și media prețurilor de bază în vigoare în perioada în cauză, ținând cont de orice modificare a prețului de bază față de prețul rezultat din media perioadei respective. (3) Creșterea semnificativă a prețurilor poate persista în sensul alineatului (1) atunci când există un dezechilibru între cererea și oferta de carne de porc și atunci când acest dezechilibru riscă să se prelungească, ținând cont, în special, de: (a) evoluția ciclică a numărului de scroafe și a prețurilor purceilor; (b) studiile și estimările efectuate potrivit Directivei 93/23/CEE a Consiliului din 1 iunie 1993 privind studiile statistice care trebuie efectuate în domeniul producției porcine; (c) evoluția previzibilă a prețurilor de piață pentru carcasele de porc. (4) În cazul în care se îndeplinesc condițiile menționate în alineatele anterioare, se poate decide, în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 24, suspendarea totală sau parțială a taxelor de import. Modalitățile de aplicare a prezentului articol se adoptă, dacă este nevoie, în conformitate cu aceeași procedură.

Articolul 13

(1) În măsura necesară pentru a permite exportul produselor prevăzute în articolul 1 pe baza cursurilor sau prețurilor de pe piața mondială pentru aceste produse și în limitele care rezultă din acordurile încheiate în conformitate cu articolul 228 din tratat, diferența dintre aceste cursuri sau prețuri și prețurile din Comunitate se poate acoperi prin restituiri la export. (2) Metoda adoptată pentru alocarea cantităților care se pot exporta cu restituire este metoda: (a) cel mai bine adaptată naturii produsului și situației de pe piața în cauză și care permite utilizarea cât mai eficientă a resurselor disponibile, ținând cont de eficiența și de structura exporturilor comunitare, fără a crea, totuși, discriminări între micii și marii operatori; (b) cel mai puțin greoaie pentru operatori din punct de vedere administrativ, ținând cont de cerințele de gestionare; (c) care evită orice discriminare între operatorii în cauză. (3) Restituirile sunt aceleași pe întreg teritoriul Comunității. Ele pot varia în funcție de destinație, dacă situația de pe piața mondială sau cerințele specifice ale anumitor piețe impun acest lucru. Restituirile se fixează în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 24. Restituirile se fixează periodic, fără a folosi, totuși, procedura de licitație. Lista produselor pentru care se acordă o restituire la export și valoarea acestei restituiri se stabilesc cel puțin o dată la fiecare trei luni. Totuși, valoarea restituirii poate rămâne la același nivel timp de mai mult de trei luni și poate fi modificată, dacă este necesar, de către Comisie, la cererea unui stat membru sau din proprie inițiativă, în perioada de intervenție. (4) La stabilirea restituirilor se ține cont de: (a) situația existentă și perspectivele de evoluție referitoare la: — prețurile și disponibilitățile produselor din carne de porc de pe piața comunitară; — prețurile produselor din carne de porc pe piața mondială; (b) nevoia de a evita perturbările care pot cauza un dezechilibru prelungit între cerere și ofertă pe piața comunitară; (c) aspectul economic al exporturilor propuse; (d) limitele care decurg din acordurile încheiate în conformitate cu articolul 228 din tratat. De asemenea, la stabilirea restituirii se ține cont, în special, de necesitatea stabilirii unui echilibru între utilizarea produselor comunitare de bază la fabricarea mărfurilor prelucrate destinate exportului în țările terțe și utilizarea produselor din aceste țări admise pentru regimul de perfecționare. La calcularea restituirii pentru produsele prevăzute în articolul 1, se ține cont de diferența dintre prețurile din Comunitate și cele de pe piața mondială pentru cantitatea de cereale furajere necesară, în Comunitate, pentru producerea unui kilogram de carne de porc, ținând cont, pentru produse care nu sunt carcase de porc, și de coeficienții menționați în articolul 5 alineatul (2). (5) Prețul din Comunitate menționat în alineatul (1) se stabilește ținând cont de: (a) prețurile practicate în diferitele etape ale comercializării în Comunitate; (b) prețurile practicate la export. Prețurile de pe piața mondială menționate în alineatul (1) se stabilesc ținând cont de: (a) prețurile practicate pe piețele din țările terțe; (b) prețurile cele mai favorabile din țările terțe de destinație pentru importurile din țări terțe; (c) prețurile de producție constatate în țările terțe exportatoare, ținând cont, dacă este cazul, de subvențiile acordate de aceste țări; (d) prețurile de ofertă franco frontiera Comunității. (6) Restituirile se acordă numai prin depunerea unei cereri și prin prezentarea licenței de export corespunzătoare. (7) Restituirea aplicabilă exporturilor de produse prevăzute în articolul 1 este cea aplicabilă în ziua depunerii cererii de licență și, în cazul unei restituiri diferențiate, cea aplicabilă în aceeași zi: (a) pentru destinația indicată în licență sau, dacă este cazul, (b) pentru destinația reală, dacă aceasta diferă de cea indicată în licență. În acest caz, valoarea aplicabilă nu poate depăși valoarea aplicabilă pentru destinația indicată în licență. Se pot lua măsuri adecvate pentru a evita utilizarea abuzivă a flexibilității prevăzute în prezentul alineat. (8) Se poate face o derogare de la alineatele (6) și (7) în cazul produselor prevăzute în articolul 1 care beneficiază de restituiri în cadrul operațiunilor de ajutor alimentar, în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 24. (9) Restituirea se plătește la prezentarea dovezii că: — produsele au fost exportate din Comunitate; — produsele sunt de origine comunitară, cu excepția cazurilor în care se aplică alineatul (10) și — în cazul unei restituiri diferențiate, produsele au ajuns la destinația indicată în licență sau la o altă destinație pentru care s-a stabilit o restituire, fără a aduce atingere alineatului (7) litera (b). Totuși, se pot face derogări de la această normă în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 24, sub rezerva stabilirii unor condiții care oferă garanții echivalente. (10) Nu se acordă restituiri la export pentru produsele prevăzute în articolul 1 importate din țări terțe și reexportate în țări terțe decât dacă exportatorul dovedește că: — produsul care urmează a fi exportat și produsul importat anterior sunt unul și același și — la importul produselor s-au perceput toate taxele de import. În acest caz, restituirea pentru fiecare produs este egală cu taxa percepută la import atunci când aceasta este egală sau mai mică decât restituirea aplicabilă; restituirea este egală cu restituirea aplicabilă atunci când taxa percepută la import este mai mare decât restituirea aplicabilă. (11) Respectarea limitelor de volum care decurg din acordurile încheiate în conformitate cu articolul 228 din tratat se asigură pe baza certificatelor de export eliberate pentru perioadele de referință prevăzute în acestea și aplicabile produselor în cauză. În privința respectării obligațiilor care decurg din Acordul privind agricultura, încheierea unei perioade de referință nu afectează valabilitatea licențelor de export. (12) Modalitățile de aplicare a prezentului articol, inclusiv măsurile de redistribuire a cantităților exportabile nealocate sau neutilizate, se adoptă în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 24.

Articolul 14

(1) În măsura necesară pentru funcționarea corespunzătoare a organizării comune a pieței cărnii de porc, Consiliul, hotărând la propunerea Comisiei în temeiul procedurii de votare prevăzute în articolul 43 alineatul (2) din tratat, poate interzice, în cazuri speciale, integral sau parțial, utilizarea regimului de perfecționare activă pentru produsele prevăzute în articolul 1 destinate fabricării produselor enumerate în articolul respectiv. (2) Prin derogare de la alineatul (1), dacă situația prevăzută în alineatul (1) apare ca urgență excepțională și dacă piața comunitară este perturbată sau riscă să fie perturbată de regimul de perfecționare activă sau pasivă, Comisia adoptă, la cererea unui stat membru sau din proprie inițiativă, măsurile necesare; aceste măsuri sunt comunicate Consiliului și statelor membre, sunt valabile o perioadă de cel mult șase luni și se aplică imediat. Dacă primește o cerere din partea unui stat membru, Comisia decide în termen de o săptămână de la primirea cererii. (3) Orice stat membru poate prezenta Consiliului decizia Comisiei, în termen de o săptămână de la data notificării acesteia. Consiliul, hotărând cu majoritate calificată, poate confirma, modifica sau abroga decizia Comisiei. În cazul în care Consiliul nu ia o decizie în termen de trei luni, decizia Comisiei se consideră abrogată.

Articolul 15

(1) Normele generale de interpretare a Nomenclaturii Combinate și normele speciale de aplicare a acesteia se aplică clasificării tarifare a produselor avute în vedere de prezentul regulament; nomenclatura tarifară care rezultă din aplicarea prezentului regulament se include în Tariful Vamal Comun. (2) Cu excepția dispozițiilor contrare prevăzute în prezentul regulament sau adoptate în temeiul prezentului regulament, se interzic în comerțul cu țările terțe: — perceperea oricărei taxe care are efectul echivalent al unei taxe vamale; — aplicarea oricărei restricții cantitative sau a oricărei măsuri cu efect echivalent.

Articolul 16

(1) Dacă, datorită importurilor sau exporturilor, piața comunitară pentru unul sau mai multe dintre produsele prevăzute în articolul 1 este afectată sau riscă să fie afectată de perturbări grave care pot pune în pericol îndeplinirea obiectivelor stabilite în articolul 39 din tratat, se pot aplica măsuri adecvate în comerțul cu țările terțe până la dispariția perturbării sau a riscului de perturbare. Consiliul, hotărând la propunerea Comisiei potrivit procedurii de votare prevăzute în articolul 43 alineatul (2) din tratat, adoptă normele generale de aplicare a prezentului alineat și stabilește cazurile și limitele în care statele membre pot lua măsuri protecționiste. (2) În cazul apariției situației menționate în alineatul (1), Comisia, la cererea unui stat membru sau din proprie inițiativă, decide cu privire la măsurile necesare; aceste măsuri se comunică statelor membre și se aplică imediat. În cazul în care primește o cerere din partea unui stat membru, Comisia decide în această privință în termen de trei zile lucrătoare de la primirea cererii. (3) Orice stat membru poate prezenta Consiliului decizia Comisiei, în termen de trei zile lucrătoare de la data notificării acesteia. Consiliul se întrunește fără întârziere. Hotărând cu majoritate calificată, el poate modifica sau anula măsura respectivă. (4) Dispozițiile prezentului articol se aplică cu respectarea obligațiilor care decurg din acordurile încheiate în conformitate cu articolul 228 alineatul (2) din tratat.”

Articolul 4

Cu excepția dispozițiilor contrare prevăzute în prezentul regulament, ratele taxelor din Tariful Vamal Comun se aplică produselor prevăzute în articolul 1 alineatul (1).

Articolul 5

(1) Pentru a evita sau a contracara efectele nefavorabile asupra pieței comunitare care pot rezulta din importurile de anumite produse prevăzute în articolul 1, pentru importurile de unul sau mai multe dintre aceste produse la rata taxei stabilită în articolul 10 se plătește o taxă de import suplimentară, dacă se îndeplinesc condițiile stabilite în articolul 5 din Acordul privind agricultura, încheiat în conformitate cu articolul 228 din tratat în cadrul negocierilor comerciale multilaterale din Runda Uruguay, cu excepția cazurilor în care importurile riscă să perturbe piața comunitară sau în care efectele sunt disproporționate față de obiectivul prevăzut. (2) Prețurile de referință sub care se poate impune o taxă de import suplimentară sunt cele transmise de Comunitate Organizației Mondiale a Comerțului. Cantitățile de referință care trebuie să fie depășite pentru impunerea unei taxe de import suplimentare se stabilesc, în special, pe baza importurilor în Comunitate efectuate în cei trei ani anteriori anului în care apar sau riscă să apară efectele nefavorabile menționate în alineatul (1). (3) Prețurile la import care trebuie luate în considerare la impunerea unei taxe de import suplimentare se stabilesc pe baza prețurilor de import CIF ale expedierii în cauză. În acest scop, prețurile la import CIF se verifică pe baza prețurilor reprezentative pentru produsul respectiv de pe piața mondială sau de pe piața de import comunitară pentru acest produs. (4) Comisia adoptă modalitățile de aplicare a prezentului articol în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 17. Aceste modalități precizează în special: (a) produsele pentru care se aplică, potrivit articolului 5 din Acordul privind agricultura, taxe de import suplimentare; (b) celelalte criterii necesare pentru aplicarea alineatului (1) în conformitate cu articolul 5 din Acordul privind agricultura.

Articolul 6

(1) Contingentele tarifare pentru produsele prevăzute în articolul 1 alineatul (1) care rezultă din acordurile încheiate în cadrul negocierilor comerciale multilaterale din Runda Uruguay se introduc și se gestionează în conformitate cu modalitățile adoptate potrivit procedurii prevăzute în articolul 17. (2) Contingentele se gestionează prin aplicarea uneia dintre următoarele metode sau a unei combinații a acestora: — metodă bazată pe ordinea cronologică de depunere a cererilor (potrivit principiului «primul venit, primul servit»); — metodă de repartizare în funcție de cantitățile solicitate la depunerea cererilor (utilizând metoda de «examinare simultană»); — metodă bazată pe caracteristicile fluxurilor comerciale tradiționale (utilizând metoda «sosiri tradiționale/noi»). Se pot adopta alte metode adecvate. Acestea trebuie să evite orice discriminare între operatorii în cauză. (3) Metoda de gestionare adoptată ține cont, dacă este cazul, de nevoile de aprovizionare a pieței comunitare și de necesitatea de salvgardare a echilibrului acesteia, putându-se inspira în același timp din metodele aplicate în trecut contingentelor corespunzătoare celor menționate în alineatul (1), fără a aduce atingere drepturilor care decurg din acordurile încheiate în cadrul negocierilor comerciale din Runda Uruguay. (4) Modalitățile prevăzute în alineatul (1) dispun introducerea de contingente anuale, eșalonate corespunzător, și cuprind, dacă este cazul: (a) dispozițiile care garantează natura, proveniența și originea produsului; (b) dispoziții referitoare la recunoașterea documentului utilizat pentru verificarea garanțiilor menționate la litera (a); (c) condițiile de eliberare a licențelor de import și termenul lor de valabilitate.

Articolul 7

În cazul în care prețurile de pe piața comunitară cresc în mod semnificativ și în cazul în care această situație poate persista, perturbând sau riscând să perturbe astfel piața comunitară, se pot lua măsuri adecvate. Consiliul, hotărând la propunerea Comisiei potrivit procedurii de votare stabilite în articolul 43 alineatul (2) din tratat, adoptă normele generale de aplicare a prezentului articol.

Articolul 8

(1) În măsura necesară pentru a permite exportul produselor prevăzute în articolul 1 alineatul (1) pe baza prețurilor de pe piața mondială pentru aceste produse și în limitele care rezultă din acordurile încheiate în conformitate cu articolul 228 din tratat, diferența dintre aceste prețuri și prețurile din Comunitate se poate acoperi prin restituiri la export. (2) Metoda adoptată pentru alocarea cantităților care se pot exporta cu restituire este metoda: (a) cel mai bine adaptată naturii produsului și situației de pe piața în cauză și care permite utilizarea cât mai eficientă a resurselor disponibile, ținând cont de eficiența și de structura exporturilor comunitare, fără a crea, totuși, discriminări între micii și marii operatori; (b) cel mai puțin greoaie pentru operatori din punct de vedere administrativ, ținând cont de cerințele de gestiune; (c) care evită orice discriminare între operatorii în cauză. (3) Restituirile sunt aceleași pe întreg teritoriul Comunității. Ele pot varia în funcție de destinație, dacă situația de pe piața mondială sau cerințele specifice ale anumitor piețe impun acest lucru. Restituirile se stabilesc în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 17. Restituirile se stabilesc periodic, fără a folosi, totuși, procedura de licitație. Lista produselor pentru care se acordă o restituire la export și valoarea acestei restituiri se stabilesc cel puțin o dată la fiecare trei luni. Totuși, valoarea restituirii poate rămâne la același nivel timp de mai mult de trei luni și poate fi modificată, dacă este necesar, de către Comisie, la cererea unui stat membru sau din proprie inițiativă, în perioada de intervenție. (4) La stabilirea restituirilor se ține cont de: (a) situația existentă și perspectivele de evoluție referitoare la: — prețurile și disponibilitățile produselor din carne de pasăre de pe piața comunitară; — prețurile produselor din carne de pasăre de pe piața mondială; (b) importanța evitării perturbărilor care pot cauza un dezechilibru prelungit între cerere și ofertă pe piața comunitară; (c) aspectul economic al exporturilor propuse; (d) limitele care decurg din acordurile încheiate potrivit articolul 228 din tratat. De asemenea, la stabilirea valorii restituirii se ține cont, în special, de necesitatea stabilirii unui echilibru între utilizarea produselor comunitare agricole de bază destinate exportului în țări terțe sub forma mărfurilor prelucrate și utilizarea produselor din aceste țări admise pentru regimul de perfecționare activă. În plus, în scopul calculării restituirii pentru produsele prevăzute în articolul 1 alineatul (1), se ține cont de diferența dintre prețurile din Comunitate și cele de pe piața mondială pentru cantitatea de cereale furajere necesară, în Comunitate, pentru producerea unui kilogram de carne de pasăre sacrificată, ținând cont, în cazul unor produse diferite de carnea de pasăre sacrificată, de diferențele de greutate dintre diversele produse și/sau de media valorilor lor comerciale. (5) Prețul din Comunitate menționat în alineatul (1) se stabilește ținând cont de: (a) prețurile practicate în diferitele etape ale comercializării în Comunitate; (b) prețurile practicate la export. Prețurile de pe piața mondială menționate în alineatul (1) se stabilesc ținând cont de: (a) prețurile practicate pe piețele din țările terțe; (b) prețurile cele mai favorabile din țările terțe de destinație pentru importurile din țări terțe; (c) prețurile de producție constatate în țările terțe exportatoare, ținând cont, dacă este cazul, de subvențiile acordate de aceste țări; (d) prețurile de ofertă franco frontiera Comunității. (6) Restituirile se acordă numai prin depunerea unei cereri și prin prezentarea licenței de export corespunzătoare, cu excepția puilor de o zi, pentru care se poate acorda o licență ex-post. (7) Restituirea aplicabilă exporturilor de produse prevăzute în articolul 1 alineatul (1) este cea valabilă în ziua depunerii cererii de licență și, în cazul unei restituiri diferențiate, cea aplicabilă în aceeași zi: (a) pentru destinația indicată în licență sau, dacă este cazul, (b) pentru destinația reală, dacă aceasta diferă de cea indicată în licență. În acest caz, valoarea aplicabilă nu poate depăși valoarea aplicabilă pentru destinația indicată în licență. Se pot lua măsuri adecvate pentru a evita utilizarea abuzivă a flexibilității prevăzute în prezentul alineat. (8) Se poate face o derogare de la alineatele (6) și (7) în cazul produselor prevăzute în articolul 1 alineatul (1) care beneficiază de restituiri în cadrul operațiunilor de ajutor alimentar, în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 17. (9) Restituirea se plătește la prezentarea dovezii că: — produsele au fost exportate din Comunitate; — produsele sunt de origine comunitară, cu excepția cazurilor în care se aplică alineatul (10) și — în cazul unei restituiri diferențiate, produsele au ajuns la destinația indicată în licență sau la o altă destinație pentru care s-a stabilit o restituire, fără a aduce atingere alineatului (7) litera (b). Totuși, se pot face derogări de la această normă în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 17, sub rezerva stabilirii unor condiții care oferă garanții echivalente. (10) Nu se acordă restituiri la export pentru produsele prevăzute în articolul 1 alineatul (1) importate din țări terțe și reexportate în țări terțe decât dacă exportatorul dovedește că: — produsul care urmează a fi exportat și produsul importat anterior sunt unul și același și — la importul produselor s-au perceput toate taxele de import. În acest caz, restituirea pentru fiecare produs este egală cu taxa percepută la import atunci când această taxă este egală sau mai mică decât restituirea aplicabilă; restituirea este egală cu restituirea aplicabilă atunci când taxa percepută la import este mai mare decât restituirea aplicabilă. (11) Respectarea limitelor de volum care decurg din acordurile încheiate în conformitate cu articolul 228 din tratat se asigură pe baza certificatelor de export eliberate pentru perioadele de referință prevăzute în acestea și aplicabile produselor în cauză. În privința respectării obligațiilor care decurg din Acordul privind agricultura, încheierea unei perioade de referință nu afectează valabilitatea licențelor de export. (12) Modalitățile de aplicare a prezentului articol, inclusiv măsurile de redistribuire a cantităților exportabile nealocate sau neutilizate, se adoptă în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 17.

Articolul 9

(1) În măsura necesară pentru funcționarea corespunzătoare a organizării comune a pieței cărnii de pasăre, Consiliul, hotărând la propunerea Comisiei potrivit procedurii de votare prevăzute în articolul 43 alineatul (2) din tratat, poate interzice, în cazuri speciale, integral sau parțial, utilizarea regimului de perfecționare activă sau pasivă pentru produsele prevăzute în articolul 1 alineatul (1), destinate fabricării produselor prevăzute în articolul 1 alineatul (1). (2) Prin derogare de la alineatul (1), dacă situația prevăzută în alineatul (1) apare ca urgență excepțională și dacă piața comunitară este perturbată sau riscă să fie perturbată de regimul de perfecționare activă sau pasivă, Comisia adoptă, la cererea unui stat membru sau din proprie inițiativă, măsurile necesare; aceste măsuri se comunică Consiliului și statelor membre, sunt valabile o perioadă de cel mult șase luni și se aplică imediat. Dacă primește o cerere din partea unui stat membru, Comisia decide în termen de o săptămână de la primirea cererii. (3) Orice stat membru poate prezenta Consiliului decizia Comisiei, în termen de o săptămână de la data notificării acesteia. Consiliul, hotărând cu majoritate calificată, poate confirma, modifica sau abroga decizia Comisiei. În cazul în care Consiliul nu ia o decizie în termen de trei luni, decizia Comisiei se consideră abrogată.

Articolul 10

(1) Normele generale de interpretare a Nomenclaturii Combinate și normele speciale de aplicare a acesteia se aplică clasificării tarifare a produselor avute în vedere de prezentul regulament; nomenclatura tarifară care rezultă din aplicarea prezentului regulament se include în Tariful Vamal Comun. (2) Cu excepția dispozițiilor contrare prevăzute în prezentul regulament sau adoptate în temeiul prezentului regulament, se interzic în comerțul cu țările terțe: — perceperea oricărei taxe care are efectul echivalent al unei taxe vamale; — aplicarea oricărei restricții cantitative sau a oricărei măsuri cu efect echivalent.

Articolul 11

(1) Dacă, datorită importurilor sau exporturilor, piața comunitară pentru unul sau mai multe dintre produsele prevăzute în articolul 1 alineatul (1) este afectată sau riscă să fie afectată de perturbări grave care pot pune în pericol îndeplinirea obiectivelor stabilite în articolul 39 din tratat, se pot aplica măsuri adecvate în comerțul cu țările terțe până la dispariția perturbării sau a riscului de perturbare. Consiliul, hotărând la propunerea Comisiei potrivit procedurii de votare prevăzute în articolul 43 alineatul (2) din tratat, adoptă normele generale de aplicare a prezentului alineat și stabilește cazurile și limitele în care statele membre pot lua măsuri protecționiste. (2) În cazul apariției situației menționate în alineatul (1), Comisia, la cererea unui stat membru sau din proprie inițiativă, decide cu privire la măsurile necesare; aceste măsuri se comunică statelor membre și se aplică imediat. În cazul în care primește o cerere din partea unui stat membru, Comisia decide în această privință în termen de trei zile lucrătoare de la primirea cererii. (3) Orice stat membru poate prezenta Consiliului decizia Comisiei în termen de trei zile lucrătoare de la data notificării acesteia. Consiliul se întrunește fără întârziere. Hotărând cu majoritate calificată, el poate modifica sau anula măsura respectivă. (4) Dispozițiile prezentului articol se aplică cu respectarea obligațiilor care decurg din acordurile încheiate în conformitate cu articolul 228 alineatul (2) din tratat.”

Articolul 4

Cu excepția dispozițiilor contrare prevăzute în prezentul regulament, ratele taxelor din Tariful Vamal Comun se aplică produselor prevăzute în articolul 1 alineatul (1).

Articolul 5

(1) Pentru a evita sau a contracara efectele nefavorabile asupra pieței comunitare care pot rezulta din importurile de anumite produse prevăzute în articolul 1, importurile de unul sau mai multe dintre aceste produse la rata taxei stabilită în articolul 10 se supun plății unei taxe de import suplimentare dacă se îndeplinesc condițiile stabilite în articolul 5 din Acordul privind agricultura, încheiat în conformitate cu articolul 228 din tratat în cadrul negocierilor comerciale multilaterale din Runda Uruguay, cu excepția cazurilor în care importurile riscă să perturbe piața comunitară sau în care efectele sunt disproporționate față de obiectivul prevăzut. (2) Prețurile de referință sub care se poate impune o taxă de import suplimentară sunt cele transmise de Comunitate Organizației Mondiale a Comerțului. Cantitățile de referință care trebuie să fie depășite pentru impunerea unei taxe de import suplimentare se stabilesc, în special, pe baza importurilor în Comunitate efectuate în cei trei ani anteriori anului în care apar sau riscă să apară efectele nefavorabile menționate în alineatul (1). (3) Prețurile la import care trebuie luate în considerare la impunerea unei taxe de import suplimentare se stabilesc pe baza prețurilor de import CIF ale expedierii în cauză. În acest scop, prețurile la import CIF se verifică pe baza prețurilor reprezentative pentru produsul respectiv de pe piața mondială sau de pe piața de import comunitară pentru acest produs. (4) Comisia adoptă modalitățile de aplicare a prezentului articol în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 17. Aceste modalități precizează în special: (a) produsele pentru care se aplică, potrivit articolului 5 din Acordul privind agricultura, taxe de import suplimentare; (b) celelalte criterii necesare pentru aplicarea alineatului (1) în conformitate cu articolul 5 din Acordul privind agricultura.

Articolul 6

(1) Contingentele tarifare pentru produsele prevăzute în articolul 1 alineatul (1) care rezultă din acordurile încheiate în cadrul negocierilor comerciale multilaterale din Runda Uruguay se introduc și se gestionează în conformitate cu modalitățile adoptate potrivit procedurii prevăzute în articolul 17. (2) Contingentele se gestionează prin aplicarea uneia dintre următoarele metode sau a unei combinații a acestora: — metodă bazată pe ordinea cronologică de depunere a cererilor (potrivit principiului «primul venit, primul servit»); — metodă de repartizare în funcție de cantitățile solicitate la depunerea cererilor (utilizând metoda de «examinare simultană»); — metodă bazată pe caracteristicile fluxurilor comerciale tradiționale (utilizând metoda «sosiri tradiționale/noi»). Se pot adopta alte metode adecvate. Acestea trebuie să evite orice discriminare între operatorii în cauză. (3) Metoda de gestionare adoptată ține cont, dacă este cazul, de nevoile de aprovizionare a pieței comunitare și de necesitatea de salvgardare a echilibrului acesteia, putându-se inspira în același timp din metodele aplicate în trecut contingentelor corespunzătoare celor menționate în alineatul (1), fără a aduce atingere drepturilor care decurg din acordurile încheiate în cadrul negocierilor comerciale din Runda Uruguay. (4) Modalitățile prevăzute în alineatul (1) dispun introducerea de contingente anuale, eșalonate corespunzător, și cuprind, dacă este cazul: (a) dispozițiile care garantează natura, proveniența și originea produsului; (b) dispoziții referitoare la recunoașterea documentului utilizat pentru verificarea garanțiilor menționate la litera (a); (c) condițiile de eliberare a licențelor de import și termenul lor de valabilitate.

Articolul 7

În cazul în care prețurile de pe piața comunitară cresc în mod semnificativ și în cazul în care această situație poate persista, perturbând sau riscând să perturbe astfel piața comunitară, se pot lua măsuri adecvate. Consiliul, hotărând la propunerea Comisiei potrivit procedurii de votare stabilite în articolul 43 alineatul (2) din tratat, adoptă normele generale de aplicare a prezentului articol.

Articolul 8

(1) În măsura necesară pentru a permite exportul în aceeași stare sau sub forma mărfurilor enumerate în anexa I, de produse prevăzute în articolul 1 alineatul (1) pe baza prețurilor de pe piața mondială pentru aceste produse și în limitele care rezultă din acordurile încheiate în conformitate cu articolul 228 din tratat, diferența dintre aceste prețuri și prețurile din Comunitate se poate acoperi prin restituiri la export. (2) Metoda adoptată pentru alocarea cantităților care se pot exporta cu restituire este metoda: (a) cel mai bine adaptată naturii produsului și situației de pe piața în cauză și care permite utilizarea cât mai eficientă a resurselor disponibile, ținând cont de eficiența și de structura exporturilor comunitare, fără a crea, totuși, discriminări între micii și marii operatori; (b) cel mai puțin greoaie pentru operatori din punct de vedere administrativ, ținând cont de cerințele de gestionare; (c) care evită orice discriminare între operatorii în cauză. (3) Restituirile sunt aceleași pe întreg teritoriul Comunității. Ele pot varia în funcție de destinație, dacă situația de pe piața mondială sau cerințele specifice ale anumitor piețe impun acest lucru. Restituirile se fixează în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 17. Restituirile se fixează periodic, fără a folosi, totuși, procedura de licitație. Lista produselor pentru care se acordă o restituire la export și valoarea acestei restituiri se stabilesc cel puțin o dată la fiecare trei luni. Totuși, valoarea restituirii poate rămâne la același nivel timp de mai mult de trei luni și poate fi modificată, dacă este necesar, de către Comisie, la cererea unui stat membru sau din proprie inițiativă, în perioada de intervenție. (4) La stabilirea restituirilor se ține cont de: (a) situația existentă și perspectivele de evoluție referitoare la: — prețurile și disponibilitățile produselor din sectorul ouălor de pe piața comunitară; — prețurile produselor din sectorul ouălor de pe piața mondială; (b) nevoia evitării perturbărilor care pot cauza un dezechilibru prelungit între cerere și ofertă pe piața comunitară; (c) aspectul economic al exporturilor propuse; (d) limitele care decurg din acordurile încheiate potrivit articolului 228 din tratat. De asemenea, la stabilirea valorii restituirii se ține cont, în special, de necesitatea stabilirii unui echilibru între utilizarea produselor comunitare agricole de bază, destinate exportului în țări terțe sub forma mărfurilor prelucrate și utilizarea produselor din aceste țări admise pentru regimul de perfecționare activă. În plus, la calcularea restituirii pentru produsele prevăzute în articolul 1 alineatul (1), se ține cont de diferența dintre prețurile din Comunitate și cele de pe piața mondială pentru cantitatea de cereale furajere necesară, în Comunitate, pentru producerea unui kilogram de ouă în coajă, ținând cont, în cazul unor produse diferite de ouăle în coajă, de cantitatea de ouă în coajă utilizată la fabricarea acestor produse și/sau de raportul mediu dintre valorile comerciale ale componentelor oului. (5) Prețul din Comunitate prevăzut în alineatul (1) se stabilește ținând cont de: (a) prețurile practicate în diferitele etape ale comercializării în Comunitate; (b) prețurile practicate la export. Prețul de pe piața mondială prevăzut în alineatul (1) se stabilește ținând cont de: (a) prețurile practicate pe piețele din țările terțe; (b) prețurile cele mai favorabile din țările terțe de destinație pentru importurile din țări terțe; (c) prețurile de producție constatate în țările terțe exportatoare, ținând cont, dacă este cazul, de subvențiile acordate de aceste țări; (d) prețurile de ofertă franco frontiera Comunității. (6) Restituirile pentru produsele prevăzute în articolul 1 alineatul (1) și exportate în aceeași stare se acordă numai prin depunerea unei cereri și prin prezentarea licenței de export corespunzătoare, cu excepția ouălor destinate incubației, pentru care se poate acorda o licență ex post. (7) Restituirea aplicabilă exporturilor de produse prevăzute în articolul 1 alineatul (1) exportate în aceeași stare este cea aplicabilă în ziua depunerii cererii de licență și, în cazul unei restituiri diferențiate, cea aplicabilă în aceeași zi: (a) pentru destinația indicată în licență sau, dacă este cazul, (b) pentru destinația reală, dacă aceasta diferă de cea indicată în licență. În acest caz, valoarea aplicabilă nu poate depăși valoarea aplicabilă pentru destinația indicată în licență. Se pot lua măsuri adecvate pentru a evita utilizarea abuzivă a flexibilității prevăzute în prezentul alineat. (8) Dispozițiile alineatelor (6) și (7) se pot extinde la produsele prevăzute în articolul 1 alineatul (1) și exportate sub forma mărfurilor enumerate în anexa I, în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 16 din Regulamentul (CE) nr. 3448/93. (9) Se poate face o derogare de la alineatele (6) și (7) în cazul produselor prevăzute în articolul 1 alineatul (1) care beneficiază de restituiri în cadrul operațiunilor de ajutor alimentar, în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 17. (10) Restituirea se plătește la prezentarea dovezii că: — produsele au fost exportate din Comunitate; — produsele sunt de origine comunitară, cu excepția cazurilor în care se aplică alineatul (11) și — în cazul unei restituiri diferențiate, produsele au ajuns la destinația pentru care s-a stabilit restituirea, fără a aduce atingere alineatului (7) litera (b). Se pot face derogări de la această normă în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 17, sub rezerva stabilirii unor condiții care oferă garanții echivalente. (11) Nu se acordă restituiri la export pentru produsele prevăzute în articolul 1 alineatul (1) importate din țări terțe și reexportate în țări terțe decât dacă exportatorul dovedește că: — produsul care urmează a fi exportat și produsul importat anterior sunt unul și același și — la importul produselor s-a perceput taxa de import. În acest caz, restituirea pentru fiecare produs este egală cu taxa percepută la import atunci când această taxă este egală sau mai mică decât restituirea aplicabilă; restituirea este egală cu restituirea aplicabilă atunci când taxa percepută la import este mai mare decât restituirea aplicabilă. (12) Respectarea limitelor de volum care decurg din acordurile încheiate în conformitate cu articolul 228 din tratat se asigură pe baza certificatelor de export eliberate pentru perioadele de referință prevăzute în acestea și aplicabile produselor în cauză. În privința respectării obligațiilor care decurg din Acordul privind agricultura, încheierea unei perioade de referință nu afectează valabilitatea licențelor de export. (13) Modalitățile de aplicare a prezentului articol, inclusiv măsurile de redistribuire a cantităților exportabile nealocate sau neutilizate, se adoptă în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 17. Anexa I se modifică în conformitate cu aceeași procedură. Totuși, modalitățile de aplicare a alineatului (8) pentru produsele prevăzute în articolul 1 alineatul (1), exportate sub forma mărfurilor enumerate în anexa I se adoptă în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 16 din Regulamentul (CE) nr. 3448/93.

Articolul 9

(1) În măsura necesară pentru funcționarea corespunzătoare a organizării comune a pieței ouălor, Consiliul, hotărând la propunerea Comisiei potrivit procedurii de votare prevăzute în articolul 43 alineatul (2) din tratat, poate interzice, în cazuri speciale, integral sau parțial, utilizarea regimului de perfecționare activă pentru: — produsele prevăzute în articolul 1 alineatul (1) destinate fabricării produselor prevăzute în articolul 1 alineatul (1) litera (b) și — în cazuri speciale, produselor prevăzute în articolul 1 alineatul (1) destinate fabricării mărfurilor enumerate în anexa I. (2) Prin derogare de la alineatul (1), dacă situația prevăzută în alineatul (1) apare ca urgență excepțională și dacă piața comunitară este perturbată sau riscă să fie perturbată de regimul de perfecționare activă, Comisia adoptă, la cererea unui stat membru sau din proprie inițiativă, măsurile necesare; aceste măsuri se comunică Consiliului și statelor membre, sunt valabile o perioadă de cel mult șase luni și se aplică imediat. Dacă primește o cerere din partea unui stat membru, Comisia decide în termen de o săptămână de la primirea cererii. (3) Orice stat membru poate prezenta Consiliului decizia Comisiei în termen de o săptămână de la data notificării acesteia. Consiliul, hotărând cu majoritate calificată, poate confirma, modifica sau abroga decizia Comisiei. În cazul în care Consiliul nu ia o decizie în termen de trei luni, decizia Comisiei se consideră abrogată.

Articolul 10

(1) Normele generale de interpretare a Nomenclaturii Combinate și normele speciale de aplicare a acesteia se aplică clasificării tarifare a produselor avute în vedere de prezentul regulament; nomenclatura tarifară care rezultă din aplicarea prezentului regulament se include în Tariful Vamal Comun. (2) Cu excepția dispozițiilor contrare prevăzute în prezentul regulament sau dispoziții adoptate în temeiul prezentului regulament prevăd altfel, se interzic în comerțul cu țările terțe: — perceperea oricărei taxe care are efectul echivalent al unei taxe vamale; — aplicarea oricărei restricții cantitative sau a oricărei măsuri cu efect echivalent.

Articolul 11

(1) Dacă, datorită importurilor sau exporturilor, piața comunitară pentru unul sau mai multe dintre produsele prevăzute în articolul 1 alineatul (1) este afectată sau riscă să fie afectată de perturbări grave care pot pune în pericol îndeplinirea obiectivelor stabilite în articolul 39 din tratat, se pot aplica măsuri adecvate în comerțul cu țările terțe până la dispariția perturbării sau a riscului de perturbare. Consiliul, hotărând la propunerea Comisiei potrivit procedurii de votare prevăzute în articolul 43 alineatul (2) din tratat, adoptă normele generale de aplicare a prezentului alineat și stabilește cazurile și limitele în care statele membre pot lua măsuri protecționiste. (2) În cazul apariției situației menționate în alineatul (1), Comisia, la cererea unui stat membru sau din proprie inițiativă, decide cu privire la măsurile necesare; aceste măsuri se comunică statelor membre și se aplică imediat. În cazul în care primește o cerere din partea unui stat membru, Comisia decide în această privință în termen de trei zile lucrătoare de la primirea cererii. (3) Orice stat membru poate prezenta Consiliului decizia Comisiei în termen de trei zile lucrătoare de la data notificării acesteia. Consiliul se întrunește fără întârziere. Hotărând cu majoritate calificată, el poate modifica sau anula măsura respectivă. (4) Dispozițiile prezentului articol se aplică cu respectarea obligațiilor care decurg din acordurile încheiate în conformitate cu articolul 228 alineatul (2) din tratat.”

Articolul 22

(1) Importurile în Comunitate sau exporturile din Comunitate de oricare dintre produsele prevăzute în articolul 1 alineatul (2) se fac pe baza prezentării unei licențe de import sau de export. Licențele sunt eliberate de statele membre oricărui solicitant, indiferent de localizarea întreprinderii sale pe teritoriul Comunității și fără a aduce atingere măsurilor luate pentru aplicarea articolelor 25 și 26. Licențele de import și de export sunt valabile pe întreg teritoriul Comunității. Aceste licențe se eliberează după constituirea unei garanții prin care se asigură că produsele se importă sau se exportă în termenul de valabilitate a licenței; cu excepția cazurilor de forță majoră, garanția se confiscă, integral sau parțial, dacă importul sau exportul nu se realizează, sau se realizează doar parțial, în acest termen. (2) Termenul de valabilitate a licențelor și celelalte modalități de aplicare a prezentului articol se adoptă în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 33.

Articolul 23

(1) Cu excepția dispozițiilor contrare prevăzute în prezentul regulament, ratele taxelor din Tariful Vamal Comun se aplică produselor prevăzute în articolul 1 alineatul (2). (2) În măsura în care aplicarea taxelor din Tariful Vamal Comun depinde de prețul de intrare a transportului importat, veridicitatea prețului se verifică utilizând o valoare forfetară de import, calculată de Comisie, în funcție de origine și de produs, pe baza mediei ponderate a prețurilor pentru produsele în cauză de pe piețele de import reprezentative ale statelor membre sau, dacă este cazul, de pe alte piețe. (3) În cazul în care prețul de intrare declarat al transportului respectiv este mai mare decât valoarea forfetară de import, la care se adaugă o marjă adoptată în conformitate cu alineatul (5) care nu poate depăși valoarea forfetară cu mai mult de 10 %, este necesară depunerea unei garanții egale cu taxele de import stabilite pe baza valorii forfetare de import. (4) În cazul în care prețul de intrare al transportului respectiv nu este declarat la trecerea prin vamă, aplicarea taxelor din Tariful Vamal Comun depinde de valoarea forfetară de import sau de aplicarea dispozițiilor pertinente ale legislației vamale, potrivit unor condiții care urmează a fi determinate în conformitate cu alineatul (5). (5) Modalitățile de aplicare a prezentului articol se adoptă în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 33.

Articolul 24

(1) Pentru a evita sau a contracara efectele nefavorabile asupra pieței comunitare care pot rezulta din importurile de anumite produse prevăzute în articolul 1, pentru importurile de unul sau mai multe dintre aceste produse la rata taxei stabilită în articolul 10 se plătește o taxă de import suplimentară dacă se îndeplinesc condițiile stabilite în articolul 5 din Acordul privind agricultura, încheiat în conformitate cu articolul 228 din tratat în cadrul negocierilor comerciale multilaterale din Runda Uruguay, cu excepția cazurilor în care importurile riscă să perturbe piața comunitară sau în care efectele sunt disproporționate față de obiectivul prevăzut. (2) Prețurile de referință sub care se poate impune o taxă de import suplimentară sunt cele transmise de Comunitate Organizației Mondiale a Comerțului. Cantitățile de referință care trebuie să fie depășite pentru impunerea unei taxe de import suplimentare se stabilesc, în special, pe baza importurilor în Comunitate efectuate în cei trei ani anteriori anului în care apar sau riscă să apară efectele nefavorabile menționate în alineatul (1). (3) Prețurile la import care trebuie luate în considerare la impunerea unei taxe de import suplimentare se stabilesc pe baza prețurilor de import CIF ale expedierii în cauză. În acest scop, prețurile la import CIF se verifică pe baza prețurilor reprezentative pentru produs de pe piața mondială sau de pe piața de import comunitară pentru acest produs. (4) Comisia adoptă modalitățile de aplicare a prezentului articol în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 33. Aceste modalități precizează în special: (a) produsele pentru care se aplică, potrivit articolului 5 din Acordul privind agricultura, taxe de import suplimentare; (b) celelalte criterii necesare pentru aplicarea alineatului (1) în conformitate cu articolul 5 din Acordul privind agricultura.

Articolul 25

(1) Contingentele tarifare pentru produsele prevăzute în articolul 1 alineatul (2) care rezultă din acordurile încheiate în cadrul negocierilor comerciale multilaterale din Runda Uruguay se introduc și se gestionează în conformitate cu modalitățile adoptate potrivit procedurii prevăzute în articolul 33. (2) Contingentele se pot gestiona prin aplicarea uneia dintre următoarele metode sau a unei combinații a acestora: — metodă bazată pe ordinea cronologică de depunere a cererilor (potrivit principiului «primul venit, primul servit»); — metodă de repartizare în funcție de cantitățile solicitate la depunerea cererilor (utilizând metoda de «examinare simultană»); — metodă bazată pe caracteristicile fluxurilor comerciale tradiționale (utilizând metoda «sosiri tradiționale/noi»). Se pot adopta alte metode adecvate. Acestea trebuie să evite orice discriminare între operatorii în cauză. (3) Metoda de gestionare adoptată ține cont, dacă este cazul, de nevoile de aprovizionare a pieței comunitare și de necesitatea de salvgardare a echilibrului acestei piețe, putându-se inspira în același timp din metodele aplicate în trecut contingentelor corespunzătoare celor menționate în alineatul (1), fără a aduce atingere impozitelor care decurg din acordurile încheiate în cadrul negocierilor comerciale din Runda Uruguay. (4) Modalitățile prevăzute în alineatul (1) dispun introducerea de contingente anuale, potrivit eșalonării corespunzătoare, stabilesc metoda de gestionare utilizată și cuprind, dacă este cazul: (a) dispozițiile care garantează natura, proveniența și originea produsului; (b) dispoziții referitoare la recunoașterea documentului utilizat pentru verificarea garanțiilor menționate la litera (a); (c) condițiile de eliberare a licențelor de import și termenul lor de valabilitate.

Articolul 26

(1) În măsura necesară pentru a permite exportul unor cantități importante din punct de vedere economic de produse prevăzute în articolul 1 alineatul (2) pe baza prețurilor de pe piața mondială pentru aceste produse și în limitele care rezultă din acordurile încheiate în conformitate cu articolul 228 din tratat, diferența dintre aceste prețuri și prețurile din Comunitate se poate acoperi prin restituiri la export. (2) Metoda adoptată pentru alocarea cantităților care se pot exporta cu restituire este metoda: (a) cel mai bine adaptată naturii produsului și situației de pe piața în cauză și care permite utilizarea cât mai eficientă a resurselor disponibile, ținând cont de eficiența și de structura exporturilor comunitare, fără a crea, totuși, discriminări între micii și marii operatori; (b) cel mai puțin greoaie pentru operatori din punct de vedere administrativ, ținând cont de cerințele de gestionare; (c) care evită orice discriminare între operatorii în cauză. (3) Restituirile sunt aceleași pe întreg teritoriul Comunității. Restituirea pentru un anumit produs poate varia în funcție de destinația produsului dacă situația de pe piața mondială sau cerințele specifice ale anumitor piețe impun acest lucru. Restituirile se fixează în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 33. Restituirile se fixează periodic. Restituirile stabilite periodic pot fi modificate, dacă este cazul, în perioada de intervenție, de către Comisie la cererea unui stat membru sau din proprie inițiativă. (4) La stabilirea restituirilor se ține cont de: (a) situația existentă și perspectivele de evoluție referitoare la: — prețurile și disponibilitățile fructelor și legumelor de pe piața comunitară; — prețurile fructelor și legumelor de pe piața mondială; (b) costurile de comercializare și cheltuielile minime de transport de pe piețele comunitare în porturi și alte puncte de export în Comunitate, precum și cheltuielile determinate de introducerea mărfurilor pe piața țării de destinație; (c) aspectul economic al exporturilor propuse; (d) limitele care decurg din acordurile încheiate potrivit articolul 228 din tratat. (5) La stabilirea prețurilor de pe piața comunitară menționate în alineatul (1), se ține cont de prețurile cele mai avantajoase pentru export. La stabilirea prețurilor de pe piața mondială menționate în alineatul (1), se ține cont în special de: (a) prețurile practicate pe piețele din țările terțe; (b) prețurile cele mai favorabile din țările terțe de destinație pentru importurile din țări terțe; (c) prețurile de producție constatate în țările terțe exportatoare; (d) prețurile de ofertă franco frontiera Comunității. (6) Restituirile se acordă numai prin depunerea unei cereri și prin prezentarea licenței de export corespunzătoare. (7) Restituirea aplicabilă exporturilor de produse prevăzute în articolul 1 alineatul (2) este cea aplicabilă în ziua depunerii cererii de licență și, în cazul unei restituiri diferențiate, cea aplicabilă în aceeași zi: (a) pentru destinația indicată pe licență sau (b) pentru destinația reală, dacă aceasta diferă de cea indicată în licență. În acest caz, valoarea aplicabilă nu poate depăși valoarea aplicabilă pentru destinația indicată în licență. Se pot lua măsuri adecvate pentru a evita utilizarea abuzivă a flexibilității prevăzute în prezentul alineat. (8) Se poate face o derogare de la alineatele (6) și (7) în cazul produselor prevăzute în articolul 1 alineatul (2) care beneficiază de restituiri în cadrul operațiunilor de ajutor alimentar, în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 33. (9) Restituirea se plătește la prezentarea dovezii că: — produsele au fost exportate din Comunitate; — produsele sunt de origine comunitară și — în cazul unei restituiri diferențiate, produsele au ajuns la destinația indicată în licență sau la o altă destinație pentru care s-a stabilit o restituire, fără a aduce atingere alineatului (7) litera (b). Se pot face derogări de la această normă în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 33, sub rezerva stabilirii unor condiții care oferă garanții echivalente. (10) Respectarea limitelor de volum care decurg din acordurile încheiate în conformitate cu articolul 228 din tratat se asigură pe baza certificatelor de export eliberate pentru perioadele de referință prevăzute în acestea și aplicabile produselor în cauză. În privința respectării obligațiilor care decurg din Acordul privind agricultura, încheierea unei perioade de referință nu afectează valabilitatea licențelor de export. (11) Modalitățile de aplicare a prezentului articol, inclusiv măsurile de redistribuire a cantităților exportabile nealocate sau neutilizate, se adoptă în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 33.

Articolul 27

(1) Cu excepția dispozițiilor contrare prevăzute în prezentul regulament sau adoptate în temeiul prezentului regulament, la importul din țări terțe de produse prevăzute în articolul 1 alineatul (2) se interzic: — perceperea oricărei taxe care are efectul echivalent al unei taxe vamale; — aplicarea oricărei restricții cantitative sau a oricărei măsuri cu efect echivalent. (2) Normele generale de interpretare a Nomenclaturii Combinate și normele speciale de aplicare a acesteia se aplică clasificării tarifare a produselor avute în vedere de prezentul regulament; nomenclatura tarifară care rezultă din aplicarea prezentului regulament se include în Tariful Vamal Comun.

Articolul 28

(1) Se pot lua măsuri adecvate în comerțul cu țările terțe dacă, datorită importurilor sau exporturilor, piața comunitară pentru unul sau mai multe dintre produsele prevăzute în articolul 1 alineatul (2) este afectată sau riscă să fie afectată de perturbări grave care pot pune în pericol îndeplinirea obiectivelor stabilite în articolul 39 din tratat. Aceste măsuri se pot aplica numai până în momentul în care, după caz, dispare perturbarea sau riscul de perturbare sau în care cantitățile retrase sau achiziționate scad considerabil. Consiliul, hotărând la propunerea Comisiei potrivit procedurii de votare prevăzute în articolul 43 alineatul (2) din tratat, adoptă normele generale de aplicare a prezentului alineat și stabilește cazurile și limitele în care statele membre pot lua măsuri protecționiste. (2) În cazul apariției situației menționate în alineatul (1), Comisia, la cererea unui stat membru sau din proprie inițiativă, decide cu privire la măsurile necesare; aceste măsuri se comunică statelor membre și se aplică imediat. În cazul în care primește o cerere din partea unui stat membru, Comisia decide în această privință, în termen de trei zile lucrătoare de la primirea cererii. (3) Orice stat membru poate prezenta Consiliului decizia Comisiei, în termen de trei zile lucrătoare de la data notificării acesteia. Consiliul se întrunește fără întârziere. Hotărând cu majoritate calificată, el poate modifica sau anula măsura respectivă. (4) Dispozițiile prezentului articol se aplică cu respectarea obligațiilor care decurg din acordurile încheiate în conformitate cu articolul 228 alineatul (2) din tratat.”

Articolul 9

(1) Importurile în Comunitate sau exporturile din Comunitate de oricare dintre produsele prevăzute în articolul 1 alineatul (1) se pot face pe baza prezentării unei licențe de import sau de export. Licențele sunt eliberate de statele membre oricărui solicitant, indiferent de localizarea întreprinderii sale pe teritoriul Comunității și fără a aduce atingere măsurilor luate pentru aplicarea articolelor 12, 13, 14 și 14a. Licențele de import și de export sunt valabile pe întreg teritoriul Comunității. Aceste licențe se pot elibera după constituirea unei garanții prin care se asigură că produsele se importă sau se exportă în termenul de valabilitate a licenței; cu excepția cazurilor de forță majoră, garanția se confiscă, integral sau parțial, dacă importul sau exportul nu se realizează, sau se realizează doar parțial, în acest termen. (2) Termenul de valabilitate a licențelor și celelalte modalități de aplicare a prezentului articol se adoptă în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 22.

Articolul 10

(1) Cu excepția cazului în care prezentul regulament prevede altfel, ratele taxelor din Tariful Vamal Comun se aplică produselor prevăzute în articolul 1 alineatul (1). (2) Modalitățile de aplicare a prezentului articol se adoptă în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 22.

Articolul 10a

(1) Pentru produsele enumerate în anexa I partea B, se fixează un preț minim de import pentru anii de comercializare 1995, 1996, 1997, 1998 și 1999. Prețul minim de import se determină ținând cont în special de: — prețurile franco frontieră la importul în Comunitate; — prețurile practicate pe piețele mondiale; — situația pe piața comunitară internă; — evoluția comerțului cu țările terțe. În cazul în care nu se respectă prețul minim de import, se aplică, pe lângă taxa vamală, o taxă compensatorie calculată pe baza prețurilor practicate de principalele țări terțe furnizoare. (2) Prețul minim de import pentru stafide se fixează înainte de începutul anului de comercializare. Se fixează un preț minim de import pentru stafide de Corint și pentru alte tipuri de stafide. Pentru fiecare dintre cele două grupe de produse, prețul minim de import se poate fixa pentru produsele în ambalaje directe cu o greutate netă care urmează a fi determinată și pentru produsele în ambalaje directe cu greutate netă care depășește greutatea respectivă. (3) Prețul minim de import pentru cireșele prelucrate se stabilește înainte de începutul anului de comercializare. Prețul se poate fixa pentru produsele în ambalaje directe cu o greutate netă determinată. (4) Prețul minim de import care trebuie respectat pentru stafide este cel aplicabil în ziua importului. Taxa compensatorie care trebuie percepută, dacă este cazul, este cea aplicabilă în ziua respectivă. (5) Prețul minim care trebuie respectat la importul de cireșe prelucrate este cel aplicabil în ziua acceptării declarației de intrare în liberă circulație. (6) Taxele compensatorii pentru stafide se stabilesc prin raportare la o grilă a prețurilor de import. Diferența dintre prețul minim de import și fiecare valoare a acestei grile este de: — 1 % din prețul minim pentru prima valoare; — 3,6 și respectiv 9 % din prețul minim pentru a doua, a treia și a patra valoare. A cincea valoare a grilei este valabilă pentru toate cazurile în care prețul de import este mai mic decât cel aplicabil pentru a patra valoare. Taxa compensatorie maximă care trebuie fixată pentru stafide nu depășește diferența dintre prețul minim și o valoare determinată pe baza celor mai favorabile prețuri de pe piața mondială pentru cantități importante practicate de țările nemembre cele mai reprezentative. (7) Dacă prețul de import pentru cireșele prelucrate este mai mic decât prețul minim pentru produsele respective, se percepe o taxă compensatorie egală cu diferența dintre aceste două prețuri. (8) Prețul minim de import, valoarea taxei compensatorii și celelalte modalități de aplicare a prezentului articol se adoptă în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 22.

Articolul 11c

(1) Pentru a evita sau a contracara efectele nefavorabile asupra pieței comunitare care pot rezulta din importurile de anumite produse prevăzute în articolul 1, pentru importurile de unul sau mai multe dintre aceste produse la rata taxei stabilită în articolul 10 se plătește o taxă de import suplimentară, dacă se îndeplinesc condițiile stabilite în articolul 5 din Acordul privind agricultura, încheiat în conformitate cu articolul 228 din tratat în cadrul negocierilor comerciale multilaterale din Runda Uruguay, cu excepția cazurilor în care importurile riscă să perturbe piața comunitară sau în care efectele sunt disproporționate față de obiectivul prevăzut. (2) Prețurile de referință sub care se poate impune o taxă de import suplimentară sunt cele transmise de Comunitate Organizației Mondiale a Comerțului în conformitate cu oferta depusă în cadrul negocierilor multilaterale din Runda Uruguay. Cantitățile de referință care trebuie să fie depășite pentru impunerea unei taxe de import suplimentare se stabilesc, în special, pe baza importurilor în Comunitate efectuate în cei trei ani anteriori anului în care apar sau riscă să apară efectele nefavorabile menționate în alineatul (1). (3) Prețurile la import care trebuie luate în considerare la impunerea unei taxe de import suplimentare se stabilesc pe baza prețurilor de import CIF ale expedierii în cauză. În acest scop, prețurile la import CIF se verifică pe baza prețurilor reprezentative pentru produsul respectiv de pe piața mondială sau de pe piața de import comunitară pentru acest produs. (4) Comisia adoptă modalitățile de aplicare a prezentului articol în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 22. Aceste modalități precizează în special: (a) produsele pentru care se aplică, potrivit articolului 5 din Acordul privind agricultura, taxe de import suplimentare; (b) celelalte criterii necesare pentru aplicarea alineatului (1) în conformitate cu articolul 5 din Acordul privind agricultura.

Articolul 12

(1) Contingentele tarifare pentru produsele prevăzute în articolul 1 alineatul (1) care rezultă din acordurile încheiate în cadrul negocierilor comerciale multilaterale din Runda Uruguay se introduc și se gestionează în conformitate cu modalitățile adoptate potrivit procedurii prevăzute în articolul 22. (2) Contingentele se gestionează prin aplicarea uneia dintre următoarele metode sau a unei combinații a acestora: — metodă bazată pe ordinea cronologică de depunere a cererilor (potrivit principiului «primul venit, primul servit»); — metodă de repartizare în funcție de cantitățile solicitate la depunerea cererilor (utilizând metoda de «examinare simultană»); — metodă bazată pe caracteristicile fluxurilor comerciale tradiționale (utilizând metoda «sosiri tradiționale/noi»). Se pot adopta alte metode adecvate. Acestea trebuie să evite orice discriminare între operatorii în cauză. (3) Metoda de gestionare adoptată ține cont, dacă este cazul, de nevoile de aprovizionare a pieței comunitare și de necesitatea de salvgardare a echilibrului acesteia, putându-se inspira în același timp din metodele aplicate în trecut contingentelor corespunzătoare celor menționate în alineatul (1), fără a aduce atingere drepturilor care decurg din acordurile încheiate în cadrul negocierilor comerciale din Runda Uruguay. (4) Modalitățile prevăzute în alineatul (1) dispun introducerea de contingente anuale, eșalonate corespunzător, stabilesc metoda de gestionare utilizată și cuprind, dacă este cazul: (a) dispozițiile care garantează natura, proveniența și originea produsului; (b) dispoziții referitoare la recunoașterea documentului utilizat pentru verificarea garanțiilor menționate la litera (a); (c) condițiile de eliberare a licențelor de import și termenul lor de valabilitate.

Articolul 13

(1) În măsura necesară pentru a permite exportul de: (a) cantități importante din punct de vedere economic de produse fără adaos de zahăr prevăzute în articolul 1 alineatul (1); (b) zahăr alb și zahăr brut cuprins în codul NC 1701: — glucoză și sirop de glucoză cuprinse în codurile NC 1702 30 51, 1702 30 59, 1702 30 91, 1702 30 99 și 1702 40 90; — izoglucoză cuprinsă în codurile NC 1702 30 10, 1702 40 10, 1702 60 10 și 1702 90 30 și — siropuri de sfeclă și de trestie de zahăr cuprinse în codul NC 1702 90 90, utilizate în produsele prevăzute în articolul 1 alineatul (1) litera (b), pe baza prețurilor de pe piața mondială pentru aceste produse și în limitele care rezultă din acordurile încheiate în conformitate cu articolul 228 din tratat, diferența dintre aceste prețuri și prețurile din Comunitate se poate acoperi prin restituiri la export. (2) Metoda care trebuie adoptată pentru alocarea cantităților care se pot exporta cu restituire este metoda: (a) cel mai bine adaptată naturii produsului și situației de pe piața în cauză și care permite utilizarea cât mai eficientă a resurselor disponibile, ținând cont de eficiența și de structura exporturilor comunitare, fără a crea, totuși, discriminări între micii și marii operatori; (b) cel mai puțin greoaie pentru operatori din punct de vedere administrativ, ținând cont de cerințele de gestionare; (c) care evită orice discriminare între operatorii în cauză. (3) Restituirile sunt aceleași pe întreg teritoriul Comunității. Restituirea pentru un anumit produs poate varia în funcție de destinație dacă situația de pe piața mondială sau cerințele specifice ale anumitor piețe impun acest lucru. Restituirile se stabilesc în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 22. Restituirile se stabilesc periodic. La cererea unui stat membru sau din proprie inițiativă, Comisia poate modifica restituirile stabilite periodic, dacă este cazul, în perioada de intervenție. (4) Restituirile se acordă numai prin depunerea unei cereri și prin prezentarea licenței de export corespunzătoare. (5) Restituirea aplicabilă exporturilor este cea aplicabilă în ziua depunerii cererii de licență și, în cazul unei restituiri diferențiate, cea aplicabilă în aceeași zi: (a) pentru destinația indicată în licență sau (b) pentru destinația reală, dacă aceasta diferă de cea indicată în licență. În acest caz, valoarea aplicabilă nu poate depăși valoarea aplicabilă pentru destinația indicată în licență. Se pot lua măsuri adecvate pentru a evita utilizarea abuzivă a flexibilității prevăzute în prezentul alineat. (6) Se poate face o derogare de la alineatele (4) și (5) în cazul produselor care beneficiază de restituiri în cadrul operațiunilor de ajutor alimentar, în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 22. (7) Respectarea limitelor de volum care decurg din acordurile încheiate în conformitate cu articolul 228 din tratat se asigură pe baza certificatelor de export eliberate pentru perioadele de referință prevăzute în acestea și aplicabile produselor în cauză. În privința respectării obligațiilor care decurg din Acordul privind agricultura, încheierea unei perioade de referință nu afectează valabilitatea licențelor de export. (8) Modalitățile de aplicare a prezentului articol, inclusiv măsurile de redistribuire a cantităților exportabile nealocate sau neutilizate, se adoptă în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 22.

Articolul 14

(1) Prezentul articol se aplică restituirilor prevăzute în articolul 13 alineatul (1) litera (a). (2) La stabilirea restituirilor se ține cont de: (a) situația existentă și perspectivele de evoluție referitoare la: — prețurile și disponibilitatea produselor prelucrate din fructe și legume de pe piața comunitară; — prețurile practicate pe piața mondială; (b) costurile minime de comercializare și de transport din piețele comunitare în porturi sau alte puncte de export în Comunitate, precum și costurile de transport în țările de destinație; (c) aspectul economic al exporturilor propuse; (d) limitele care decurg din acordurile încheiate potrivit articolul 228 din tratat. (3) La stabilirea prețurilor de pe piața comunitară pentru produsele prevăzute în articolul 13 alineatul (1) litera (a) se ține cont de prețurile cele mai favorabile pentru export. La stabilirea prețurilor de pe piața mondială, se ține cont de: (a) prețurile practicate pe piețele țărilor terțe; (b) prețurile cele mai favorabile din țările terțe de destinație pentru importurile din țări terțe; (c) prețurile de producție constatate în țările terțe exportatoare; (d) prețurile de ofertă la frontiera Comunității. (4) Restituirea se plătește la prezentarea dovezii că: — produsele au fost exportate din Comunitate; — produsele sunt de origine comunitară și — în cazul unei restituiri diferențiate, produsele au ajuns la destinația indicată în licență sau la o altă destinație pentru care s-a stabilit o restituire, fără a aduce atingere articolul 13 alineatul (5) litera (b). Totuși, se pot face derogări de la această normă în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 22, sub rezerva stabilirii unor condiții care oferă garanții echivalente. (5) Modalitățile de aplicare a prezentului articol se adoptă în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 22.

Articolul 14a

(1) Prezentul articol se aplică restituirilor prevăzute în articolul 13 alineatul (1) litera (b). (2) Valoarea restituirii este egală cu: — pentru zahăr brut, zahăr alb și sirop de sfeclă și de trestie de zahăr, valoarea restituirii la exportul de aceste produse în aceeași stare, fixată în conformitate cu articolul 17 din Regulamentul (CEE) nr. 1785/81 al Consiliului din 30 iunie 1981 privind organizarea comună a pieței în sectorul zahărului și cu dispozițiile de aplicare a acestui regulament; — pentru izoglucoză, valoarea restituirii la exportul acestui produs în aceeași stare, fixată în conformitate cu articolul 17 din Regulamentul (CEE) nr. 1785/81 și cu dispozițiile de aplicare a acestui regulament; — pentru glucoză și sirop din glucoză, valoarea restituirii la exportul de aceste produse în aceeași stare, fixată pentru fiecare dintre aceste produse în conformitate cu articolul 13 din Regulamentul (CEE) nr. 1766/92 al Consiliului din 30 iunie 1992 privind organizarea comună a pieței cerealelor și cu dispozițiile de aplicare a acestui regulament. (3) Pentru a putea beneficia de restituire, produsele prelucrate trebuie să fie însoțite la export de o declarație a solicitantului în care se precizează cantitățile de zahăr brut, zahăr alb, sirop de sfeclă și de trestie de zahăr, izoglucoză, glucoză și sirop de glucoză utilizate la fabricarea produselor. Exactitatea declarației menționate în primul paragraf se stabilește pe baza unui control efectuat de autoritățile competente ale statelor membre în cauză. (4) În cazul în care restituirea este insuficientă pentru a permite exportul produselor prevăzute în articolul 1 alineatul (1) litera (b), dispozițiile prevăzute pentru restituirea menționată în articolul 13 alineatul (1) litera (a) se aplică produselor respective în locul dispozițiilor articolului 13 alineatul (1) litera (b). (5) Restituirea se acordă pentru exporturi de produse: (a) care sunt de origine comunitară; (b) care au fost importate din țări terțe și pentru care s-au plătit taxele de import prevăzute în articolul 10, dacă exportatorul dovedește că: — produsul care urmează a fi exportat și cel importat anterior sunt unul și același și — la importul produsului s-au perceput taxe de import. În cazul prevăzut la litera (b), restituirea pentru fiecare produs este egală cu taxa percepută la import dacă acesta din urmă este mai mic decât restituirea aplicabilă; dacă taxa percepută la import este mai mare decât restituirea aplicabilă, aceasta din urmă se aplică. (6) Restituirea se plătește la prezentarea dovezii că: — produsele îndeplinesc una din cele două condiții prevăzute în alineatul precedent; — produsele au fost exportate din Comunitate și — în cazul unei restituiri diferențiate, produsele au ajuns la destinația indicată în licență sau la o altă destinație pentru care s-a stabilit o restituire, fără a aduce atingere articolului 13 alineatul (5) litera (b). Totuși, se pot face derogări de la această normă în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 22, sub rezerva stabilirii unor condiții care oferă garanții echivalente. (7) Modalitățile de aplicare a prezentului articol se adoptă în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 22.

Articolul 15

(1) În măsura necesară pentru funcționarea corespunzătoare a organizării comune a pieței cerealelor, a pieței zahărului și a pieței fructelor și legumelor, Consiliul, hotărând la propunerea Comisiei potrivit procedurii de votare prevăzute în articolul 43 alineatul (2) din tratat, poate interzice, în cazuri speciale, integral sau parțial, utilizarea regimului de perfecționare activă pentru: — produsele prevăzute în articolul 13 alineatul (1) litera (b) și — fructele și legumele destinate fabricării produselor enumerate în articolul 1 alineatul (1). (2) Totuși, prin derogare de la alineatul (1), dacă situația prevăzută în alineatul (1) apare ca urgență excepțională și dacă piața comunitară este perturbată sau riscă să fie perturbată de regimul de perfecționare activă, Comisia adoptă, la cererea unui stat membru sau din proprie inițiativă, măsurile necesare; aceste măsuri se comunică Consiliului și statelor membre, sunt valabile o perioadă de cel mult șase luni și se aplică imediat. Dacă primește o cerere din partea unui stat membru, Comisia decide în termen de o săptămână de la primirea cererii. (3) Orice stat membru poate prezenta Consiliului decizia Comisiei, în termen de o săptămână de la data notificării acesteia. Consiliul, hotărând cu majoritate calificată, poate confirma, modifica sau abroga decizia Comisiei. În cazul în care Consiliul nu ia o decizie în termen de trei luni, decizia Comisiei se consideră abrogată.

Articolul 16

(1) Dacă, în conformitate cu articolul 20 din Regulamentul (CEE) nr. 1785/81, se percepe o taxă mai mare de 5 ECU/100 kg la exportul de zahăr alb, se poate decide, în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 22, perceperea unei taxe la exportul produselor prevăzute în articolul 1 alineatul (1) având un conținut minim de zahăr de 35 %. (2) Valoarea taxei de export se stabilește ținând cont de: — natura produsului prelucrat din fructe sau legume cu adaos de zahăr; — conținutul de adaos de zahăr al produsului în cauză; — prețul zahărului alb în Comunitate și pe piața mondială; — impozitul export aplicabilă zahărului alb; — aspectele economice ale aplicării taxei respective. (3) Conținutul de adaos de zahăr este dat de cifra indicată, pentru produsul respectiv, în coloana 1 a anexei III la prezentul regulament. Totuși, la cererea exportatorului, în cazul în care conținutul de adaos de zahăr la 100 kg greutate netă de produs, stabilit în conformitate cu alineatul (4), este cu cel puțin 2 kg mai mic decât conținutul exprimat de cifra aferentă produsului în cauză din coloana 1 a anexei III, se utilizează conținutul stabilit în conformitate cu alineatul (4). (4) Conținutul de adaos de zahăr al produselor enumerate în anexa III este dat de cifra indicată prin utilizarea unui refractometru, înmulțită cu 0,93 în cazul produselor cuprinse în codurile NC 2008, cu excepția codurilor NC 2008 11 10, 2008 91 00, 2008 99 85 și 2008 99 91, și cu 0,95 în cazul altor produse enumerate în anexa III, din care se scade cifra indicată pentru produsul respectiv în coloana 2 a anexei III. (5) Modalitățile de aplicare a prezentului articol se adoptă în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 22.

Articolul 17

(1) Normele generale de interpretare a Nomenclaturii Combinate și normele speciale de aplicare a acesteia se aplică clasificării tarifare a produselor avute în vedere de prezentul regulament; nomenclatura tarifară care rezultă din aplicarea prezentului regulament se include în Tariful Vamal Comun. (2) Cu excepția dispozițiilor contrare prevăzute în prezentul regulament sau adoptate în temeiul prezentului regulament, în comerțul cu țările terțe se interzic: — perceperea oricărei taxe care are efectul echivalent al unei taxe vamale; — aplicarea oricărei restricții cantitative sau a oricărei măsuri cu efect echivalent.

Articolul 18

(1) Dacă, datorită importurilor sau exporturilor, piața comunitară pentru unul sau mai multe dintre produsele prevăzute în articolul 1 alineatul (1) este afectată sau riscă să fie afectată de perturbări grave care pot pune în pericol îndeplinirea obiectivelor stabilite în articolul 39 din tratat, se pot aplica măsuri adecvate în comerțul cu țările terțe până la dispariția perturbării sau a riscului de perturbare. Consiliul, hotărând la propunerea Comisiei potrivit procedurii de votare prevăzute în articolul 43 alineatul (2) din tratat, adoptă normele generale de aplicare a prezentului alineat și stabilește cazurile și limitele în care statele membre pot lua măsuri protecționiste. (2) În cazul apariției situației menționate în alineatul (1), Comisia, la cererea unui stat membru sau din proprie inițiativă, decide cu privire la măsurile necesare; aceste măsuri se comunică statelor membre și se aplică imediat. În cazul în care primește o cerere din partea unui stat membru, Comisia decide în această privință, în termen de trei zile lucrătoare de la primirea cererii. (3) Orice stat membru poate prezenta Consiliului decizia Comisiei, în termen de trei zile lucrătoare de la data notificării acesteia. Consiliul se întrunește fără întârziere. Hotărând cu majoritate calificată, el poate modifica sau anula măsura respectivă. (4) Dispozițiile prezentului articol se aplică cu respectarea obligațiilor care decurg din acordurile încheiate în conformitate cu articolul 228 alineatul (2) din tratat.”

Articolul 52

(1) Importurile în Comunitate de oricare dintre produsele prevăzute în articolul 1 alineatul (2) literele (a) și (b) se fac pe baza prezentării unei licențe de import. Importurile în Comunitate de orice alte produsele prevăzute în articolul 1 alineatul (2) și exporturile din Comunitate de oricare dintre produsele prevăzute în articolul 1 alineatul (2) se pot face pe baza prezentării unei licențe de import sau de export. (2) Licențele sunt eliberate de statele membre oricărui solicitant, indiferent de localizarea întreprinderii sale pe teritoriul Comunității și fără a aduce atingere măsurilor luate pentru aplicarea articolelor 55 și 56. Licențele sunt valabile pe întreg teritoriul Comunității. Aceste licențe se eliberează după constituirea unei garanții prin care se asigură că produsele se importă sau se exportă în termenul de valabilitate a licenței; cu excepția cazurilor de forță majoră, garanția se confiscă, integral sau parțial, dacă importul sau exportul nu se realizează, sau se realizează doar parțial, în acest termen. (3) În conformitate cu procedura prevăzută în articolul 83, se adoptă: (a) lista produselor pentru care se solicită licențe de import sau de export; (b) termenul de valabilitate a licențelor și celelalte modalități de aplicare a prezentului articol.

Articolul 53

(1) Cu excepția dispozițiilor contrare prevăzute în prezentul regulament, ratele taxelor din Tariful Vamal Comun se aplică produselor prevăzute în articolul 1. (2) Pentru mustul cuprins în codurile NC 2009 60 și 2204 30, pentru care aplicarea taxelor din Tariful Vamal Comun depinde de prețul de import al produsului importat, veridicitatea prețului se verifică utilizând o valoare forfetară de import, calculată de Comisie, în funcție de origine și de produs, pe baza mediei ponderate a prețurilor pentru produsele în cauză de pe piețele de import reprezentative ale statelor membre sau, dacă este cazul, de pe alte piețe. În cazul în care prețul de intrare declarat al transportului respectiv este mai mare decât valoarea forfetară de import, la care se adaugă o marjă adoptată în conformitate cu alineatul (3) care nu poate depăși valoarea forfetară cu mai mult de 10 %, este necesară depunerea unei garanții egale cu taxele de import stabilite pe baza valorii forfetare de import. Dacă prețul de intrare al transportului respectiv nu este declarat la trecerea prin vamă, aplicarea taxelor din Tariful Vamal Comun depinde de valoarea forfetară de import sau de aplicarea dispozițiilor relevante din legislația vamală, potrivit unor condiții care urmează a fi stabilite în conformitate cu alineatul (3). (3) Modalitățile de aplicare a prezentului articol se adoptă în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 83. Aceste modalități includ dispozițiile necesare pentru verificarea prețurilor de import.

Articolul 54

(1) Pentru a evita sau a contracara efectele nefavorabile asupra pieței comunitare care pot rezulta din importurile de anumite produse prevăzute în articolul 1, pentru importurile de unul sau mai multe dintre aceste produse la rata taxei stabilită în articolul 10 se plătește o taxă de import suplimentară dacă se îndeplinesc condițiile stabilite în articolul 5 din Acordul privind agricultura, încheiat în conformitate cu articolul 228 din tratat în cadrul negocierilor comerciale multilaterale din Runda Uruguay, cu excepția cazurilor în care importurile riscă să perturbe piața comunitară sau în care efectele sunt disproporționate față de obiectivul prevăzut. (2) Prețurile de referință sub care se poate impune o taxă de import suplimentară sunt cele transmise de Comunitate Organizației Mondiale a Comerțului. Cantitățile de referință care trebuie să fie depășite pentru impunerea unei taxe de import suplimentare se stabilesc, în special, pe baza importurilor în Comunitate efectuate în cei trei ani anteriori anului în care apar sau riscă să apară efectele nefavorabile menționate în alineatul (1). (3) Prețurile la import care trebuie luate în considerare la impunerea unei taxe de import suplimentare se stabilesc pe baza prețurilor de import CIF ale expedierii în cauză. În acest scop, prețurile la import CIF se verifică pe baza prețurilor reprezentative pentru produs de pe piața mondială sau de pe piața de import comunitară pentru acest produs. (4) Comisia adoptă modalitățile de aplicare a prezentului articol în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 83. Aceste modalități precizează în special: (a) produsele pentru care se aplică, potrivit articolului 5 din Acordul privind agricultura, taxe de import suplimentare; (b) celelalte criterii necesare pentru aplicarea alineatului (1) în conformitate cu articolul 5 din Acordul privind agricultura.

Articolul 55

(1) În măsura necesară pentru a permite exportul de: (a) produse prevăzute în articolul 1 alineatul (2) literele (a), (b) și (c); (b) zaharuri cuprinse în codurile NC 1701, glucoză și sirop de glucoză cuprinse în codurile NC 1702 30 91, 1702 30 99, 1702 40 90 și 1702 90 50, inclusiv sub forma produselor cuprinse în codurile NC 1702 30 51 și 1702 30 59, încorporate în produse cuprinse în codurile NC 2009 60 11, 2009 60 71, 2009 60 79 și 2204 30 99, pe baza prețurilor de pe piața mondială pentru aceste produse și în limitele care rezultă din acordurile încheiate în conformitate cu articolul 228 din tratat, diferența dintre aceste prețuri și prețurile din Comunitate se poate acoperi prin restituiri la export. (2) Metoda stabilită pentru alocarea cantităților care se pot exporta cu restituire este metoda: (a) cel mai bine adaptată naturii produsului și situației de pe piața în cauză și care permite utilizarea cât mai eficientă a resurselor disponibile, ținând cont de eficiența și de structura exporturilor comunitare, fără a crea, totuși, discriminări între micii și marii operatori; (b) cel mai puțin greoaie pentru operatori din punct de vedere administrativ, ținând cont de cerințele de gestionare; (c) care evită orice discriminare între operatorii în cauză. (3) Restituirile sunt aceleași pe întreg teritoriul Comunității. Ele pot varia în funcție de destinație dacă situația de pe piața mondială sau cerințele specifice ale anumitor piețe impun acest lucru. Restituirile menționate în alineatul (1) litera (a) se stabilesc în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 83. Restituirile se stabilesc periodic. La cererea unui stat membru sau din proprie inițiativă, Comisia poate modifica restituirile fixate periodic, dacă este cazul, în perioada de intervenție. Dispozițiile articolului 56 privind produsele menționate în articolul respectiv se aplică cu titlu complementar. (4) Restituirile se acordă numai prin depunerea unei cereri și prin prezentarea de licenței de export corespunzătoare. (5) Restituirea aplicabilă exporturilor de produse prevăzute în articolul 1 este cea aplicabilă în ziua depunerii cererii de licență și, în cazul unei restituiri diferențiate, cea aplicabilă în aceeași zi: (a) pentru destinația indicată în licență sau, dacă este cazul, (b) pentru destinația reală, dacă aceasta diferă de cea indicată în licență. În acest caz, valoarea aplicabilă nu poate depăși valoarea aplicabilă pentru destinația indicată în licență. Se pot lua măsuri adecvate pentru a evita utilizarea abuzivă a flexibilității prevăzute în prezentul alineat. (6) Se poate face o derogare de la alineatele (4) și (5) în cazul produselor prevăzute în articolul 1 care beneficiază de restituiri în cadrul operațiunilor de ajutor alimentar, în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 83. (7) Respectarea limitelor de volum care decurg din acordurile încheiate în conformitate cu articolul 228 din tratat se asigură pe baza certificatelor de export eliberate pentru perioadele de referință prevăzute în acestea și aplicabile produselor în cauză. În privința respectării obligațiilor care decurg din acordurile încheiate în cadrul negocierilor comerciale din Runda Uruguay, încheierea unei perioade de referință nu afectează valabilitatea licențelor de export. (8) Modalitățile de aplicare a prezentului articol, inclusiv măsurile de redistribuire a cantităților exportabile nealocate sau neutilizate, se adoptă în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 83.

Articolul 56

(1) Prezentul articol se aplică restituirilor prevăzute în articolul 55 alineatul (1). (2) Valoarea restituirii pentru produsele prevăzute în articolul 55 alineatul (1) litera (b) este: — în cazul zahărului brut și al zahărului alb, valoarea restituirii la exportul de aceste produse în aceeași stare, stabilită în conformitate cu articolul 17 din Regulamentul (CEE) nr. 1785/81 al Consiliului din 30 iunie 1981 privind organizarea comună a pieței în sectorul zahărului și cu dispozițiile de aplicare a prezentului regulament; — în cazul glucozei și al siropului de glucoză, valoarea restituirii la exportul de aceste produse în aceeași stare, fixată pentru fiecare dintre aceste produse în conformitate cu articolul 13 din Regulamentul (CEE) nr. 1766/92 al Consiliului din 30 iunie 1992 privind organizarea comună a pieței cerealelor și cu dispozițiile de aplicare a prezentului regulament. Pentru a putea beneficia de restituire, produsele prelucrate trebuie să fie însoțite la export de o declarație a solicitantului în care se precizează cantitățile de zahăr brut, zahăr alb, glucoză și sirop de glucoză utilizate la fabricarea produselor. Exactitatea declarației menționate în primul paragraf se stabilește pe baza controalelor efectuate de autoritățile competente ale statelor membre în cauză. (3) La stabilirea restituirilor se ține cont de: (a) situația existentă și perspectivele de evoluție referitoare la: — prețurile și disponibilitatea produselor enumerate în articolul 55 alineatul (1) pe piața comunitară; — prețurile de pe piața mondială pentru aceste produse; (b) cele mai avantajoase costuri de comercializare și de transport din piețele comunitare în porturi sau alte puncte de export în Comunitate, precum și costurile de transport în țările de destinație; (c) obiectivele organizării comune a pieței vitivinicole, și anume asigurarea echilibrului pe piață și evoluția naturală a prețurilor și a comerțului; (d) limitele care decurg din acordurile încheiate potrivit articolului 228 din tratat; (e) nevoia de a evita perturbările pe piața comunitară; (f) aspectul economic al exporturilor propuse. (4) Prețurile de pe piața comunitară prevăzute în articolul 55 alineatul (1) se stabilesc pe baza celor mai avantajoase prețuri de export. La stabilirea prețurilor de pe piața mondială prevăzute în articolul 55 alineatul (1), se ține cont de: (a) prețurile de pe piețele din țările terțe; (b) prețurile cele mai favorabile din țările terțe de destinație pentru importurile din țări terțe; (c) prețurile de producție constatate în țările terțe exportatoare, ținând cont, dacă este cazul, de subvențiile acordate de aceste țări; (d) prețurile de ofertă franco frontiera Comunității. (5) Fără a aduce atingere articolului 55 alineatul (3) al treilea paragraf, intervalele de timp la care se fixează lista de produse pentru care se acordă efectiv o restituire și valoarea la care se stabilește restituirea în cauză se determină în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 83. (6) Restituirea se plătește la prezentarea dovezii că produsele: — sunt de origine comunitară, cu excepția cazurilor în care se aplică alineatul (7); — au fost exportate din Comunitate și — în cazul unei restituiri diferențiate, au ajuns la destinația indicată în licență sau la o altă destinație pentru care s-a stabilit o restituire, fără a aduce atingere articolul 55 alineatul (5) litera (b). Totuși, se pot face derogări de la această normă în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 83, sub rezerva stabilirii unor condiții care oferă garanții echivalente. Se pot adopta dispoziții suplimentare în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 83. (7) Nu se acordă restituiri la export pentru produse importate din țări terțe și reexportate în țări terțe decât dacă exportatorul dovedește că: — produsul care urmează a fi exportat și produsul importat anterior sunt unul și același; — la importul produsului s-au perceput taxe de import. În acest caz, restituirea pentru fiecare produs este egală cu taxa de import dacă aceasta din urmă este egală sau mai mică decât restituirea aplicabilă; în cazul în care taxa de import este mai mare decât restituirea aplicabilă, restituirea este egală cu aceasta din urmă.

Articolul 57

(1) În măsura necesară pentru funcționarea corespunzătoare a organizației comune a pieței vitivinicole, Consiliul, hotărând la propunerea Comisiei potrivit procedurii de votare prevăzute în articolul 43 alineatul (2) din tratat, poate interzice, în cazuri speciale, integral sau parțial, utilizarea regimului de perfecționare activă pentru produsele prevăzute în articolul 1. (2) Prin derogare de la alineatul (1), dacă situația prevăzută în alineatul (1) apare ca urgență excepțională și dacă piața comunitară este perturbată sau riscă să fie perturbată de regimul perfecționării active sau pasive, Comisia adoptă, la cererea unui stat membru sau din proprie inițiativă, măsurile necesare; aceste măsuri se comunică Consiliului și statelor membre, sunt valabile o perioadă de cel mult șase luni și se aplică imediat. Dacă primește o cerere din partea unui stat membru, Comisia decide în termen de o săptămână de la primirea cererii. (3) Orice stat membru poate prezenta Consiliului decizia Comisiei, în termen de o săptămână de la data notificării acesteia. Consiliul, hotărând cu majoritate calificată, poate confirma, modifica sau abroga decizia Comisiei. În cazul în care Consiliul nu ia o decizie în termen de trei luni, decizia Comisiei se consideră abrogată.

Articolul 58

(1) Normele generale de interpretare a Nomenclaturii Combinate și modalitățile de aplicare a acesteia se aplică clasificării produselor avute în vedere de prezentul regulament; nomenclatura tarifară care rezultă din aplicarea prezentului regulament se include în Tariful Vamal Comun. (2) Cu excepția dispozițiilor contrare prevăzute în prezentul regulament sau adoptate în temeiul prezentului regulament, se interzic: — perceperea oricărei taxe care are efectul echivalent al unei taxe vamale; — aplicarea oricărei restricții cantitative sau a oricărei măsuri cu efect echivalent.

Articolul 59

(1) Se interzice importul produselor prevăzute în articolul 1 alineatul (2) la care s-a adăugat alcool, cu excepția produselor echivalente celor provenite din Comunitate pentru care este permis acest amestec potrivit articolului 25 alineatele (1) și (2). (2) Modalitățile de aplicare a prezentului articol, în special condițiile de echivalare a produselor, se adoptă în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 83.

Articolul 60

(1) Dacă, datorită importurilor sau exporturilor, piața comunitară pentru unul sau mai multe dintre produsele prevăzute în articolul 1 alineatul (2) este afectată sau riscă să fie afectată de perturbări grave care pot pune în pericol îndeplinirea obiectivelor stabilite în articolul 39 din tratat, se pot aplica măsuri adecvate în comerțul cu țările terțe până la dispariția perturbării sau a amenințării de perturbare. Pentru a aprecia dacă situația justifică aplicarea unor asemenea măsuri, se ține cont, în special, de: (a) cantitățile pentru care s-au eliberat ori s-au solicitat licențe de import și cifrele din bilanțul estimativ al aprovizionărilor; (b) dacă este necesar, dimensiunile intervenției. Consiliul, hotărând la propunerea Comisiei potrivit procedurii de votare prevăzute în articolul 43 alineatul (2) din tratat, adoptă normele generale de aplicare a prezentului alineat și stabilește cazurile și limitele în care statele membre pot lua măsuri protecționiste. (2) În cazul apariției situației menționate în alineatul (1), Comisia, la cererea unui stat membru sau din proprie inițiativă, decide cu privire la măsurile necesare; aceste măsuri se comunică statelor membre și se aplică imediat. În cazul în care primește o cerere din partea unui stat membru, Comisia decide în această privință, în termen de trei zile lucrătoare de la primirea cererii. (3) Orice stat membru poate prezenta Consiliului decizia Comisiei, în termen de trei zile lucrătoare de la data notificării acesteia. Consiliul se întrunește fără întârziere. Hotărând cu majoritate calificată, el poate modifica sau anula măsura respectivă. (4) Dispozițiile prezentului articol se aplică cu respectarea obligațiilor care decurg din acordurile încheiate în conformitate cu articolul 228 alineatul (2) din tratat.

Articolul 61

(1) Vinurile importate, destinate consumului uman direct și desemnate cu ajutorul unei indicații geografice pot beneficia, pentru comercializarea lor în Comunitate și cu condiția existenței reciprocității, de măsurile de control și protecție prevăzute în articolul 16 din Regulamentul (CEE) nr. 823/87 pentru vinurile cu denumire de origine controlată. (2) Dispoziția prevăzută în alineatul (1) se aplică prin intermediul unor acorduri cu țările terțe interesate, care urmează a fi negociate și încheiate în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 113 din tratat. (3) Modalitățile de aplicare a prezentului articol se adoptă în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 83.”

Articolul 15

Cu excepția dispozițiilor contrare prevăzute în prezentul regulament, ratele taxelor din Tariful Vamal Comun se aplică produselor prevăzute în articolul 1.

Articolul 16

(1) Normele generale de interpretare a Nomenclaturii Combinate și normele speciale de aplicare a acesteia se aplică clasificării produselor avute în vedere de prezentul regulament. (2) Cu excepția dispozițiilor contrare prevăzute în prezentul regulament sau adoptate în temeiul prezentului regulament, se interzic în comerțul cu țările terțe: (a) perceperea oricărei taxe care are efectul echivalent al unei taxe vamale; (b) aplicarea oricărei restricții cantitative sau a oricărei măsuri cu efect echivalent.

Articolul 16a

(1) Dacă, datorită importurilor sau exporturilor, piața comunitară pentru unul sau mai multe dintre produsele prevăzute în articolul 1 este afectată sau riscă să fie afectată de perturbări grave care pot pune în pericol îndeplinirea obiectivelor stabilite în articolul 39 din tratat, se pot aplica măsuri adecvate în comerțul cu țările terțe până la dispariția perturbării sau a riscului de perturbare. Consiliul, hotărând la propunerea Comisiei potrivit procedurii de votare prevăzute în articolul 43 alineatul (2) din tratat, adoptă normele generale de aplicare a prezentului alineat și stabilește cazurile și limitele în care statele membre pot lua măsuri protecționiste. (2) În cazul apariției situației menționate în alineatul (1), Comisia, la cererea unui stat membru sau din proprie inițiativă, decide cu privire la măsurile necesare; aceste măsuri se comunică statelor membre și se aplică imediat. În cazul în care primește o cerere din partea unui stat membru, Comisia decide în această privință, în termen de trei zile lucrătoare de la primirea cererii. (3) Orice stat membru poate prezenta Consiliului decizia Comisiei, în termen de trei zile lucrătoare de la data notificării acesteia. Consiliul se întrunește fără întârziere. Hotărând cu majoritate calificată, el poate modifica sau anula măsura respectivă. (4) Dispozițiile prezentului articol se aplică cu respectarea obligațiilor care decurg din acordurile încheiate în conformitate cu articolul 228 alineatul (2) din tratat.”

Articolul 14

Cu excepția dispozițiilor contrare prevăzute în prezentul regulament, ratele taxelor din Tariful Vamal Comun se aplică produselor prevăzute în articolul 1.

Articolul 15

(1) Normele generale de interpretare a Nomenclaturii Combinate și normele speciale de aplicare a acesteia se aplică clasificării produselor avute în vedere de prezentul regulament. (2) Cu excepția dispozițiilor contrare prevăzute în prezentul regulament sau adoptate în temeiul prezentului regulament, se interzic în comerțul cu țările terțe: — perceperea oricărei taxe care are efectul echivalent al unei taxe vamale; — aplicarea oricărei restricții cantitative sau a oricărei măsuri cu efect echivalent.

Articolul 15a

(1) Dacă, datorită importurilor sau exporturilor, piața comunitară pentru unul sau mai multe dintre produsele prevăzute în articolul 1 este afectată sau riscă să fie afectată de perturbări grave care pot pune în pericol îndeplinirea obiectivelor stabilite în articolul 39 din tratat, se pot aplica măsuri adecvate în comerțul cu țările terțe până la dispariția perturbării sau a riscului de perturbare. Consiliul, hotărând la propunerea Comisiei potrivit procedurii de votare prevăzute în articolul 43 alineatul (2) din tratat, adoptă normele generale de aplicare a prezentului alineat și stabilește cazurile și limitele în care statele membre pot lua măsuri protecționiste. (2) În cazul apariției situației menționate în alineatul (1), Comisia, la cererea unui stat membru sau din proprie inițiativă, decide cu privire la măsurile necesare; aceste măsuri se comunică statelor membre și se aplică imediat. În cazul în care primește o cerere din partea unui stat membru, Comisia decide în această privință, în termen de trei zile lucrătoare de la primirea cererii. (3) Orice stat membru poate prezenta Consiliului decizia Comisiei în termen de trei zile lucrătoare de la data notificării acesteia. Consiliul se întrunește fără întârziere. Hotărând cu majoritate calificată, el poate modifica sau anula măsura respectivă. (4) Dispozițiile prezentului articol se aplică cu respectarea obligațiilor care decurg din acordurile încheiate în conformitate cu articolul 228 alineatul (2) din tratat.”

Articolul 9

Cu excepția dispozițiilor contrare prevăzute în prezentul regulament, ratele taxelor din Tariful Vamal Comun se aplică produselor prevăzute în articolul 1.

Articolul 10

(1) Normele generale de interpretare a Nomenclaturii Combinate și normele speciale de aplicare a acesteia se aplică clasificării produselor avute în vedere de prezentul regulament; nomenclatura tarifară care rezultă din aplicarea prezentului regulament se include în Tariful Vamal Comun. (2) Cu excepția dispozițiilor contrare prevăzute în prezentul regulament sau adoptate în temeiul prezentului regulament, se interzic în comerțul cu țările terțe: — perceperea oricărei taxe care are efectul echivalent al unei taxe vamale; — aplicarea oricărei restricții cantitative sau a oricărei măsuri cu efect echivalent.

Articolul 10a

(1) Dacă, datorită importurilor sau exporturilor, piața comunitară pentru unul sau mai multe dintre produsele prevăzute în articolul 1 este afectată sau riscă să fie afectată de perturbări grave care pot pune în pericol îndeplinirea obiectivelor stabilite în articolul 39 din tratat, se pot aplica măsuri adecvate în comerțul cu țările terțe până la dispariția perturbării sau a riscului de perturbare. Consiliul, hotărând la propunerea Comisiei potrivit procedurii de votare prevăzute în articolul 43 alineatul (2) din tratat, adoptă normele generale de aplicare a prezentului alineat și stabilește cazurile și limitele în care statele membre pot lua măsuri protecționiste. (2) În cazul apariției situației menționate în alineatul (1), Comisia, la cererea unui stat membru sau din proprie inițiativă, decide cu privire la măsurile necesare; aceste măsuri se comunică statelor membre și se aplică imediat. În cazul în care primește o cerere din partea unui stat membru, Comisia decide în această privință, în termen de trei zile lucrătoare de la primirea cererii. (3) Orice stat membru poate prezenta Consiliului decizia Comisiei în termen de trei zile lucrătoare de la data notificării acesteia. Consiliul se întrunește fără întârziere. Hotărând cu majoritate calificată, el poate modifica sau anula măsura respectivă. (4) Comisia adoptă modalitățile de aplicare a prezentului articol în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 14. (5) Dispozițiile prezentului articol se aplică cu respectarea obligațiilor care decurg din acordurile încheiate în conformitate cu articolul 228 alineatul (2) din tratat.”

Articolul 6

Cu excepția dispozițiilor contrare prevăzute în prezentul regulament sau adoptate în temeiul prezentului regulament, se interzic în comerțul cu țările terțe: — perceperea oricărei taxe care are efectul echivalent al unei taxe vamale; — aplicarea oricărei restricții cantitative sau a oricărei măsuri cu efect echivalent.

Articolul 7

(1) Dacă, datorită importurilor sau exporturilor, piața comunitară pentru unul sau mai multe dintre produsele prevăzute în articolul 1 este afectată sau riscă să fie afectată de perturbări grave care pot pune în pericol îndeplinirea obiectivelor stabilite în articolul 39 din tratat, se pot aplica măsuri adecvate în comerțul cu țările terțe până la dispariția perturbării sau a riscului de perturbare. Consiliul, hotărând la propunerea Comisiei potrivit procedurii de votare prevăzute în articolul 43 alineatul (2) din tratat, adoptă normele generale de aplicare a prezentului alineat și stabilește cazurile și limitele în care statele membre pot lua măsuri protecționiste. (2) În cazul apariției situației menționate în alineatul (1), Comisia, la cererea unui stat membru sau din proprie inițiativă, decide cu privire la măsurile necesare; aceste măsuri se comunică statelor membre și se aplică imediat. În cazul în care primește o cerere din partea unui stat membru, Comisia decide în această privință, în termen de trei zile lucrătoare de la primirea cererii. (3) Orice stat membru poate prezenta Consiliului decizia Comisiei, în termen de trei zile lucrătoare de la data notificării acesteia. Consiliul se întrunește fără întârziere. Hotărând cu majoritate calificată, el poate modifica sau anula măsura respectivă. (4) Dispozițiile prezentului articol se aplică cu respectarea obligațiilor care decurg din acordurile încheiate în conformitate cu articolul 228 alineatul (2) din tratat.”

Articolul 3

(1) Dacă, datorită importurilor sau exporturilor, piața comunitară pentru unul sau mai multe dintre produsele enumerate în anexă este afectată sau riscă să fie afectată de perturbări grave care pot pune în pericol îndeplinirea obiectivelor stabilite în articolul 39 din tratat, se pot aplica măsuri adecvate în comerțul cu țările terțe până la dispariția perturbării sau a riscului de perturbare. Consiliul, hotărând la propunerea Comisiei potrivit procedurii de votare prevăzute în articolul 43 alineatul (2) din tratat, adoptă normele generale de aplicare a prezentului alineat și stabilește cazurile și limitele în care statele membre pot lua măsuri protecționiste. (2) În cazul apariției situației menționate în alineatul (1), Comisia, la cererea unui stat membru sau din proprie inițiativă, decide cu privire la măsurile necesare; aceste măsuri se comunică statelor membre și se aplică imediat. În cazul în care primește o cerere din partea unui stat membru, Comisia decide în această privință, în termen de trei zile lucrătoare de la primirea cererii. (3) Orice stat membru poate prezenta Consiliului decizia Comisiei, în termen de trei zile lucrătoare de la data notificării acesteia. Consiliul se întrunește fără întârziere. Hotărând cu majoritate calificată, el poate modifica sau anula măsura respectivă. (4) Dispozițiile prezentului articol se aplică cu respectarea obligațiilor care decurg din acordurile încheiate în conformitate cu articolul 228 alineatul (2) din tratat.”