Regulamentul (CE) nr. 3223/94 al Comisiei din 21 decembrie 1994 privind normele de aplicare a regimului importurilor pentru fructe și legume

Articolul 1

În sensul prezentului regulament, „lot” înseamnă bunurile prezentate într-o declarație de punere în liberă circulație. Fiecare declarație vamală poate cuprinde numai bunuri de aceeași origine și care intră sub incidența unui singur cod al Nomenclaturii combinate.

Articolul 2

(1) Pentru fiecare produs și pentru perioadele din anexă, pentru fiecare zi comercială și pentru fiecare origine, Comisiei îi sunt comunicate de către statele membre, până la ora 12 a.m. (ora Bruxelles-ului) din următoarea zi lucrătoare: (a) prețurile medii reprezentative ale produselor importate din țări terțe, comercializate pe piețele de import reprezentative prevăzute la articolul 3 alineatul (1), și prețurile semnificative înregistrate pe alte piețe, pentru cantitățile mari de produse importate sau, atunci când nu sunt disponibile prețurile pentru piețele reprezentative, prețurile semnificative pentru produsele importate înregistrate pe alte piețe și (b) cantitățile totale corespunzătoare prețurilor prevăzute la litera (a). (2) Prețurile prevăzute la alineatul (1) litera (a) se înregistrează: — pentru fiecare dintre produsele enumerate în anexă; — pentru toate soiurile și calibrele existente; — în etapa importator/comerciant cu ridicata sau etapa comerciant cu ridicata/comerciant cu amănuntul, atunci când nu sunt disponibile prețuri pentru etapa importator/comerciant cu ridicata. Acestea se reduc cu suma menționată la articolul 173 alineatul (3) prima și a doua liniuță din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93. Pentru costurile de transport și asigurare de scăzut în temeiul paragrafului anterior, se aplică dispozițiile articolului 173 alineatul (4) din regulamentul menționat anterior. (3) Prețurile înregistrate în conformitate cu alineatul (2), atunci când acestea sunt stabilite în etapa comerciant cu ridicata/comerciant cu amănuntul, se reduc mai întâi cu o sumă egală cu 9 %, pentru a lua în considerare marja comercială a comerciantului cu ridicata, și cu o sumă egală cu 0,6 ECU pe 100 kilograme, pentru a lua în considerare cheltuielile de manipulare și taxele și drepturile de piață. (4) Sunt considerate reprezentative următoarele: — prețurile produselor din clasa I, în cazul în care produsele din această categorie reprezintă cel puțin 50 % din cantitățile totale comercializate; — prețurile produselor din clasa I plus, atunci când produsele din această categorie reprezintă mai puțin de 50 % din cantitățile totale, prețurile stabilite pentru produsele din clasa II, pentru cantitățile care permit să se acopere 50 % din cantitățile totale comercializate; — prețul, astfel cum este stabilit pentru produsele din clasa II, atunci când produsele din clasa I nu sunt disponibile, cu excepția cazului în care se decide aplicarea unui coeficient de ajustare a acestora atunci când, din cauza condițiilor de producție a produselor de originea respectivă, aceste produse nu sunt comercializate în mod normal și tradițional în clasa I datorită caracteristicilor de calitate. Coeficientul de ajustare prevăzut la a treia liniuță se aplică prețurilor după scăderea sumelor prevăzute la alineatul (2).

Articolul 3

(1) Se consideră piețe reprezentative următoarele: — Regatul Belgiei și Marele Ducat al Luxemburgului: Anvers, Bruxelles; — Regatul Danemarcei: Copenhaga; — Germania: Hamburg, München, Frankfurt, Köln, Berlin; — Republica Elenă: Atena, Salonic; — Regatul Spaniei: Madrid, Barcelona, Sevilla, Bilbao; — Republica Franceză: Paris-Rungis, Marsilia, Rouen, Dieppe, Perpignan, Nantes, Bordeaux, Lyon, Toulouse; — Irlanda: Dublin; — Republica Italiană: Milano; — Regatul Țărilor de Jos: Rotterdam; — Republica Austria Viena-Inzersdorf; — Republica Portugheză: Lisabona, Porto; — Republica Finlanda: Helsinki; — Regatul Suediei: Helsingborg, Stockholm; — Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord: Londra. (2) Statele membre informează Comisia cu privire la zilele comerciale obișnuite pentru piețele menționate anterior.

Articolul 4

(1) Pentru fiecare produs și pentru perioadele din anexă, Comisia stabilește, în fiecare zi lucrătoare și pentru fiecare origine, o valoare forfetară de import egală cu media ponderată a prețurilor reprezentative prevăzute la articolul 2, minus suma forfetară de 5 ECU/100 kg și drepturile vamale ad valorem. (2) Atunci când se stabilește o valoare forfetară pentru produsele și pentru perioadele de punere în aplicare din anexă în conformitate cu prezentul regulament, valoarea unitară, în sensul articolelor 173-176 din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 nu se aplică. Aceasta se înlocuiește cu valoarea forfetară de import prevăzută la alineatul (1). (3) În cazul în care nu este în vigoare nici o valoare forfetară de import pentru un produs și pentru o origine dată, se aplică media valorilor forfetare de import în vigoare pentru produsul respectiv. (4) Valorile forfetare de import rămân în vigoare până când sunt modificate. (5) Prin derogare de la alineatul (1), în prima zi a perioadelor de punere în aplicare din anexă și în zilele următoare, atunci când nu a fost posibil să se calculeze valoarea forfetară de import, valoarea forfetară de import aplicabilă unui produs este egală cu ultima valoare unitară în vigoare pentru produsul respectiv, în sensul articolelor 173-176 din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93. (6) Prețurile reprezentative în ECU se convertesc folosind cursul reprezentativ al pieței calculat pentru ziua respectivă. (7) Valorile forfetare de import, exprimate în ECU, se publică de către Comisie în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.

Articolul 5

(1) Prețul de intrare pe baza căruia se clasifică produsele enumerate în anexă în tariful vamal al Comunităților Europene trebuie să fie egal, la alegerea importatorului: (a) fie cu prețul FOB al produselor în țările lor de origine plus costurile de asigurare și de transport până la frontierele teritoriului vamal comunitar, atunci când acest preț și aceste costuri sunt cunoscute la data la care este făcută declarația de punere în liberă circulație a produselor. Atunci când prețurile menționate anterior sunt mai mari cu 8 % decât valoarea forfetară de import, importatorul trebuie să constituie garanția prevăzută la articolul 248 alineatul (1) din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93, egală cu valoarea drepturilor pe care le-ar fi plătit în cazul în care clasificarea produselor ar fi fost făcută pe baza valorii forfetare de import aplicabile lotului respectiv; (b) fie cu valoarea în vamă, calculată în conformitate cu articolul 30 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92, aplicată numai produselor importate respective. În acest caz, deducerea drepturilor se face în condițiile prevăzute la articolul 4 alineatul (1). În acest caz, importatorul trebuie să constituie garanția prevăzută la articolul 248 alineatul (1) din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93, egală cu valoarea drepturilor pe care acesta le-ar fi plătit în cazul în care clasificarea produselor ar fi fost făcută pe baza valorii forfetare de import aplicabile lotului respectiv; (c) sau cu valoarea forfetară de import calculată în conformitate cu articolul 4 din prezentul regulament. (2) Importatorul are la dispoziție un termen de o lună de la vânzarea produselor respective, în limita unui termen de patru luni de la data acceptării declarației de punere în liberă circulație, pentru a dovedi că lotul a fost comercializat în condiții care să confirme corectitudinea prețurilor prevăzute la alineatul (1) litera (a) al doilea paragraf sau pentru a determina valoarea în vamă prevăzută la alineatul (1) litera (b). Fără a aduce atingere aplicării alineatului (3), nerespectarea unuia sau altuia dintre termenele menționate anterior duce la pierderea garanției constituite. Garanția constituită se eliberează în măsura în care se prezintă dovezi autorităților vamale cu privire la condițiile de comercializare. În caz contrar, garanția este executată prin intermediul plății drepturilor de import. (3) Termenul de patru luni prevăzut la alineatul (2) poate fi prelungit de autoritățile competente cu maximum trei luni, la cererea importatorului, care trebuie să fie argumentată în mod corespunzător. (4) În cazul în care, cu ocazia unei verificări, autoritățile competente constată că nu au fost îndeplinite cerințele prezentului articol, acestea recuperează drepturile datorate în conformitate cu articolul 220 din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92. Pentru stabilirea valorii drepturilor care trebuie recuperate sau care rămân să fie recuperate, se ia în considerare dobânda de la data punerii în liberă circulație a mărfurilor până la data recuperării. Rata dobânzii aplicate este cea în vigoare pentru operațiunile de recuperare prevăzute de dreptul național.

Articolul 6

Regulamentul (CEE) nr. 2118/74 rămâne în vigoare, pentru fiecare dintre produsele enumerate în anexă, până la începutul anului de comercializare 1995/1996.

Articolul 7

Prezentul regulament intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene. Se aplică, pentru fiecare dintre produsele enumerate în anexă, de la începutul anului de comercializare 1995/1996.