Articolul 1
(1) Prezenta directivă se aplică operațiilor de transport combinat, fără a aduce atingere Regulamentului (CEE) nr. 881/92 (5).
În sensul prezentei directive, „transporturi combinate” înseamnă transporturi de mărfuri între state membre în cadrul cărora camionul, remorca, semiremorca, cu sau fără tractor, caroseria mobilă sau containerul de cel puțin 20 picioare utilizează calea rutieră pe porțiunea inițială sau finală a parcursului și, pentru restul traseului, calea ferată sau o cale navigabilă interioară sau maritimă, în cazul în care această secțiune depășește 100 km în linie dreaptă și efectuează traseul rutier inițial sau final al transportului:
— între punctul în care mărfurile sunt încărcate și gara feroviară de încărcare corespunzătoare cea mai apropiată pentru traseul inițial și între cea mai apropiată gară feroviară de descărcare corespunzătoare și punctul de descărcare a mărfurilor pentru traseul final sau
— pe o rază care nu depășește 150 km în linie dreaptă de la portul fluvial sau maritim de încărcare sau descărcare.
Articolul 2
Până la 1 iulie 1993, fiecare stat membru liberalizează operațiile de transport combinat menționate în articolul 1 de orice sisteme de cote și de autorizare.
Articolul 3
În cazul transportului combinat închiriat sau plătit, un document de transport care îndeplinește cel puțin cerințele prevăzute de articolul 6 din Regulamentul nr. 11 al Consiliului din 27 iunie 1960 privind eliminarea discriminării în domeniul tarifelor și condițiilor de transport, pentru aplicarea articolului 79 alineatul (3) din Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene (6), trebuie să specifice, de asemenea, gările feroviare de încărcare și descărcare corespunzătoare traseului feroviar sau porturile de încărcare și descărcare de pe calea navigabilă interioară corespunzătoare traseului pe calea navigabilă interioară sau porturile maritime de încărcare și descărcare corespunzătoare secțiunii maritime a transportului. Aceste detalii sunt consemnate înainte ca operația de transport să fie efectuată și sunt confirmate prin aplicarea unui sigiliu de către autoritățile feroviare sau portuare din gările feroviare sau porturile fluviale sau maritime respective, în momentul în care s-a încheiat partea din transportul efectuată pe calea ferată sau pe o cale navigabilă interioară sau pe cale maritimă.
Articolul 4
Toți transportatorii rutieri stabiliți întrun stat membru, care îndeplinesc condițiile de acces la profesie și de acces pe piața transporturilor de mărfuri între state membre, au dreptul de a efectua, în cadrul unei operații de transport combinat între state membre, trasee rutiere inițiale și finale care fac parte integrantă din operația de transport combinat și care pot include sau exclude traversarea unei frontiere.
Articolul 5
(1) La fiecare doi ani și cu începere de la 1 iulie 1995, Comisia prezintă un raport Consiliului cu privire la:
— dezvoltarea economică a transporturilor combinate;
— aplicarea dreptului comunitar în acest domeniu;
— stabilirea, dacă este cazul, de măsuri noi destinate să stimuleze operațiile de transport combinat.
(2) La întocmirea raportului menționat în alineatul (1), Comisia este sprijinită de reprezentanții statului membru în vederea strângerii informațiilor necesare în acest scop.
Raportul analizează, în special, informațiile și datele statistice referitoare la:
— legăturile de transport utilizate în operația de transport combinat;
— numărul de vehicule (un convoi rutier echivalează cu un singur vehicul), caroserii mobile și containere transportate în cadrul diverselor legături de transport;
— tonaje transportate;
— servicii prestate, în tone/kilometri.
Raportul propune, după caz, soluții pentru îmbunătățirea ulterioară a acestor informații și a situației în sectorul transporturilor combinate.
Articolul 6
(1) Statele membre adoptă măsurile necesare pentru ca taxele prevăzute la alineatul (3), care sunt aplicabile vehiculelor rutiere (camioane, tractoare, remorci sau semiremorci), în cazul în care acestea sunt folosite în domeniul transporturilor combinate, să fie reduse sau rambursate, fie printr-o sumă standard, fie proporțional cu parcursurile străbătute de aceste vehicule pe calea ferată, în limitele și în conformitate cu condițiile și regulile pe care le stabilesc prin consultare cu Comisia.
Reducerile sau rambursările menționate la primul paragraf se acordă de statul în care au fost înregistrate vehiculele, pe baza transporturilor pe calea ferată efectuate în interiorul acestui stat.
Cu toate acestea, statele membre pot acorda aceste reduceri sau rambursări pe baza transporturilor pe calea ferată efectuate parțial sau total în afara statului membru în care sunt înregistrate vehiculele.
(2) Fără a aduce atingere dispozițiilor rezultate dintr-o posibilă reorganizare a sistemelor fiscale naționale privind vehiculele utilitare la nivel comunitar, vehiculele utilizate exclusiv pentru transportul rutier pe segmentele inițiale sau finale din transportul combinat pot fi exceptate de la taxele menționate în alineatul (3), în cazul în care sunt impozitate separat.
(3) — Belgia: taxe de circulation sur les véhicules automobilesverkeersbelasting op de autovoertuigen; — Danemarca: vægtafgift af motorkøretøejer mv.; — Germania: Kraftfahrzeugsteuer; — Franța: taxe spéciale sur certains véhicules routiers; — Grecia: τέλη κμκλοφορία ατοκινήτων; — Spania: (a) impuesto sobre actividades económicas; (b) impuesto sobre vehículos de tracción mecánica; — Irlanda: vehicle excise duties; — Italia: (a) tassa automobilistica; (b) addizionale del 5 % sulla tassa automobilistica; — Luxemburg: taxe sur les véhicules automoteurs; — Țările de Jos: motorrijtuigenbelasting; — Portugalia: (a) imposto de camionagem; (b) imposto de circulaçao; — Regatul Unit: vehicle excise duties.
Articolul 7
În cazul în care o remorcă sau o semiremorcă aparținând unei întreprinderi angajate într-un transport pe cont propriu este tractată pe un segment final de către un tractor care aparține unei întreprinderi care efectuează transporturi închiriate sau plătite, operația de transport astfel efectuată este exonerată de prezentarea documentului prevăzut de articolul 3, însă trebuie să se prezinte un alt document, care să facă dovada transportului efectuat sau care urmează să fie efectuat pe calea ferată, pe o cale navigabilă interioară sau pe cale maritimă.
Articolul 8
Transporturile rutiere inițiale sau finale efectuate în cadrul unor operații de transport combinat fac excepție de la reglementările tarifare obligatorii.
Articolul 9
În cazul în care întreprinderea expeditoare efectuează traseul rutier inițial pe cont propriu în cadrul unei operații de transport combinat, în sensul Primei Directive a Consiliului din 23 iulie 1962 privind stabilirea de norme comune pentru anumite tipuri de transport rutier de mărfuri (7), întreprinderea destinatară a mărfurilor transportate poate să efectueze pe cont propriu, sub rezerva definiției stabilite de directiva menționată, segmentul rutier final pentru transportarea la destinație a mărfurilor, utilizând un tractor aflat în posesia sa sau care a fost cumpărat în rate sau a fost închiriat conform Directivei 84/647/CEE a Consiliului din 19 decembrie 1984 privind utilizarea vehiculelor închiriate fără șoferi pentru transportul rutier de mărfuri (8) și care sunt conduse de angajații săi, chiar dacă remorca sau semiremorca este înmatriculată sau închiriată de întreprinderea expeditoare.
Segmentul rutier inițial din cadrul unei operații de transport combinat pe care îl efectuează întreprinderea expeditoare folosind un tractor aflat în proprietatea sa ori care a fost cumpărat în rate sau a fost închiriat în conformitate cu Directiva 84/647/CEE a Consiliului și care este condus de angajații săi, în timp ce remorca sau semiremorca este înmatriculată sau închiriată de către întreprinderea destinatară a mărfurilor transportate, este considerat și el, sub rezerva dispozițiilor Directivei din 23 iulie 1962, drept o operație de transport pe cont propriu dacă traseul rutier final este efectuat pe cont propriu de către întreprinderea destinatară, în conformitate cu această ultimă directivă.
Articolul 10
(1) Statele membre pun în aplicare actele cu putere de lege și actele administrative necesare conformării cu prezenta directivă până la 1 iulie 1993. Statele membre informează de îndată Comisia cu privire la aceasta.
Atunci când statele membre adoptă aceste acte, acestea conțin o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o asemenea trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.
(2) Comisiei îi sunt comunicate de către statele membre textele principalelor dispoziții de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.
Articolul 11
(1) Directiva 75/130/CEE (9) se abrogă fără a aduce atingere obligațiilor statelor membre privind termenele de transpunere și aplicare prevăzute în anexă, partea A.
(2) Trimiterile la directiva abrogată se interpretează ca trimiteri la prezenta directivă și se citesc în conformitate cu tabelul de corespondență din anexă, partea B.
Articolul 12
Prezenta directivă se adresează statelor membre.