Directiva Consiliului din 19 decembrie 1991 de instituire a unui comitet de asigurări

Articolul 1

(1) Comisia este sprijinită de un comitet de asigurări denumit în continuare „comitet”, format din reprezentanții statelor membre și prezidat de un reprezentant al Comisiei. (2) Comitetul stabilește regulamentul său intern.

Articolul 2

(1) În cazul în care Consiliul conferă Comisiei, în documentele pe care acesta le adoptă în domeniul asigurării directe de viață și al asigurării generale directe (non viață), competențe de punere în aplicare a normelor pe care acesta le stabilește, se aplică procedura prevăzută la alineatul (2). (2) Reprezentantul Comisiei supune aprobării comitetului un proiect de măsuri care trebuie aplicate. Comitetul își dă avizul asupra acestui proiect într-un termen pe care președintele îl poate fixa în funcție de urgența problemei. Avizul este dat cu o majoritate prevăzută la articolul 148 alineatul (2) din tratat, în cazul deciziilor pe care Consiliul trebuie să le adopte la propunerea Comisiei. Voturile reprezentanților statelor membre în cadrul Comitetului se ponderează după cum se prevede la articolul menționat. Președintele nu votează. Comisia adoptă măsurile preconizate atunci când ele sunt conforme cu avizul comitetului. În cazul în care măsurile preconizate nu sunt conforme cu avizul comitetului sau în absența unui astfel de aviz, Comisia prezintă de îndată Consiliului o propunere cu privire la măsurile care trebuie luate. Consiliul decide cu o majoritate calificată. În cazul în care, la expirarea unui termen de trei luni de la data trimiterii la Consiliu, acesta nu a luat o decizie, măsurile propuse sunt adoptate de Comisie, cu excepția cazului în care Consiliul s-a pronunțat cu o majoritate simplă împotriva măsurilor respective.

Articolul 3

(1) Comitetul examinează orice problemă referitoare la aplicarea dispozițiilor comunitare privind sectorul asigurărilor, în special directivele privind asigurarea directă. Pe de altă parte, Comisia poate consulta comitetul asupra noilor propuneri pe care intenționează să le prezinte Consiliului în ce privește continuarea coordonării în domeniile asigurării directe de viață și asigurării generale directe (non viață). (2) Comitetul nu examinează probleme specifice, referitoare la întreprinderile de asigurare individuale.

Articolul 4

Comitetul își exercită funcțiile începând cu 1 ianuarie 1992.

Articolul 5

Prezenta directivă se adresează statelor membre.